708 matches
-
de apărare a patriei, a activiștilor de partid și de stat cu funcții de conducere în organele centrale și locale de partid, de stat și obștești; ... d) asigura organizarea și desfășurarea muncii politico-educative a militarilor în vederea cunoașterii și înfăptuirii politicii marxist-leniniste a P.C.R., educării lor în spiritul patriotismului socialist și al internaționalismului proletar, al dragostei nețărmurite față de patrie, popor și partid, al hotărîrii de a apăra cuceririle revoluționare, hotarele patriei, independentă, suveranitatea sa națională și pacea; ... e) asigura armamentul, muniția, tehnica
LEGE nr. 14 din 28 decembrie 1972 privind organizarea apărării naţionale a Republicii Socialiste România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106350_a_107679]
-
asemănările sînt pînă la confuzie, diferă doar persoana, de la a doua, la prima. De la imperativul politic, la angajamentul artistic. Un cerc al perfectei înțelegeri între sistemul literar și cel politic. Obiectele negocierii de succes: devotamentul politic al scriitorilor, păstrarea etichetei marxist-leniniste și sprijinul pentru Dej, pe de o parte și, de cealaltă parte: renunțarea la chingile realismului socialist, cosmopolitism, măiestrie artistică recunoscută ca valoare și... Mihai Beniuc. (Luminița Marcu, „Literatură și ideologie. Gazeta literară, 1954-1968”)
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4887_a_6212]
-
Nicolae Mecu citește permanent în dublu cod, printr-un „clivaj de lectură”, acțiunile călinesciene în epocă. E cât se poate de adevărat, de pildă, că graba cu care G. Călinescu se grăbește să-l treacă pe Eminescu prin ciurul „moștenirii marxist-leniniste” poate fi înțeleasă atât ca un serviciu adus Partidului, cât și ca modalitate de a-l sustrage din calea reevaluărilor cu adevărat demolatoare ale ideologilor. Nu e vorba aici de a diminua compromisul moral, însă sunt convins, împreună cu Nicolae Mecu
Critica de nevoie by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4857_a_6182]
-
alte obiective. Tzvetan Todorov, unul din promotorii formalismului critic, într-un interviu acordat profesorului Ion Pop, publicat în România literară, nr. 2, an XXXII, 1999, spunea foarte clar că în țările comuniste „singurul mijloc de a scăpa de sub influența pseudoștiinței marxist-leniniste era acela de a face studii foarte formale, foarte lingvistice”. Dacă la început noua critică a fost un refugiu, ea a oferit uneori, prin excesul de formalism, o excelentă evaziune din lumea unor texte din ce în ce mai incomode politic. Textul critic de
Théophile Gautier și cutia Pandorei by Sonia Cuciureanu () [Corola-journal/Journalistic/5310_a_6635]
-
timpurile s-au caracterizat prin ura față de adversarul ideologic. Pe care îl voiau lichidat fizic. Așa gândeau și procedau naziștii și legionarii, care au introdus crima în viața politică. Și ce a fost în definitiv lupta de clasă din concepția marxist-leninistă, dacă nu o formă de desființare fizică a adversarului politic? Ura este inversul toleranței democratice și exclude orice negociere sau dorință de înțelegere. Ura are ca referință un principiu absolut și nenegociabil. Democrația își trage forța, dar și slăbiciunea, din
Ura ca ideologie by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5312_a_6637]
-
locale de interes restrâns, dar și necesitatea unei „narațiuni singulare, atotcuprinzătoare - cu caracter național, religios, istoric, politic sau estetic - [un] conflict cu îngeri și demoni, lebede albe și negre, călăi și victime”14. Din perspectiva teoriei postmoderniste, atât presiunea utopică marxist-leninistă cât și nostalgia naționalistă/ etnocentrică sunt pernicioase întrucât ambele se bazează pe definiții esențialiste. În timp ce interoghează vestigiile gândirii totalitare, teoria și practica postmodernistă pot oferi sugestii pentru o practică socioculturală post-esențialistă care să recunoască specificitățile locale dar într-un mod
Paradigme în culturile literare – postmodernism, postcomunism, postcolonialitate și translingvism – by Marcel Cornis-Pope () [Corola-journal/Journalistic/5440_a_6765]
-
nu doar prezentul ci și trecutul, al cărui exponent se recomandă, precum și viitorul al cărui profet-constructor se proclamă. Altfel spus, ideologia mimează istoria. Suspendînd cultura, ea se străduiește a-și ascunde iremediabila învîrtire pe loc care începe cu universalizarea sistemului marxist-leninist, un soi de nec plus ultra al gîndirii umane, printr-o tactică de subordonare a maselor. Flatate sau intimidate de retorica propagandistului, acestea sunt împinse pe un făgaș al dirijismului și al suprimării libertăților ce capătă aspectul înșelător al unei
Mimarea istoriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6668_a_7993]
-
a gânditorului politic democrat. Ca istoric al comunismului românesc și internațional, însă, am citit cu atenție această carte, precum și următoarele volume. Este o tentativă a fostului doctrinar al PCR de a-și reconsidera tinerețea și participarea (ascensiunea) în cadrul aparatului ideologic marxist-leninist, mai ales în anii ’50. Pretenția obiectivității nu este nicio secundă atenuată de recunoașterea faptului că autorul nu are cum fi un martor lipsit de interese personale, un personaj situat deasupra vîltorii. A fost nemijlocit implicat în reproducția ideologică a
Marele Pontif al religiei politice ceaușiste by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/4732_a_6057]
-
chingi toate înfățișările vieții, de a le restructura conform unor proiecte nesăbuite, poate duce la consecințe funeste. Actuala societate de consum, căzută pradă unui materialism devorator, areligios și amoral, are în fond același țel cu „măreața orînduire” preconizată de doctrina marxist-leninistă. Cea de-a doua, așa cum a susținut Nikolai Berdiaev, n-o contrazice, ci o complinește pe cea dintîi în racilele sale. Sunteți adesea intransigent. Ce contează: moralitatea scriitorului sau moralitatea scrisului? Valoarea scrisului îl poate absolvi pe scriitor de o
„A scrie înseamnă o provocare, o mănușă aruncată vieții“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5636_a_6961]
-
și ale popoarelor. (Marx afirma că, mai devreme sau mai târziu, capitalismul va triumfa până și pe cel mai neînsemnat atol australian. Comunismul n-a fost aplicat cu succes nici măcar pe un astfel de atol. E o dovadă că discursul marxist-leninist are o natură demagogică.) Paul Cernat își intitulează articolul Despre fobia stângii și cultura pluralistă. Două precizări înainte de a discuta câteva aspecte esențiale ale temei. Nu eu, ci Paul Cernat identifică fobia stângii cu fobia comunismului. Nu mi-o recunosc
Tot despre „noua“ critică de direcție by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3287_a_4612]
-
afirmații erau în esența (și în expresia) lor contextuale: e cazul a trei sau patru referințe politicoase la adresa marxismului, pe care le-am considerat dispensabile”. Ar fi fost interesant pentru cititorul de azi tocmai modul în care trimiterile la ideologia marxist-leninistă scurtcircuitau demersul logic al ideilor, distorsionându-le într-o mai mică sau mai mare măsură. Ceea ce surprinde, poate, cel mai mult, la relectura primelor cărți ale lui Nemoianu, Structuralismul (1967) și Calmul valorilor (1971), reunite în primul volum al Operelor
Etica distanței by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3464_a_4789]
-
Sorin Alexandrescu sau Toma Pavel, dar și pentru Virgil Nemoianu, după cum va recunoaște deschis în Arhipelag interior, o formă de evaziune prin științificitate. Poetica, semiotica sau structuralismul au reprezentat, pentru acești critici, dincolo de mirajul unui limbaj nou, garanția ocolirii principiilor marxist-leniniste în numele unei obiectivități de ordin lingvistic. Ei au preferat coborârii în arena actualității, acolo unde se purta întreaga luptă de eroziune a clișeelor marxist-leniniste, o abstragere în mediul rarefiat al cercetărilor literare. Cu Virgil Nemoianu, lucrurile sunt, însă, ceva mai
Etica distanței by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3464_a_4789]
-
semiotica sau structuralismul au reprezentat, pentru acești critici, dincolo de mirajul unui limbaj nou, garanția ocolirii principiilor marxist-leniniste în numele unei obiectivități de ordin lingvistic. Ei au preferat coborârii în arena actualității, acolo unde se purta întreaga luptă de eroziune a clișeelor marxist-leniniste, o abstragere în mediul rarefiat al cercetărilor literare. Cu Virgil Nemoianu, lucrurile sunt, însă, ceva mai complicate. Primul monograf al structuralismului la noi n-a fost niciodată un structuralist propriu-zis, în sensul că n-a avut, de pildă, niciodată ambiția
Etica distanței by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3464_a_4789]
-
sfârșește prin a genera monștri. Astfel încât cartea Mioarei Cremene se convertește acum în critica sui generis a unei gândiri raționaliste care începe odată cu Iluminismul, oferă un fundament ideologic pentru crimele Revoluției Franceze și își atinge punctul de climax în ideologia marxist-leninistă. În numele acestui raționalism individul este subordonat colectivității, libertatea devine necesitate înțeleasă, informațiile sunt cenzurate cu strășnicie, în rezervații se practică experimente medicale care seamănă cu acelea ale medicilor naziști. Deși ar trebui să fie fericiți, căci beneficiază de toate binefacerile
Mioara Cremene la aniversară by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/3166_a_4491]
-
lungul timpului, cenzura și-a schimbat părul, nu și năravul. A mai și ațipit câteodată. În România, a fost desființată ca instituție în 1977, ceea ce nu înseamnă că a și dispărut. Ideologia însăși pe care se baza s-a modificat. Marxist-leninistă la început, așa dar, internaț ionalistă, a devenit ulterior naționalistă și chiar șovină. Metamorfoza principală a constat tocmai în subțierea conținutului ideologic, deși naționalismul a înlocuit cu succes doctrina anterioară. În anii 1970, putem vorbi de o cenzură mai degrabă
Despre un alt fel de cenzură by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3131_a_4456]
-
materialismul dialectic și istoric era considerat de sovietici știința supremă conținînd adevărurile ultime și cheia infailibilă pentru dezlegarea tuturor problemelor umane și cosmice, cele două limbi și culturi de mult apuse, aparent nu aveau de ce să-i deranjeze pe ideologii marxist-leniniști. Cu toate acestea, vigilenții cenzori aveau dreptate, evident tot în logica sistemului moscovit: filologia clasică este o știință europeană prin excelență prin care omul european caută să înțeleagă mai adânc spiritul care l-a configurat în chip caracteristic. Pe drept
Școala noastră cea de toate zilele by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11063_a_12388]
-
tutea), sunt Dumnezeul bărbat și femeie ce vine să explice nu evoluția omenirii, ci sensul ei. ...Și nu numai atât! Greu însă de înțeles! Și mai ales greu, de către cei care, ani și ani au servit cu pocalul doar dialectica marxist-leninistă la bodegile totalitarismului de tip comunist. Ce să mai spunem? După atâta poezie, ne simțim și noi o idee mai instruiți, si, de ce nu, o altă, măi nobili. Că doar asta e menirea artei și a poeziei cu iz prepuțian
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
cu carul poate să dea și rezultate aberante. însă de urgența unei reforme a învățământului, de-a lungul a doisprezece ani de învățământ elementar și mediu n-a fost vorba în existența mea, în universitate fiind, în 1948, introducerea reformei marxist-leniniste nimicind bazele învățământului național, ca și toate valorile până atunci acceptate. Ceea ce vreau să accentuez este atmosfera școlii tradiționale, de la prima la ultima zi de curs. Nucleul sistemului se baza pe autoritatea profesorului, pe charisma acestuia, pe eminenta situație socială
Școala și lumea ei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10751_a_12076]
-
legate de necesitatea revitalizării ideologice a întregii societăți, inclusiv, sau mai ales, a partidului însuși, organele cu "dublă natură" reflectau principiul "împletirii organice a activității partidului și statului", reprezentând totodată "o contribuție practică a conducerii partidului nostru la îmbogățirea teoriei marxist-leniniste a statului". Motivul oficial pentru crearea acestor organisme intermediare era dat de eliminarea pe cât posibil a "paralelismelor", respectiv creșterea randamentului economic și politic al regimului 21. Pentru a evita confuziile și neplăcerile legate de suprapunerea autorității partidului și a statului
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
acum îl adora... Devenise din opozant, simpatizant, ideologia roșie pusese stăpânire pe el pe nesimțite, i se furișase în fiecare celulă, îi pătrunsese în oase și minte, fusese așa... ca o dragoste oarbă, ciudată, pătimașă, devenise cititor pasionat de literatură marxist-leninistă și adept înfocat al principiilor comuniste, acum credea cu ardoare că “orânduirea comunistă este cea mai dreaptă dintre orânduiri pentru că pune omul și interesele sale majore mai presus de orice”. Convingerea asta șio formase de mai mult timp, însă peste
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Ungureanu, face o nouă declarație ciudată, după ce o vreme i-au fost interzise aparițiile publice. Adrian Solomon i-a spus lui Mihai Răzvan Ungureanu, în Parlament, că va avea soarta lui Aldo Moro, prim-ministru italian asasinat de organizația teroristă marxist-leninistă Brigăzile Roșii. PSD i-a interzis aparițiile publice. Odată ieșit, din nou, în câmpul media, deputatul își pune partidul în dificultate. Într-o emisiune, deputatul Adrian Solomon a declarat că este un "comunist luminat", asociind această etichetă cu PSD-ul
Deputatul care l-a amenințat pe MRU: "Recunosc că sunt un comunist luminat" by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/30883_a_32208]
-
În același timp, însă, aceasta prozatoare extrem de inteligență - educată, cel mai probabil, la Scoala suspiciunii deconstrucționiste - știe că accesul nemediat la „miezul viu” al existenței lui Eminescu nu e decât o iluzie. Astfel încât plasează reconstituirea documentar-ficțională în râma unei conspirații marxist-leniniste din anii ’50. Mai mult decât viața lui Eminescu în sine contează acum, spune printre rânduri autoarea, cine și de ce are interesul s-o readucă în prim plan. Existența poetului se confundă cu dosarul întocmit de organele de partid însărcinate
Codul lui Eminescu by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4035_a_5360]
-
ale timpului". Tendința izolării în creația artistică pentru inițiați era echivalentă cu modernismul, atât de anatemizat de fanaticii proletcultiști. Refuzul angajării însemna un refuz de orientare ideologică. Modelul cultural era firește cel sovietic. Politrucii simțeau din ce în ce mai mult nevoia unei critici marxist-leniniste, adică, prin excelență, ideologică. Acum, se afirmă zgomotos și amenințător, notează Ana Selejan, destructiv în privința literaturii române clasice și mai ales a celei interbelice: Ion Vitner, Nicolae Moraru, Sorin Toma, Ov. S. Crohmălniceanu, Paul Georgescu, Mihail Novicov ș.a. Autoarea cărții
Literatura română și comunismul by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10332_a_11657]
-
în zilele noastre sociologi și filozofi ca André Glucksman sau Edgar Morin, ultimul edificînd o întreagă teorie care explică greșelile și autoamăgirea intelectualilor occidentali de stînga de după război, între altele prin faptul de a se fi bizuit în adoptarea pozițiilor marxist-leniniste pe un universalism abstract, rupt de realitățile obiective. Într-o serie de eseuri din cele grupate în volumul Judaism și elenism (scrise cu mult înaintea celor citate), precum "Idei despre socializarea Palestinei", sau "Utopia organizată", ca și într-un interviu
Fundoianu, eseist, filozof și profet by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Memoirs/16140_a_17465]
-
făceau parte, ale căror idei și manifestări erau suspectate că ar fi împotriva noului regim. Un rol important în arestarea și închiderea acestora l-au avut „iudele” din preajma celor ce se opuneau regimului și care aveau alte idei decât cele marxist-leniniste. Aceștia erau cunoscuții, chiar așa-ziși prieteni ai celor anchetați și întemnițați în gherlele morții. Fără sprijinul acestor cunoscuți și „prieteni” sau confrați mâna lungă a securității nu ajungea la victime. Exemple sunt destule! Scriitorul Marcel Petrișor a vorbit în
FERICIREA DE A FI CONDAMNAT DE CONFRAŢI, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363336_a_364665]