240 matches
-
s-au speriat oamenii legii. - Costică! Măi Costică, măi! Vino măi, degrabă, să-l vezi pe domn doctor! Nea Ion se gândea că mai bine ar fi să o tulească cât mai repede, cine știe ce confuzie face femeia asta... Apare și matahala la poartă. Din două mișcări îl ia pe nea Ion în brațe și plecă în grabă cu el spre casă. Femeia îl apucă de mână pe nea Ghiță, căruia îi picase fisa până la jumătate, dar nu înțelegea ce e cu
SĂ TRĂIEŞTI, DOMN DOCTOR! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 778 din 16 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351910_a_353239]
-
la poartă. Din două mișcări îl ia pe nea Ion în brațe și plecă în grabă cu el spre casă. Femeia îl apucă de mână pe nea Ghiță, căruia îi picase fisa până la jumătate, dar nu înțelegea ce e cu matahala aia de bărbat. - Haideți, oameni buni, în casă, să vă omenim cum vom ști noi mai bine! Nea Ghiță amuțise. El care tot timpul era pus pe glume, acum se blocase. Ceva, ceva mirosise el cu nasul lui mare și
SĂ TRĂIEŞTI, DOMN DOCTOR! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 778 din 16 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351910_a_353239]
-
noi mai bine! Nea Ghiță amuțise. El care tot timpul era pus pe glume, acum se blocase. Ceva, ceva mirosise el cu nasul lui mare și încovoiat, dar nu se putea dumiri. Abia când intră în casă s-a deșteptat: matahala plângea și îl ținea în brațe pe nea Ion. Femeia l-a lăsat din mână pe fostul potcovar și acum îl săruta pe „doctoraș” de mai-mai să-l albească. - Să trăiești domn doctor, că matale mi-ai salvat bărbatul! Murea
SĂ TRĂIEŞTI, DOMN DOCTOR! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 778 din 16 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351910_a_353239]
-
Și s-a ridicat pe vârfuri ca să-și sărute bărbatul pe obraz. Cât erau ei de duri, câte cazuri analizaseră, câte dosare citiseră, câți deținuți periculoși văzuseră, acum s-au înmuiat într-atât de tare încât le-au dat lacrimile. Matahala de Costică și-a făcut o cruce, mulțumind lui Dumnezeu că i-a adus în casă un doctor așa de priceput și plecă repede spre beci. Nea Ion, mai galben ca lămâia, dar mai negru ca fundul ceaunului, se dădea
SĂ TRĂIEŞTI, DOMN DOCTOR! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 778 din 16 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351910_a_353239]
-
și legenda cu viclenele sirenele care-i duc la pierzanie pe alți fraieri precum aceștia. Prin urmare, Silvia intră și ea în comă, fericită că nu va fi găsită. Nu a durat însă prea mult. La un moment dat o matahală plină de table a căzut peste ea luându-i răsuflarea. Dar numai atât! După câteva minute, nedumerită, Silvia se mișcă puțin ca să nu moară sufocată, iar namila căzu pe podea cu un zgomot asemănător unor tingiri aruncate pe trotuar. Nu
STRANIA AVENTURĂ A DOAMNEI SCHWARTZ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350735_a_352064]
-
a zis că i-a fost tare greu la început... Odată a rămas agățat sub un pod,blocând traficul.Nu i-a fost ușor până când a învățat orașul și podurile pe sub care poate,ori nu,să treacă.Rămas singur cu „matahala” aceiade transportor a fost nevoit odată să se roage de un alt camionist să-iparcheze treilerul la rampa de încărcare.Acuma știe cât să treacă cu precizie peste celelalte liniiale șoselei pentru a putea lua curbelepe străzile orașelor.Agață sau dezgațătrailerul
O VIZITĂ LA CHICAGO de IOAN NICOARĂ în ediţia nr. 118 din 28 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350815_a_352144]
-
cu precizie peste celelalte liniiale șoselei pentru a putea lua curbelepe străzile orașelor.Agață sau dezgațătrailerul în două minute,conectând și sistemul de frânare și șicel electric de semnalizare.Eu,unul nu m-aș încumeta să conduc o așa o „matahala”, mai ales iarnă,pe străzile caînghețate și alunecoase ca sticla.Așadar,acolo în Tomahawk,până ce s-a făcut încărcarea,am intrat să vădmica fabrică,unde lucrează doar 30 de muncitori,în trei schimburi.Un funcționar de la birou,m-a dus
O VIZITĂ LA CHICAGO de IOAN NICOARĂ în ediţia nr. 118 din 28 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350815_a_352144]
-
și plumbul Senei, nopți pluviale în Tahiti, luna iscodind Arcadia și găunosul Cyllene din grotele căruia ieșise ca din pușcă zgîmboiul Hermes abia născut, Cronos părăsit „în Atlantida unei gări de provincie”, lecția despre zbor și aripi a lui Anteu (matahala „depanată” de Hercule prin tăierea „împămîntării”, strămoșul ștecherului Schuko de azi), zei stochastici, tăietori de lemne povestind despre Aziyade, licurici fantomatici, șopîrle întinse pe stilobați, „iedera crispată pe cumpăna unui / panou diptic / din care creșteau pietre și aripi bătute în
HIMERE DE PHAROS de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355919_a_357248]
-
mă! Unde e tac’to? -E sergent de stradă la București! -Și mă-ta? -E cu unchiul Stancu la plug... -Dă-te, domnule Nardie, jos din căruță!- se adresă primarul celui ce mâna caii. Și se dădu jos din căruță o matahală de om cu o față pătrată de bandit, cu părul lăieț care-i atârna pe ceafă și cu niște haine largi care-i stau pe el de împrumut. Fără să mai zică nimic, deschiseră porțile cele mari și traseră căruța
PRINŢESA ŞI PATEFONUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355098_a_356427]
-
de slabe și înalte iar părinții lor scunzi și grași. Altele au pielea foarte albă, ca laptele, deși atât mama, cât și tatăl lor o au ca ciocolata, povesti Lică. Ușa celulei se deschise. Veni paznicul, domnul Vasile Fâneață, o matahală de om, cu mișcări grosolane. Era ora mesei și îi trimetea la masă. - Nu mai plânge, atâta, îi spuse cu voce groasă, angajatul. Au arătat ieri, la televizor, un profesor care-și molesta elevele, fetițe mici, de zece ani, de
MEDITAŢIILE UNIVERSITARULUI PERVERS de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2033 din 25 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370887_a_372216]
-
te călătorești aiurea, neică? - Taci, tu, Noroace, că avem treabă! Ajunseră la poalele muntelui, la izvoare. - Stai aici și așteaptă-mă! Mărțișor se uită spre vârful muntelui și zări stânca cu pricina, de unde se auzeau până jos urletele vântului, o matahală burtoasă cu o claie de păr lățos și mustăți flocoase și lungi, de două ori cât el. - Ajutooor! urla vântul din crăpătura stâncii în care se prinseseră mustățile-i flocoase și barba. - Potolește-te, măi frate! îi strigă Mărțișor. Potolește
MĂRŢIŞOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370365_a_371694]
-
te călătorești aiurea, neică? - Taci, tu, Noroace, că avem treabă! Ajunseră la poalele muntelui, la izvoare. - Stai aici și așteaptă-mă! Mărțișor se uită spre vârful muntelui și zări stânca cu pricina, de unde se auzeau până jos urletele vântului, o matahală burtoasă cu o claie de păr lățos și mustăți flocoase și lungi, de două ori cât el. - Ajutooor! urla vântul din crăpătura stâncii în care se prinseseră mustățile-i flocoase și barba. - Potolește-te, măi frate! îi strigă Mărțișor. Potolește
MĂRŢIŞOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370365_a_371694]
-
de făcut cu oamenii aceștea?"Zise tatăl. Se suiră amândoi pe măgar, cu nădejdea că vor astupa gura lumii. Da, de unde, abia făcură câțiva pași și alți oameni pe care-i întâlniră ziseră: Ia, uitați-vă, ce oameni tirani, două matahale de oameni sănătoși merg călare pe un biet măgar." "Ascultă măi fiule, zise tatăl, cu oamenii aceștia nu o scoatem la capăt. Hai să mai încercăm una!" Coboară amândoi de pe asin, luară o prăjină de lemn și legând măgarul de
GURA LUMII de IONEL CADAR în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353417_a_354746]
-
eu ghilimelele milițianului? Da’ de unde?! În schimb, le-am simțit pe viu, după cum îmi spuneau obrajii mei. ‒ Ai, mă?... îl iei tu în bășcălie pe Comandantu’ Suprem? Tu, mă, bășinosule?! Pomenirea cui te-a făcut! m-a apostrofat, din nou, matahala înfuriată și slinoasă din fața mea, acordându-mi, cu generozitate, un repetir de jart-jart, asezonat, de data asta, cu un tupac de dreapta, fix între ochi, combinație care m-a făcut să văd un alai de stele multicolore, în care dominau
„REVOLUȚIA” MEA- (UN ROMAN MAI ALTFEL, MAI PUȚIN ROMANȚAT) de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353395_a_354724]
-
găsești, ca să mă parafrazez pe mine de atunci) și regasii prin multiple valente. Iată cum după „centrul de instrucție” ce ma constipase zdravăn la început..)))) m-am băgat în tot felul de concursuri. Venise la mine un maistru militar, o matahala de om care mă întreabă, sau mai bine zis afirmă că ”am auzit c- ai făcut ceva așa.. pac-țac” și schemează că mă.. am zâmbit. Poi, acea matahala de om m-a dus și la ce nu făcusem/practicasem...Bine
AMINTIRE RĂZLEAȚĂ.. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/347119_a_348448]
-
în tot felul de concursuri. Venise la mine un maistru militar, o matahala de om care mă întreabă, sau mai bine zis afirmă că ”am auzit c- ai făcut ceva așa.. pac-țac” și schemează că mă.. am zâmbit. Poi, acea matahala de om m-a dus și la ce nu făcusem/practicasem...Bine, treaba cu bărcile de tot felul, este chiar specificul marinăriei, nu? întâmplare întâmplătoare sau ba, nu știu.. cert este că avusese de la început o încredere mare în mine
AMINTIRE RĂZLEAȚĂ.. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/347119_a_348448]
-
ai bilet? N-am, că-așa și așa și așa, miliționerul mi-a lut banii. Ele m-au luat cu dînsele. Eu aveam armonica la mine și le-am cîntat. Cînd a venit controlorul să întrebe de bilet, ruscele acelea, matahale care se hîrîie prin vagoane, au început a-l sudui și blestema. N-a știut cum să fugă mai repede. Pînă la Odessa am ajuns, dar de acolo tot nu aveam bani. Și m-am dus cu ele mai departe
Dan Cristian Turturică () [Corola-blog/BlogPost/340008_a_341337]
-
întors capul, am deschis ochii gata să mă apăr și, în același timp, am strigat destul de tare pentru a intimida atacatorul: - Ce vrei, domne?! Lumina din fereastră parcă m-a orbit de moment și in fața ochilor am zărit o matahală. Am tras mai puternic de pleoape și m-am holbat la muntele acela de trup uman cu două vârfuri împinse în tăriile cerului care nu era decât tavanul sălii de tratament. Doi ochi mai mari și mai speriați decât ai
AVANTAJELE PARAFINEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342630_a_343959]
-
două vârfuri împinse în tăriile cerului care nu era decât tavanul sălii de tratament. Doi ochi mai mari și mai speriați decât ai mei mă fixau de foarte aproape. Am izbucnit, mânios: - Cine ești tu? Pân' ce să-mi răspundă „matahala", dimensiunile reperate de ochii mei s-au redus și am început să disting destul de bine figura doamnei din stânga mea. La fereastră cred că am observat și cea de a treia doamnă care mă privea râzând. În același moment, vocea doamnei
AVANTAJELE PARAFINEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342630_a_343959]
-
Iliescu a câștigat alegerile, am continuăm să ne strângem. Am fost tolerați, o perioadă. După care au trimis minerii după noi. Țin minte și acum ultima zi în care m-am dus la Universitate. Când am ieșit de la metrou, două matahale m-au legitimat. Le-am spus cine sunt și că mă duc spre casă. Nu era adevărat, bineînțeles, stăteam în Aviatorilor pe vremea aia, dar m-au crezut și am fost lăsat să îmi continui drumul. M-am pierdut în
Singurătatea protestatarului. Și o amintire umilitoare cu soția patronului care urla la noi () [Corola-blog/BlogPost/337965_a_339294]
-
Romană. Deodată, din mulțimea de babe strânse acolo să aplaude venirea minerilor, s-a auzit un urlet isteric: „El e! E unul dintre ei! L-am văzut eu protestând la Unversitate! Prindeți-l!” În mai puțin de câteva secunde, cinci matahale cu cabluri din alea de minerit s-au năpustit asupra lui. Nici măcar nu l-au întrebat cine e, ce face, de unde vine. Pur și simplu, s-au năpustit asupra lui cu cablurile alea și dădeau în el ca într-un
Singurătatea protestatarului. Și o amintire umilitoare cu soția patronului care urla la noi () [Corola-blog/BlogPost/337965_a_339294]
-
fără a fi văzuți. Unde este portul? întrebă Ema pe primul om ieșit în calea sa. Bărbatul îi explică cum să ajungă acolo. Ĩn port, o navă veche, sub pavilion rusesc era gata de plecare. Ema urcă și întâlni o matahală de bărbat, cu figură bonomă, roșu la față. Nene, nu ne iei și pe noi, pe vas? întrebă Ema. Dar, unde mergeți? întrebă bărbatul. Ĩn România! Am puțini bani... și o sticlă de alcool... Omul privi cu pofta spre sticlă
“PENTRU O IUBIRE, PÂNĂ LA CAPĂTUL PĂMÂNTULUI“ de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373341_a_374670]
-
mă! Unde e tac’to? -E sergent de stradă la București! -Și mă-ta? -E cu unchiul Stancu la plug... -Dă-te, domnule Nardie, jos din căruță! - se adresă primarul celui ce mâna caii. Și se dădu jos din căruță o matahală de om cu o față pătrată de bandit, cu părul lăieț care-i atârna pe ceafă și cu niște haine largi care-i stau pe el de împrumut. Fără să mai zică nimic, deschiseră porțile cele mari și traseră căruța
PRINŢESA ŞI PATEFONUL- PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371555_a_372884]
-
Și voi nu puteți să vă împotriviți? - Nu! Fugi voinicule, că, de te vede căpcăunul, te înghite sau te face pulbere ca pe noi. Nici n-apucară să termine vorba stafiile, că, după un deal se și ivi căpcăunul: o matahală burduhănoasă și păroasă, cu două capete, pe fiecare cap câte un ochi, ca niște faruri și câte o gură, ca niște cuptoare din care ieșeau flăcări. Urla și plesnea din harapnic prin cer, după stafii. Dacă văzu pe Mărțișor, se
MĂRŢIŞOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372910_a_374239]
-
mult n-au mai fript puișori ca voi! Ori de foame, ori că avea ochii prea depărtați unul de altul, căpcăunul îl vedea dublu pe Mărțișor. - Sări, Noroace, că mă-nghite căpcăunul! - Ce-i, mă, sări Norocel buimac, ce vrea matahala? - Să ne pună la frigare! gâfâia Mărțișor. - Dă-i răbdări prăjite! Dă-i și lui răbdări prăjite! - Că bună idee îți veni! Și cum urla căpcăunul și spulbera nisipul, curajosul Mărțișor se opri din alergat, se apropie de el și
MĂRŢIŞOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372910_a_374239]