85,225 matches
-
latine”. În decembrie 1884 își începe colaborarea la revista „Tribuna” din Sibiu, mai întâi sub pseudonimul C. Boșcu, apoi cu numele adevărat, versuri, basme versificate, traduceri, printre care și poezia de debut „Filosofii și plugarii”. Confruntându-se „cu diverse dificultăți materiale”, bolnav, Coșbuc se retrage din facultate, continuând colaborarea la revista „Tribuna”. Ioan Slavici, directorul „Tribunei”, îl caută personal la Cluj”, chemându-l la Sibiu, în redacția revistei, o etapă „hotărâtoare în formația sa”. În același timp, Coșbuc mai colaborează și
Coşbuc – 150 de ani de la naştere „Cel care a cântat toate vitejiile neamului…” by http://uzp.org.ro/cosbuc-150-de-ani-de-la-nastere-cel-care-a-cantat-toate-vitejiile-neamului/ [Corola-blog/BlogPost/92418_a_93710]
-
cântă în Liturghia de rit latin. Pr. Petru Albert la finalul Sfintei Liturghii s-a adresat întregii comunități și invitaților la ceremoniei. Cuvântul ultim, a fost, desigur, al sărbătoritului care a subliniat că: „Omul este realitatea care depășește tot universul material” și că, în Biserică, femeia are un rol hotărâtor pentru că, „mama este cea care îi toarnă copilului în suflet credința” și că: „Biserica ar fi mai puțin sfântă fără prezența ei”. „Fiecare din noi, a spus părintele, este creat pentru
PĂRINTELE PETRU ALBERT, O.F.M.CONV. de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 by http://confluente.ro/In_memoriam_un_preot_franciscan_plecat_cezarina_adamescu_1342344962.html [Corola-blog/BlogPost/348320_a_349649]
-
se dovedesc a fi în ceea mai mare parte amăgitoare. Evaluarea unei bucurii sau a unei plăceri trebuie făcută evident în funcție de sensul ultim al existenței noastre. Spiritualitatea răsăriteană confirmă prin experiența de veacuri că lupta împotriva plăcerilor imediate, egoiste, trupești, materiale este cale adevăratei bucurii pentru că acestea toate sunt dovezi ale orientării noastre egocentrice, meschine. - Părinte Profesor, cum putem să ne păstrăm curăția până la căsătorie, sub presiunea atâtor modele și repere contrare? Cum să-l conving pe celălalt? - Reiau răspunsul de la
“MAI ÎNTÂI DE TOATE TREBUIE SĂ NE AŞEZĂM ÎN PROPRIA NOASTRĂ FIRE” – UN SCURT ŞI SUCCINT DIALOG DUHOVNICESC ŞI DE SUFLET ZIDITOR CU PĂRINTELE PROF. UNIV. DR. CONSTANTIN COMAN... de STELIAN GOMBOŞ în ed by http://confluente.ro/_mai_intai_de_toate_trebui_stelian_gombos_1359377435_hirmr.html [Corola-blog/BlogPost/348873_a_350202]
-
de invidiat. Aș dori să ne faceti cunoscut inceputurile dumneavoastră... De unde ați pornit? Rodica DACIN: M-am născut în orașul Vașcău, județul Bihor, fiind al șaselea din cei șapte copii ai familiei preotului Alexandru Bursașiu. Nu întotdeauna am avut posibilități materiale corespunzătoare, mai ales după confiscarea averilor și cooperativizarea agriculturii în sistemul socialist. Mi-a plăcut insă să învăț. Mi-a plăcut gimnastica, pe care am practicat-o din clasa a patra până în anul întâi de facultate. Mi-a plăcut să
GUVERNATOR 2010-2011 „DISTRICT LIONS 124”- ROMANIA de GEORGE ROCA în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_rodica_dacin_guvernator_2010_2011_district_lions_124_romania.html [Corola-blog/BlogPost/356739_a_358068]
-
unsă” în funcția de Guvernator al Districtului „Lions” - România? Rodica DACIN: Am fost pe rând: M-am născut în orașul Vașcău, județul Bihor, fiind al șaselea din cei șapte copii ai familiei preotului Alexandru Bursașiu. Nu întotdeauna am avut posibilități materiale corespunzătoare, mai ales după confiscarea averilor și cooperativizarea agriculturii în sistemul socialist. Mi-a plăcut insă să învăț. Mi-a plăcut gimnastica, pe care am practicat-o din clasa a patra până în anul întâi de facultate. Mi-a plăcut să
GUVERNATOR 2010-2011 „DISTRICT LIONS 124”- ROMANIA de GEORGE ROCA în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_rodica_dacin_guvernator_2010_2011_district_lions_124_romania.html [Corola-blog/BlogPost/356739_a_358068]
-
te doare!” (Șomerul singuratic). Situația precară în care se află, nu se datorează neapărat lipsurilor, ci mai curând, decăderii spirituale, pierderii demnității umane. Tristețea poetei vine și din faptul că oamenii și-au schimbat, nu numai înfățișarea, nu numai condiția materială, dar și mentalitatea. Ei au devenit indiferenți la necazurile celor din jur: „Trecătorule,/ privește în jurul tău/ și spune-mi ce vezi./ Cum arată ochii copiilor,/ ai bătrânilor,/ cât de elegante sunt mamele,/ mamele noastre?/ Ce simți când vezi atâta tristețe
TRISTEŢEA DIN FLOAREA VIEŢII ADEVĂRATE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2310 din 28 aprilie 2017 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1493342598.html [Corola-blog/BlogPost/368481_a_369810]
-
vă iubesc. Doream să văd dacă sunt capabil să trăiesc pe propriile mele picioare. Am trăit prea bine lângă voi și simțeam nevoia să aflu ce înseamnă viața și cum o trăiesc cei ai căror părinți nu au posibilitatea voastră materială. - Poate ai și tu dreptate. Părinții mei, de asemenea, au avut din ce să-mi ofere o viață fără griji și numai așa am putut face o facultate, o vilă și să mă căsătoresc tot cu o femeie ai căror
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. V INTALNIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 by http://confluente.ro/Cat_de_mult_te_iubesc_ro_stan_virgil_1391422077.html [Corola-blog/BlogPost/352768_a_354097]
-
iubirii; și, cu izul întregirii cuaternare, SONETUL BISECT (CCCLXVI). O sărbătoare a Sonetului este lectura (dar și privirea) acestei cărți! Cuvânt și imagine, retorica purității și a absolutului, gândul întrupat și cel liber, iată, căile prin care Poetul leagă lumea materială de cea spirituală! Primul sonet, autentică artă poetică, ne introduce în universul mirific, propunând o perspectivă atipică, ce surprinde prin reprezentarea metonimică a simțurilor:„Fiind ecou nespuselor cuvinte/ Port gând smerit de înzăuat iubirea,/ Pohtirea ochiului aduce știrea:/ Ah, gura
FIIND 365 + 1 ICONOSONETE, DE THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 by http://confluente.ro/Fiind_365_1_iconosonete_de_nicoleta_milea_1392311260.html [Corola-blog/BlogPost/364104_a_365433]
-
nr. 962 din 19 august 2013 Toate Articolele Autorului Dincolo de departe a mai rămas o rană ea lasă urme în suflet scrâșnet acolo sunt și cioburi miturile unei mari iubiri parte din noi însămânțată acum amintiri punct aici în lumea materială se moare scurt mă apropii tremuri de plec să nu plângi lasă urma lunii cum desenând o poveste unde pe pereche de sâni și mai unde pe posterior ce fel de posterior ca al morăriței lui Zorba pe ochii căutători
LA UMBRA UNUI TRANDAFIR de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 962 din 19 august 2013 by http://confluente.ro/La_umbra_unui_trandafir_gheorghe_serbanescu_1376945226.html [Corola-blog/BlogPost/366600_a_367929]
-
mele de lectură, la rubrica intitulată Cărțile prietenilor mei. În volumul cu acest titlu era vorba despre 119 nume de autori. Am continuat rubrica și la prestigioasa revistă Cultura, când apărea în formatul ei normal, întrerupt brutal din lipsa mijloacelor materiale, pe care marele prozator Augustin Buzura și eseistul excelent care este doamna Angela Martin, nu le-au mai putut asigura. De aceea, mi-am mutat preocupările la revistele „Flacăra lui Adrian Păunescu”, „Bucureștiul literar și artistic” și pe Blajul (al
OAMENI ŞI CĂRŢI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 2284 din 02 aprilie 2017 by http://confluente.ro/rodica_elena_lupu_1491154484.html [Corola-blog/BlogPost/381479_a_382808]
-
Locum, acadele ,halvița, bomboane ,dulcețuri de smochine ,trandafiri, fructe pere, struguri, țigări între care unele denumite chiar ADA KALEH . În legătură cu turismul funcționau și barcagii care transportau totul de pe un mal al insulei pe celalalt mal al Dunării : persoane ,turiști ,insulari, materiale de construcții cărămidă ,piatra, lemn ,diferite mărfuri cu care trebuia aoprovizionată insula .,chiar turmele de oi erau transportate pe Ostrovul Banului sau pe malul românesc pentru pășunat . La căminul cultural se organizau acțiuni culturale unde veneau în special tinerii .Bărbații
FOSTA INSULĂ ADA KALEH ÎN LUMINA UNOR SURSE DOCUMENTARE.2 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 by http://confluente.ro/Fosta_insula_ada_kaleh_in_lu_varvara_magdalena_maneanu_1372146136.html [Corola-blog/BlogPost/346006_a_347335]
-
București: 1 octombrie 1994 - 1 octombrie 1996. 9. Asistent universitar la Catedra de Fizică a Universității Politehnice București, 1 octombrie 1990 - 1 octombrie 1994. 10. Cercetător științific (din 1986) și Șef de Laborator (septembrie 1985 - decembrie 1989) la INSTITUTUL PENTRU MATERIALE SEMICONDUCTOARE (I.C.P.M.S. - București). 11. Susținerea cursurilor în calitate de invitat: • Nașterea modernității • Revoluția Științifică • Istoria Fizicii • Introducere în istoria ideilor stiințifice 12. Cercetător independent în domeniul istoriei ideilor. MEMBRU AL URMĂTOARELOR ORGANIZAȚII • FUNDAMENTELE MODERNITĂȚII EUROPENE, membru fondator (Universitatea București și Colegiul Noua
„CE SE PIEREDE ATUNCI CÂND CEVA SE CÂŞTIGĂ?” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 170 din 19 iunie 2011 by http://confluente.ro/Horia_roman_patapievici_omul_recent_o_critica_a_normalitatii_din_perspectiva_intrebarii_ce_se_pierede_atunci_cand_ceva_se_castiga_.html [Corola-blog/BlogPost/367247_a_368576]
-
Sorbona, Oxford sau Harvard - ai diplomă de la Amara?!). În fond, faptul că posesorii de diplome universitare sunt din ce în ce mai mulți în ultimii ani nu e un lucru grav în sine: o societate mai educată este o societate mai bună, cu standarde materiale, spirituale și etice mai ridicate. Pentru bunăstarea noastră, ar trebui cu toții să năzuim către o societate mai educată. Grav este însă faptul că o parte însemnată a acestor posesori de diplome nu știu să facă nimic din ceea ce scrie pe
De ce unele diplome n-au nicio valoare: „Sunt student la Amara” by https://republica.ro/de-ce-unele-diplome-n-au-nicio-valoare-zsunt-student-la-amara [Corola-blog/BlogPost/338127_a_339456]
-
care le are de-a cânta și dansa... MVG: Puteți să ne destăinuiți pe cei ce v-au venit în ajutor? Ioana BERCIU: Aș remarca în primul rând aportul părinților Adrianei,iar mai apoi și un sprijin neprecupețit, moral și material pe care l-am primit din partea d-lui primar Nicolae Pantea. Pot să vă spun cu cea mai mare sinceritate că primăria noastră se străduiește să cultive în sufletul celor mici dragostea față de satul natal, de păstrare și a transmite
O FLOARE MINUNATĂ ÎN GRĂDINA MUZICII de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 by http://confluente.ro/Adriana_turbatu_o_floare_minunata_in_gradina_muzicii.html [Corola-blog/BlogPost/343166_a_344495]
-
definiție proprie a poeziei? - Cred că arta este o permanentă urcare, prin căutarea sublimului. Așa cum fizicienii caută o teorie unitară care să explice universul, artistul caută acel factor unitar, acea “particulă elementară” din care arta este zidita. În realitatea noastră materială, neputința ne face să ne rezeman pe cârje în exprimarea divinului și acestea sunt de fapt, niște extrapolări slabe ale unei alte realități, mult mai adânci, unde poezia nu are nevoie de cuvântul unei limbi, unde muzică nu are nevoie
DESPRE ARMONIE PRIN CUNOASTEREA DINCOLO DE APARENTE, INTR-UN DIALOG CU SLAVOMIR ALMAJAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 132 din 12 mai 2011 by http://confluente.ro/Despre_armonie_prin_cunoasterea_dincolo_de_aparente_intr_un_dialog_cu_slavomir_almajan.html [Corola-blog/BlogPost/344285_a_345614]
-
necesare educării mlădițelor ce trebuie să înflorească pe „ogorul școlii”? Și ce spun părinții chemați la muncă voluntară și contribuții voluntare atât de necesare pentru binele odraslelor? Păi treaba stă cam așa: cadrele didactice atrag atenția că nu există posibilități materiale, iar părinții anunță că nu dispun de timp în goana lor cotidiană pentru a asigura un trai decent familiei, cei mai mulți deranjați chiar și numai de ideea de muncă și contribuție voluntară. „Am iubit munca de învățător și de aceea, mi-
ÎNVĂŢĂTURILE UNUI PEDAGOG DE ŞCOALĂ VECHE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1413522413.html [Corola-blog/BlogPost/383819_a_385148]
-
Iași. Veronica a primit la naștere numele mamei ei, Ana, dar ea și-a schimbat numele în cursul primar și astfel a devenit Veronica. A fost un copil crescut în răsfățul dragostei de mama, deși au trăit înfruntând multe nevoi materiale. Ea a urmat școla primară și cursurile gimnaziale la Iași, la Scoala Centrală, unde a fost bursiera. A fost o elevă excepțională, dând dovadă de o inteligență deosebită. A terminat școala în 1863 și pe certificatul ei de absolvire este
CEA MAI FRUMOASĂ POVESTE DE IUBIRE A LITERATURII ROMÂNE: MIHAI EMINESCU – VERONICA MICLE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/elena_buica_1422187485.html [Corola-blog/BlogPost/377048_a_378377]
-
iubit și al meu scump și drgalaș, Mitule, Băiet iubit și drăgălaș, Eminul meu, Eminescul meu iubit, Scumpul meu Eminescu”. Cand Ștefan Micle s-a stins din viață, a lăsat-o pe Veronica și pe cele două fetițe fără sprijin material. Veronica i-a scris lui Eminescu: “Toți dușmanii or să se bucure de moartea lui Micle, crezând că aceasta bucurie se reflectă și în sufletul meu. Dar nu. Sentimentul care ma călăuzește în acest moment este cu totul altul”. Prima
CEA MAI FRUMOASĂ POVESTE DE IUBIRE A LITERATURII ROMÂNE: MIHAI EMINESCU – VERONICA MICLE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/elena_buica_1422187485.html [Corola-blog/BlogPost/377048_a_378377]
-
că tirajul acestor cărți este foarte redus. Publicul are acum mari dificultăți în alegerea unei cărți bune, este adevărat. Mă tem că foarte puțini își mai îngăduie să cumpere reviste care să-i orienteze. Și intervine o altă problemă: aspectul material al situației. Presiunile cotidianului sunt atât de mari, încât oamenii renunță la ce este mai facultativ. Nu poți renunța nici la mâncare și nici la plata întreținerii de la bloc, dar nici la cărțile necesare unei profesii sau alta, dar, în
“SCRIITORUL ADEVĂRAT ESTE ACELA CARE A REUŞIT SĂ RĂMÂNĂ FIDEL TALENTULUI SĂU” de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 by http://confluente.ro/_scriitorul_adevarat_este_acela_care_gabriel_dragnea_1354794954.html [Corola-blog/BlogPost/365788_a_367117]
-
niciodată reparată. În Italia sau Austria, ca să dau numai două exemple, Bisericilor li s-au oferit compensații pentru a-și putea desfășurata activitatea și misiunea. În România lucrurile au stat exact invers. Statul a luat Bisericii marea majoritate a bunurilor materiale și i-a tot promis un mic sprijin pentru salarizarea clerului și reparația bisericilor. Nici acest lucru nu s-a întâmplat decât după o perioadă relativ lungă și adesea s-a făcut după principii arbitrare. În opinia mea, așa cum arată
DESPRE VIZIUNEA DOMNULUI VICTOR OPASCHI – SECRETAR DE STAT PENTRU CULTE, CU PRIVIRE LA RAPORTURILOR DINTRE STAT, BISERICĂ ŞI CULTE RELIGIOASE, ÎN ROMÂNIA CONTEMPORANĂ by http://confluente.ro/stelian_gombos_1434711663.html [Corola-blog/BlogPost/352928_a_354257]
-
elită ale Bisericii Ortodoxe Române, ale culturii românești în general, alături de personalități ale vieții culturale și bisericești din Oltenia. S-au publicat documente, manuscrise, studii și articole privind istoria României și a Bisericii Ortodoxe Române, în general, dar mai ales materiale de interes local, regional. Aproape că nu este localitate, biserică sau mânăstire din județele Dolj, Gorj, Mehedinți, Vâlcea, Olt și Argeș, despre care să nu se vorbească, despre care să nu se fi publicat un material, fie că e vorba
DECEMBRIE 2014 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 by http://confluente.ro/alexandru_stanciulescu_barda_1419058428.html [Corola-blog/BlogPost/368601_a_369930]
-
ai credinței și trăirii creștine. Se știe doar că sfinții sunt prietenii și apropiații lui Dumnezeu, omenii care au trăit deplin convinși de adevărul credinței lor, l-au apărat cu prețul vieții dacă a fost cazul, și-au sacrificat bunuri materiale și bucurii pământești, pentru ca să placă lui Dumnezeu. Lucrarea oferă crâmpeie de gândire profund creștină a acestor corifei sau ale altor semeni ai lor, pentru a le înțelege mai bine concepția lor de viață, de conduită moral-religioasă. Numai niște oameni convinși
DECEMBRIE 2014 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 by http://confluente.ro/alexandru_stanciulescu_barda_1419058428.html [Corola-blog/BlogPost/368601_a_369930]
-
românilor bănățeni din perioada respectivă. Sunt pagini emoționante, care vorbesc despre Răscoala lui Horea, revoluția franceză, revoluția de la 1848, numeroasele războaie austro-turcești, austro-franceze, epidemiile de ciumă și de holeră, care au decimat populația Europei acelei vremi. În ele surprindem starea materială și spirituală a românilor, relațiile lor cu autoritățile politice, militare și bisericești, cu celelalte naționalități conlocuitoare. Nu lipsesc nici documentele care ne vorbesc de renașterea conștiinței naționale, de lupta românilor pentru afirmare politică, bisericească, culturală și socială. Găsim aici o
DECEMBRIE 2014 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 by http://confluente.ro/alexandru_stanciulescu_barda_1419058428.html [Corola-blog/BlogPost/368601_a_369930]
-
de licență. Era un costum frumos, cu sutienul prevăzut cu șnururi de legare la spate și ceafă și cu partea frontală drapată fin. Atât slipul cât și sutienul erau frumos decorate cu catarame de efect. Slipul era total căptușit cu material poliester. Avea cupele dintr-un material combinat între poliamidă și elastan de culoare azurie la partea de jos iar slipul la partea de sus, și cu fluturași cu aripile pictate multicolor, împrăștiați pe tot materialul costumului. Citea din cartea poetei
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1495081372.html [Corola-blog/BlogPost/376626_a_377955]
-
-și pună tot felul de întrebări. Dacă niște oameni au adus-o pe lume și s-au lepădat de ea, nu meritau ca ea să se chinuie, să sufere ... nu ! Poate că au avut motive serioase să procedeze astfel. Lipsuri materiale, boală, moarte...orice era posibil. Toate acestea au fost lăsate în urmă, o dată pentru totdeauna, au fost înlocuite de o sete continuă de a ști, de a se realiza cât mai bine și numai prin propriile ei puteri. Asta a
CALATORIA de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Calatoria_0_1.html [Corola-blog/BlogPost/348270_a_349599]