1,701 matches
-
relația (IV.22) se obțin niște drepte date în Fig.IV.5. Experimental s-a obținut valoarea n = 0,75 care nu a putut fi explicată. S-a presupus apoi pentru căldura produsă de corpul animalului expresia: deci pentru căldura masică: în această expresie, coeficienții a și b au valorile aproximative: ♦ Homeoterme: a = 41, b = 244 ♦ Poikiloterme: a = 33, b = 8. Atunci căldura masică pentru diferitele animale homeoterme, de la șoarece la elefant, se observă în Fig.IV.6. Această curbă arată
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
putut fi explicată. S-a presupus apoi pentru căldura produsă de corpul animalului expresia: deci pentru căldura masică: în această expresie, coeficienții a și b au valorile aproximative: ♦ Homeoterme: a = 41, b = 244 ♦ Poikiloterme: a = 33, b = 8. Atunci căldura masică pentru diferitele animale homeoterme, de la șoarece la elefant, se observă în Fig.IV.6. Această curbă arată că, pe unitatea de masă, șoricelul produce mai multă căldură decât elefantul. IV.1.3.1. Legile termogenezei Termogeneza este influențată de o
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
degajată de 1m2 și în timp de o oră este aproximativ constantă. într-adevăr, măsurătorile au arătat că această căldură este pentru: om: 45,5 cal/m2h șoarece: 35,4 cal/m2h porumbel: 58,8 cal/m2h. b) Legea căldurii masice Căldura masică variază invers proporțional cu mărimea animalului. Dacă se notează cu Q căldura produsă de un animal de talie mare și cu q căldura produsă de un animal de talie mică, atunci legea căldurii masice se poate scrie: c
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
1m2 și în timp de o oră este aproximativ constantă. într-adevăr, măsurătorile au arătat că această căldură este pentru: om: 45,5 cal/m2h șoarece: 35,4 cal/m2h porumbel: 58,8 cal/m2h. b) Legea căldurii masice Căldura masică variază invers proporțional cu mărimea animalului. Dacă se notează cu Q căldura produsă de un animal de talie mare și cu q căldura produsă de un animal de talie mică, atunci legea căldurii masice se poate scrie: c) Influența învelișului
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
m2h. b) Legea căldurii masice Căldura masică variază invers proporțional cu mărimea animalului. Dacă se notează cu Q căldura produsă de un animal de talie mare și cu q căldura produsă de un animal de talie mică, atunci legea căldurii masice se poate scrie: c) Influența învelișului protector Termogeneza crește odată cu reducerea învelișului protector. Cantitatea de căldură măsurată este mai mare în cazul în care animalului i s a tuns părul (blana) deoarece degajarea de căldură în exterior este mult mai
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
solut și de solvent) există mai multe moduri de exprimare a concentrației unei soluții: a) Concentația procentuală reprezintă cantitatea dintr-un solut dizolvată în 100 unități de soluție. În acest caz distingem trei tipuri de concentrații procentuale: 1) Concentrația procentuală masică notată cu cpm se definește ca fiind cantitatea de solut, exprimată în unități de masă, care se dizolvă în 100 unități de masă de soluție. Relația matematică, provenită din definiție, ce caracterizează acest tip de concentrație este. 3) Concentrația procentuală
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
un kilogram de solvent. Relația matematică, provenită din definiție, ce caracterizează acest tip de concentrație este. f) Fracțiile notate cu x reprezintă raportul cantităților dintre un component și toți componenții soluției. Funcție de modul de exprimare a acestor cantități deosebim fracții masice, fracții molare sau fracții volumice. Acest mod de exprimare a concentrației este utilizat în special în cazul soluțiilor multicomponente. De exemplu, în cazul unei soluții cu trei componenți A, B și C fracțiile masice, molare și volumice a celor trei
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
exprimare a acestor cantități deosebim fracții masice, fracții molare sau fracții volumice. Acest mod de exprimare a concentrației este utilizat în special în cazul soluțiilor multicomponente. De exemplu, în cazul unei soluții cu trei componenți A, B și C fracțiile masice, molare și volumice a celor trei componenți vor fi. g) Rapoartele notate cu X reprezintă raportul cantității unui component și al unui alt component aflat în soluție. Funcție de modul de exprimare a acestor cantități deosebim fracții masice, fracții molare sau
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
și C fracțiile masice, molare și volumice a celor trei componenți vor fi. g) Rapoartele notate cu X reprezintă raportul cantității unui component și al unui alt component aflat în soluție. Funcție de modul de exprimare a acestor cantități deosebim fracții masice, fracții molare sau fracții volumice. De exemplu în cazul a trei componenți putem scrie câte șase raporte din fiecare tip: masic, molar sau volumic. Pentru simplificare vom nota numai rapoartele masice. 2) Să se demonstreze că pentru o soluție care
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
unui component și al unui alt component aflat în soluție. Funcție de modul de exprimare a acestor cantități deosebim fracții masice, fracții molare sau fracții volumice. De exemplu în cazul a trei componenți putem scrie câte șase raporte din fiecare tip: masic, molar sau volumic. Pentru simplificare vom nota numai rapoartele masice. 2) Să se demonstreze că pentru o soluție care conține n componenți numărul maxim de rapoarte masice este n(n-1) 3) Să se determine concentrația procentuală și molală a
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
Funcție de modul de exprimare a acestor cantități deosebim fracții masice, fracții molare sau fracții volumice. De exemplu în cazul a trei componenți putem scrie câte șase raporte din fiecare tip: masic, molar sau volumic. Pentru simplificare vom nota numai rapoartele masice. 2) Să se demonstreze că pentru o soluție care conține n componenți numărul maxim de rapoarte masice este n(n-1) 3) Să se determine concentrația procentuală și molală a unei soluții care conține 52 g substanță în 200 cm3
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
în cazul a trei componenți putem scrie câte șase raporte din fiecare tip: masic, molar sau volumic. Pentru simplificare vom nota numai rapoartele masice. 2) Să se demonstreze că pentru o soluție care conține n componenți numărul maxim de rapoarte masice este n(n-1) 3) Să se determine concentrația procentuală și molală a unei soluții care conține 52 g substanță în 200 cm3 știind că densitatea soluției este de 1,16 g/cm3 iar masa moleculară a substanței dizolvate este
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
solut și de solvent) există mai multe moduri de exprimare a concentrației unei soluții: a) Concentația procentuală reprezintă cantitatea dintr-un solut dizolvată în 100 unități de soluție. În acest caz distingem trei tipuri de concentrații procentuale: 1) Concentrația procentuală masică notată cu cpm se definește ca fiind cantitatea de solut, exprimată în unități de masă, care se dizolvă în 100 unități de masă de soluție. Relația matematică, provenită din definiție, ce caracterizează acest tip de concentrație este. 3) Concentrația procentuală
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
un kilogram de solvent. Relația matematică, provenită din definiție, ce caracterizează acest tip de concentrație este. f) Fracțiile notate cu x reprezintă raportul cantităților dintre un component și toți componenții soluției. Funcție de modul de exprimare a acestor cantități deosebim fracții masice, fracții molare sau fracții volumice. Acest mod de exprimare a concentrației este utilizat în special în cazul soluțiilor multicomponente. De exemplu, în cazul unei soluții cu trei componenți A, B și C fracțiile masice, molare și volumice a celor trei
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
exprimare a acestor cantități deosebim fracții masice, fracții molare sau fracții volumice. Acest mod de exprimare a concentrației este utilizat în special în cazul soluțiilor multicomponente. De exemplu, în cazul unei soluții cu trei componenți A, B și C fracțiile masice, molare și volumice a celor trei componenți vor fi. g) Rapoartele notate cu X reprezintă raportul cantității unui component și al unui alt component aflat în soluție. Funcție de modul de exprimare a acestor cantități deosebim fracții masice, fracții molare sau
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
și C fracțiile masice, molare și volumice a celor trei componenți vor fi. g) Rapoartele notate cu X reprezintă raportul cantității unui component și al unui alt component aflat în soluție. Funcție de modul de exprimare a acestor cantități deosebim fracții masice, fracții molare sau fracții volumice. De exemplu în cazul a trei componenți putem scrie câte șase raporte din fiecare tip: masic, molar sau volumic. Pentru simplificare vom nota numai rapoartele masice. 2) Să se demonstreze că pentru o soluție care
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
unui component și al unui alt component aflat în soluție. Funcție de modul de exprimare a acestor cantități deosebim fracții masice, fracții molare sau fracții volumice. De exemplu în cazul a trei componenți putem scrie câte șase raporte din fiecare tip: masic, molar sau volumic. Pentru simplificare vom nota numai rapoartele masice. 2) Să se demonstreze că pentru o soluție care conține n componenți numărul maxim de rapoarte masice este n(n-1) 3) Să se determine concentrația procentuală și molală a
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
Funcție de modul de exprimare a acestor cantități deosebim fracții masice, fracții molare sau fracții volumice. De exemplu în cazul a trei componenți putem scrie câte șase raporte din fiecare tip: masic, molar sau volumic. Pentru simplificare vom nota numai rapoartele masice. 2) Să se demonstreze că pentru o soluție care conține n componenți numărul maxim de rapoarte masice este n(n-1) 3) Să se determine concentrația procentuală și molală a unei soluții care conține 52 g substanță în 200 cm3
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
în cazul a trei componenți putem scrie câte șase raporte din fiecare tip: masic, molar sau volumic. Pentru simplificare vom nota numai rapoartele masice. 2) Să se demonstreze că pentru o soluție care conține n componenți numărul maxim de rapoarte masice este n(n-1) 3) Să se determine concentrația procentuală și molală a unei soluții care conține 52 g substanță în 200 cm3 știind că densitatea soluției este de 1,16 g/cm3 iar masa moleculară a substanței dizolvate este
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
care se obține, însă, în realitate este: = 48 kg Probleme propuse 1 Se supune reducerii cu hidrogen un amestec de oxid cupric și oxid feric. Știind că, în urma reacției, masa amestecului scade cu 28%, să se determine compoziția procentuală - raportată masic și molar - a amestecului inițial. 2 Cel care a obținut pentru prima dată siliciul a fost Berzelius. În 1822, el a redus tetrafluorura de siliciu cu potasiu la temperatura de 400°C. Să se determine cantitatea de siliciu care se
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
un metal alcalin și oxidul său se dizolvă într-o cantitate dublă de apă, rezultând o soluție cu concentrația de 37,026%. Știind că oxidul conține 72,766% metal, se cer: a) natura metalului alcalin; b) compoziția amestecului (în procente masice și procente molare); c) cantitatea de magneziu necesară pentru a pune în libertate metalul alcalin prezent în 500 g soluție. a) Fie M metalul alcalin necunoscut. Oxidul său poate fi un oxid, un peroxid sau un superoxid; ca urmare, formula
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
058a Din acest motiv, masa de apă rămasă la sfârșitul reacției este: = 184,7 0,058a Cu aceste date, concentrația soluției de hidroxid de rubidiu care se formează se exprimă astfel: de unde se obțin următoarele soluții: a = 59,251%Rb (masic) b= 40,749%RbO2 (masic) Raportând la masele atomice/molare, se obțin următoarele cantități de substanțe: nRb = 0,693 moli, nRbO2 = 0,347 moli adică numărul de moli de substanțe din amestec este: = 1,04 moli ceea ce înseamnă următoarea compoziție
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
de apă rămasă la sfârșitul reacției este: = 184,7 0,058a Cu aceste date, concentrația soluției de hidroxid de rubidiu care se formează se exprimă astfel: de unde se obțin următoarele soluții: a = 59,251%Rb (masic) b= 40,749%RbO2 (masic) Raportând la masele atomice/molare, se obțin următoarele cantități de substanțe: nRb = 0,693 moli, nRbO2 = 0,347 moli adică numărul de moli de substanțe din amestec este: = 1,04 moli ceea ce înseamnă următoarea compoziție procentuală (raportată molar): = 66,635
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
obține astfel un sistem de ecuații care, prin rezolvare, conduce la următoarele soluții: Ca urmare, în amestec vor fi prezente următoarele cantități de substanțe: = 0,936 g = 0,6 g ceea ce implică următoarea compoziție procentuală a amestecului inițial: = 60,938% (masic) = 39,062% (masic) Probleme propuse 1 O cantitate de potasiu de 97,5% puritate se folosește astfel: jumătate se oxidează, după care se tratează cu apă; jumătate din cantitatea rămasă reacționează cu clorul, iar restul cu sulful. Știind că au
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
sistem de ecuații care, prin rezolvare, conduce la următoarele soluții: Ca urmare, în amestec vor fi prezente următoarele cantități de substanțe: = 0,936 g = 0,6 g ceea ce implică următoarea compoziție procentuală a amestecului inițial: = 60,938% (masic) = 39,062% (masic) Probleme propuse 1 O cantitate de potasiu de 97,5% puritate se folosește astfel: jumătate se oxidează, după care se tratează cu apă; jumătate din cantitatea rămasă reacționează cu clorul, iar restul cu sulful. Știind că au reacționat complet 25
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]