632 matches
-
faptul că, deși definit mai degrabă drept echinoxist pursânge decât drept optzecist altoit, poetica lui e pusă, nu o dată, sub semnul unui vers prea puțin tributar episoadelor expresionismului românesc. "Nu am decât o singură prejudecată - realitatea,/ la fel cu Democrit materialistul cel care și-a scos ochii/ pentru a nu-l stânjeni în cercetările sale făcute cu ochii/ minții", scrie Ion Mureșan în cel mai des invocat dintre începuturile poemelor sale. Întemeiate, oricum, pe cea mai strictă contemporaneitate poetică (cel mai
Argumentul Echinox by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7149_a_8474]
-
și modelelor de forma mentis de la noi, eseurile polemice strânse laolaltă în cartea lui n-ar fi pe placul elitei intelectuale din România. Aici este din ce în ce mai de bon ton să fii bien pensant, evlavios și teleologizant. Mai bine solipsist decât materialist! La etajul mai de jos al mentalității populare, demonstrațiile lui Crews ar răsuna ca o suită de zadarnice predici în pustiu într-o Românie otevizată, manelizată, obnubilată de toți cei ce seamănă, fără preget și fără răgaz, temeri iraționale, prejudecăți
Predici în pustiu by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6220_a_7545]
-
stupefiantă dezinhibare morală. E un cinic voios, gîngurind de satisfacție la contemplarea declinului Europei, declin căruia îi îmblînzește urmările prin facile rețete ale fericirii generale. Drama lui Onfray stă în premisele poziției sale. Nimeni nu poate face filozofie declarîndu-se ateu, materialist și hedonist. E ca și cum ți-ai propune să zbori după ce ai declarat oficial că refuzi să ai aripi. Te condamni la sterilitate înainte de a deschide gura. De aceea, Onfray face parte din categoria dramatică a talentelor care au căzut victimă
Hapaxul existențial by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6259_a_7584]
-
afimațiilor din paginile lui. Rezultatul este chiar volumul de față, Freud, amurgul unui idol, publicat în 2010 la Editions Grasset & Fasquelle. Constatările la care ajunge Onfray nu doar că adeveresc concluziile Cărții negre..., dar le sporește în cheie polemică, căci materialistul anticreștin îndrăgostit de Proudhon nu are inhibiții de ordin retoric: scrie fără scrupule și nu scapă nici un detaliu menit a face din Freud un impostor de legendă. Știind că terenul pe care joacă e prea delicat pentru a nu păși
Omul cu canapeaua by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5363_a_6688]
-
Cu cât ai fost mai nefericit în copilărie, cu atât vei fi mai materialist odată cu trecerea anilor. Aceasta este concluzia la care au ajuns cercetătorii de la „Copiii nemulțumiți de viața lor vor deveni materialiști la maturitate, dacă văd reclame la televizor”, explică Suzanna Opree, coautoarea studiului publicat în revista Pediatrics. Pentru aceasta, materialismul se
Ce influenţă au reclamele televizate asupra copiilor () [Corola-journal/Journalistic/65753_a_67078]
-
Cu cât ai fost mai nefericit în copilărie, cu atât vei fi mai materialist odată cu trecerea anilor. Aceasta este concluzia la care au ajuns cercetătorii de la „Copiii nemulțumiți de viața lor vor deveni materialiști la maturitate, dacă văd reclame la televizor”, explică Suzanna Opree, coautoarea studiului publicat în revista Pediatrics. Pentru aceasta, materialismul se poate descrie ca fiind „preocuparea pentru posesii, însoțită de convingerea că acestea aduc fericire și succes”, informează muyinteresante.es. Copiii
Ce influenţă au reclamele televizate asupra copiilor () [Corola-journal/Journalistic/65753_a_67078]
-
reclamele de la televizor. La maturitate, ei vor sa aibă telefonul mobil, laptopul pe care l-au văzut la televizor etc. Studiile anterioare la care au participat adulți au demonstrat că persoanele nesatisfăcute de viața lor tind să aibă un comportament materialist. De asemenea, persoanele materialiste se simt din ce în ce mai puțin satisfăcute de viața lor. Sfatul experților este ca părinții să le explice copiilor mesajele ascunse din spatele reclamelor și să le demonstreze că produsele respective nu sunt atât de eficiente și că nu
Ce influenţă au reclamele televizate asupra copiilor () [Corola-journal/Journalistic/65753_a_67078]
-
în copilărie // Dar pasărea din grădina mea împovărată de pomi/ îmi spune să nu o ating / s-ar putea să fie fructul periculos / al neantului" (Armă). Lirismul lui Radu Ulmeanu, de o cu totul remarcabilă coerență oferită de hybris-ul materialist, e o mixtură de tradițională sumețire și de negație modernă, în nota unui hippysm rustic. Radu Ulmeanu, Prăpastia numelui, Pleiade, 2009, 100 pag.
O superbie biologică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6343_a_7668]
-
trăitori în Hexagon. Mi-am amintit eu însumi de șocul resimțit pe 11 septembrie 2001, când l-am văzut la televizor pe unul din șefii islamiști din Marea Britanie, care declara că atentatul era legitim, dat fiind că americanii sunt niște materialiști incurabili, care au abandonat credința în valorile spiritului. Las la o parte că americanii sunt printre cele mai credincioase popoare din lume. Imamul la care mă refer ni se adresa prin intermediul internetului și profita de toate facilitățile civilizației occidentale, care
Vai, metisajul cultural este inevitabil by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5033_a_6358]
-
accente tari și nedelicate, stilul său fiind contondent în expresie și caustic în tentă psihică. Un înveninat al cărui ștaif spiritual se revarsă într-un pitoresc argou oltenesc. Iată cum sună, în varianta lui Pandrea, o meditație asupra sensului vieții: „Materialistul vulgar spune: să-ți umpli și să-ți deșerți zilnic mațul gros, să-ți storci lichidul seminal regulat și cît te țin curelele. Idealistul vaporos proclamă: să alergi după năluci cu denominațiuni glorioase. Religiosul zice: am venit să împlinesc voia
La grande peur by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4624_a_5949]
-
și de ceva care acționează mai din adânc, angajându-ne (alterându-ne) ființa sufletească și substanța alcătuirii morale. „Dușmanul nostru cel mai important este în noi înșine, spune Doina Cornea, în această nepracticare, neexersare a unor valori spirituale. Prea suntem materialiști, egoiști (...) Numai un astfel de popor este manipulabil, care nu are nicio judecată critică, logică, îi este lene să se informeze, are o mulțime de răutăți și frustrări care îl împiedică să vadă și să cumpănească realitatea.” Istoria nu poate
În labirintul tranzi]iei (II) by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5700_a_7025]
-
de Eugen Simion în România literară. (Intervenția a fost reluată în volumul al patrulea din Scriitori români de azi). Printre altele, criticul glosa acolo pe marginea unor versuri celebre („Nu am decât o singură prejudecată - realitatea, / la fel cu Democrit materialistul cel care și-a scos ochii/ pentru a nu-l stânjeni în cercetările sale făcute cu ochii minții”). Doar că, nuanțându-le, comitea o mică inadvertență, rebotezându- l pe Democrit, Demodoc. (Și acesta orb, cum știm din Odiseea lui Homer
Cu cărțile la vedere by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3443_a_4768]
-
diferă radical.”. Și, într-adevăr, din Ion Mureșan trebuie citat extensiv, fiindcă vizionarismul său are nevoie de spațiu pentru a se densifica - și pentru a putea fi cuprins critic: „Nu am decît o singură prejudecată - realitatea,/ la fel cu Democrit materialistul cel care și-a scos ochii/ pentru a nu-l stînjeni în cercetările sale făcute cu ochii minții,/ dar mi-e dat mie să văd cum galbenă și mare ca un stîrv de oaie/ urechea omenirii plutește pe apele unei
Tînărul Mureșan (I) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3509_a_4834]
-
unor Peter Wust sau Gabriel Marcel, cum crede Ion Vartic, Steinhardt ripostează cu înflăcărare împotriva „falsului idealism”: „Pâinea aproapelui meu e o datorie spirituală, nu se cade să-i țin flămândului cursuri de idealism și să-l acuz că e materialist și rob pântecelui! Și cu atât mai puțin să-l insult și să-l batjocoresc, aruncându-i sentința: vrednic de flagelare...”. Și, pentru a-și adapta polemic discursul pre limba lui Noica, monahul conchide: „pâinea celuilalt este dovada practică a
Poveștile burgheze ale unui gurmand simpatic by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/3206_a_4531]
-
a superior hierarchical position, în relation to the former, on a position of command, predominantly construed aș a position of "exploitation of nature", "modifying nature", according to the inte-rests and visions of the human being, aș an expression of the materialist ideologies (communist, capitalist), în which the human being considers that he/she is more of a master of nature and less (or at all) of a being în intrinsic connection with nature, being part of the same fragile and complex
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
recyclable or toxic 38. Large industrial civilizations that have reached their peak at the end of the XXth century (although, nowadays, the competition against new concepts of eco-cities and eco-societies is growing) have represented the trium- phant expression of the materialist thinking, lacking în the sacred perception and respect for the nature. Objectives that nowadays begin to be considered more and more when elaborating the public policies and even represent important talking points on the global agenda, at the summits of
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
metals, for the exploitation and hunting of which they have severely, sometimes irreversibly modified natural habitats în the non-occidental regions of the globe 39), during the rise of these industrial civilizations. Only at the beginning of the XXIst century, the materialist model, based on irrational exploitation of nature by the human being, self-considered master with unlimited rights over nature, which he/she is free to use aș he/she pleases, abusing the power (în the fever of progress, these indus- trialized
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
a sacred, absolute right, plena în re potestas (Justinian's conception), or expressing a liberal individualist logic taken to the extreme (conception of the French Civil Code dating back to 1804). Not only liberalism, but also communist, Marxist or socialist materialist conceptions focused on progress at any cost have created distorted visions of nature, justifying the right of the human being, of the state, of the collectivity to freely exploit nature, în the absolute sense, without taking responsibility before the future
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
nisip/Să fac din ființă mea o zburătoare cu chip (...)/Degeaba vrei să perfecționezi lucrurile și chiar pe tine/...” (poemul „La infinit”). Despre „Ființă”, oricum ai da-o, fie științific, fie metafizic, fie filosofic, în general (chiar și în abordarea materialist dialectica), greu de vorbit! În istoria gândirii omenirii, doar doi înțelepți s-au încumetat să rostească, nu întâmplător, cuvantul și să spună câte ceva despre el. Primul, Parmenide născut la Elea, la începutul secolului V î.Hr.: ,,Vreau să-ți vorbesc (ci
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
adresează numai și numai, cu o proprie și specifică pocăință poetică, acestui zeu lipsit de o ipostază mistică. Relația între suflet și trup străină de cea platonică, precum și de cea biblică, dar de asemenea străină și de cea a poeților materialiști, precum a lui Kostas Varnalis. Moartea falsă - chiar și atunci când pune capăt vieții. îngerii ei - diferiți de cei ce propagați de predicatorii biblici, și de aceea mai umani și poate și mai biblici. Cu alte cuvinte, poezia Ilenei Mălăncioiu e
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
iacobinism", ceea ce-l face pe Compagnon să exclame: "un contrarevoluționar pariază pe Revoluție pentru a reainstaura monarhia." Pornind de la atitudinea față de Revoluție, anti-luminismul (situarea în partidul anti-filozofilor, și în special împotriva lui Rousseau pe de o parte și a raționaliștilor materialiști pe de alta, ca d'Holbach, La Mettrie, Hélvetius), pesimismul, cantonarea "originii" decăderii morale în păcat - dar nu numai, chiar și insistența cu care este căutată o origine a decăderii, fapt ce atestă radicalitatea procesului - estetica sublimului (unde însă văd
Antimodernii sau "reactionarii șarmanți" by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/10144_a_11469]
-
concepte mai elastice. Au dispărut deci și “lupta de clasă”, si “revoluțiile burgheze” sau “comuniste”, si “filosofia istoriei” marxista susținută de asemenea “metanaratiuni”. Că filosofie a istoriei, marxismul a fost discreditat de neputința să de a da seama din perspectiva materialist dialectica de faptele istorice analizate” răspunde absolut pertinent afirmației tale conform căreia “ Dacă înlături programul violent, esența marxismului nu dispare: rămân clasele și absurdele inegalități economnice care le separă, rămâne teoria capitalului, rămâne o filosofie a istoriei”. și la fel
Intelectualul de stanga by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83011_a_84336]
-
dispariția sa, apocalipsa este posibil să coboare pe planeta noastră. Dacă soarele s-ar culege de pe cer și ar încăpea în buzunar, atunci ar fi multe crime care să decidă cui să aparțină astrul suprem. Sunt momente în care oamenii materialiști își impun ostentativ bunurile pentru a-i demoraliza pe cei săraci. Ce să creadă despre viață și despre dreptate o mamă căreia îi lipsește bucata de pâine pe care să i-o dea zilnic copilului, când realizează că nababul, dacă
LECŢIA DEMNITĂŢII ÎN FAŢA MORŢII, PREDATĂ DE NATURĂ de ELENA STAN în ediţia nr. 1291 din 14 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349245_a_350574]
-
discuta cu ușa. Între un credincios și un necredincios, nu există nici o legătură. ăla e mort, sufletește mort, iar celălalt e viu și între un viu și un mort nu există nici o legătură. Credinciosul creștin este viu. 6. Ateii și materialiștii ne deosebesc de animale prin faptul că nu avem coadă. 7. Ateii s-au născut, dar s-au născut degeaba. 8. Eu nu detest burghezia. Eu m-am lămurit că un om care vrea să fie bogat nu este un
PETRE ŢUŢEA – APOLOGETUL CREŞTIN, FILOZOFUL MAGISTRAL ŞI GÂNDITORUL AUTENTIC – ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NEAMUL SĂU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384816_a_386145]
-
ale credinței, ale încrederii în El, în grija să părinteasca. ● Credință va mai dura chiar și dacă doar în inima unei turme mici, a unei ceate de sfinți. O lume dominată de tirania relativismului moral, a hedonismului și a pragmatisului materialist, nu este prea departe de cea în care se puneau bazele credinței biblice. Și prin câte vai întunecate nu a trebuit să treacă duhul credinței spre a răzbi până la noi? Referință Bibliografica: TEOLOGUMENA - Despre Credință / Marin Mihalache : Confluente Literare, ISSN
TEOLOGUMENA – DESPRE CREDINTA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385158_a_386487]