403 matches
-
60 ani, mediu urban: În urma examenului clinic și paraclinic s-a formulat următorul dignostic: -Diagnosticul stării generale: pacientul nu prezintă afecțiuni generale importante; starea generală permite tratamentul stomatologic; -Diagnosticul de integritate odontală: abrazie generalizată gradul 2-3 la nivelul dinților restanți maxilari și mandibulari, ce antrenează tulburări masticatorii, fizionomice, cu evoluție lentă, cu prognostic favorabil în caz de tratament; -Diagnostic de integritate parodontală: parodontită marginală cronică superficială, localizată la nivelul grupului frontal inferior, de etiologie plurifactorială, cu evoluție lentă, prognostic favorabil prin
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
favorabil în caz de tratament; -Diagnostic de integritate parodontală: parodontită marginală cronică superficială, localizată la nivelul grupului frontal inferior, de etiologie plurifactorială, cu evoluție lentă, prognostic favorabil prin tratament, în prezent netratată; -Diagnostic de integritate a arcadei: edentație parțial întinsă maxilară, clasa I Kennedy, de etiologie mixtă, ce antrenează tulburări funcționale masticatorii, fizionomice, de deglutiție, evoluând lent, dând complicații locale ca resobția și atrofia crestei edentate și disfuncție articulară, având prognostic favorabil în caz de tratament, în prezent nefiind tratată. -Diagnostic
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
63 ani, mediu rural: În urma examenului clinic și paraclinic s-a formulat următorul dignostic: -Diagnosticul stării generale: pacientul nu prezintă afecțiuni generale importante; starea generală permite tratamentul stomatologic; -Diagnosticul de integritate odontală: abrazie generalizată gradul 2-3 la nivelul dinților restanți maxilari și mandibulari, ce antrenează tulburări masticatorii, fizionomice, cu evoluție lentă, cu prognostic favorabil în caz de tratament; -Diagnostic de integritate parodontală: parodontită marginală cronică superficială, localizată la nivelul grupului frontal inferior, de etiologie plurifactorială, cu evoluție lentă, prognostic favorabil prin
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
favorabil în caz de tratament; -Diagnostic de integritate parodontală: parodontită marginală cronică superficială, localizată la nivelul grupului frontal inferior, de etiologie plurifactorială, cu evoluție lentă, prognostic favorabil prin tratament, în prezent netratată; -Diagnostic de integritate a arcadei: edentație parțial întinsă maxilară, clasa I Kennedy, de etiologie mixtă, ce antrenează tulburări funcționale masticatorii, fizionomice, de deglutiție, evoluând lent, dând complicații locale ca resobția și atrofia crestei edentate și disfuncție articulară, având prognostic favorabil în caz de tratament, în prezent nefiind tratată. Edentație
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
duratei de viață a implantelor devine din ce mai favorabil, cresc și cerințele pacienților referitoare la estetica substitutelor protetice. Succesul estetic al plasării implantelor în zona anterioară necesită cunoașterea unor concepte și tehnici de lucru variate.Tratamentul protetic în zona maxilară anterioară se bazează pe o minuțioasă planificare a fazelor de lucru și pe atenția acordată tehnicilor protetice și implantologice. Unii pacienți nu apreciază ca importantă monitorizarea și sunt predispuși la apariția complicațiilor. Complicațiile și cerințele menținerii variază în mod diferit
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
ei în cavitatea orală. § O cantitate mică de pastă ar trebui dispersată pe suprafața mucozală curată și uscată a protezei. Utilizarea în exces a adezivilor va interfera cu siguranță cu amplasarea corectă a protezelor pe țesuturile de susținere. Pentru proteza maxilară, adezivul ar trebui plasat în regiunea centrală a bolții palatine (Fig. 35), în timp ce pentru mandibulă cantități foarte mici pot fi amplasate în două sau trei locații diferite de-a lungul muchiei crestei (Fig. 36). Cu indexul curat și uscat, pacientul
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
implanturilor . În funcție de situația clinică, atunci când apelăm la restaurări protetice cu ajutorul implanturilor endoosoase, suprastructurile protetice pot fi proteze fixe sau mobile. În situația când pacientul solicită necondiționat o rezolvare fixă, se poate apela la inserarea a 4-6 implanturi în zona frontală maxilară și interforaminală la mandibulă. Protezele parțiale fixe se vor întinde, de obicei, până în regiunea primului premolar și pot fi prevăzute cu extensii distale. Dacă rezerva osoasă ne permite sau pacienții acceptă o intervenție de sinus lift, se vor putea insera
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
cazul unor resorbții severe ale crestelor reziduale (27). În cazul folosirii unor supraproteze mandibulare pe două implanturi inserate în zona interforaminală, s-a constatat o resorbție osoasă mai accentuată în zona posterioară a crestelor edentate (19). Dacă o proteză totală maxilară are contact ocluzal cu o supraproteză mandibulară, impactul negativ al transmiterii forțelor către osul maxilar (resorbție osoasă) va fi mai redus spre deosebire de situația în care la mandibulă există o RPF cu sprijin implantar (20). Concluziile unui studiu realizat de Schmitt
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
implant dentar, comparativ cu dinții naturali. Implanturile dentare prezintă o barieră de țesuturi naturale mai puțin eficientă, comparativ cu dinții naturali și de aceea opun rezistență redusă apariției infecțiilor. Exemplificări clinice: 1. Pacienta M. E., diagnosticată cu edentație parțial redusă maxilară, clasa I Kennedy, cu două modificări și edentație totală mandibulară, de etiologie plurifactorială, cu tulburări funcționale, evoluție lentă, complicații locale, loco-regionale și generale, prognostic favorabil prin tratament, netratat (fig. 1.52). Bolta palatină este ogivală, simetrică în plan transversal și
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
edentată total, creastă edentată resorbită (clasa V Atwood), clasa B Mitch. Examenul ocluziei statice și dinamice arată o gravă alterare a parametrilor ocluzali determinată de absența unităților odonto-parodontale. Examene paraclinice: Prin intermediul ortopantomografiei se observă (fig. 1.53): -resorbție osoasă alveolară maxilară clasa II- III (2/3 din lungimea rădăcinii); -sinus maxilar în raport cu structurile dentare de vecinătate; -creasta edentată mandibulară resorbită (clasa a C Micth, clasa a VI Atwood). Examenul computer-tomografic (fig. 1.54) permite aprecierea ofertei osoase necesare implantării: mandibula resorbită
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
dinților așchietori și la evacuarea eschilelor osoase. Tarodarea se poate realiza atât manual, cât și mecanic. Este recomandabil ca, pentru o mai mare siguranță, tarodarea să se facă manual, lent și cu răcire externă. Pentru tarodarea manuală în regiunea frontală maxilară se folosește cheia tubulară. În celelalte regiuni se folosește cheia clichet (fig. 1.62 a, b,c). Montarea implantului Înainte de montarea implantului, alveola trebuie spălată cu jet sub presiune, pentru antrenarea și eliminarea tuturor eschilelor osoase rezulatate în urma tarodării. Dat
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
fig. 1.83). Trebuie ținut cont de faptul că protezele mobilizabile sunt solicitate permanent de forțe variabile ca intensitate și direcție, care tind să le disloce de pe câmpul protetic. 5) Pacientul A.I., 63 ani Pacientul este diagnosticat cu edentație totală maxilară, clasa a III-a Sangiuolo, de etiologie mixtă, care a determinat tulburări funcționale severe, evoluție lentă în timp, ce prezintă complicații locale și loco-regionale. Pacientul se prezintă la cabinetul stomatologic deoarece, din punct de vedere funcțional, aparatele protetice pe care
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
cricotiroidiană. 6. A. linguală, din care naște artera sublinguală. RAMURI TERMINALE ALE A.C.E.: 1. A. temporală superficială, care are colaterale foarte subțiri, aproape invizibile angiografic, și ramuri terminale: ramura anterioară sau frontală și ramura posterioară sau parietală. 2. A. maxilară internă, care dă urmatoarele ramuri: A. alveolară inferioară, A. alveolară superioară, A. meningee mijlocie, A. maseteriană, A. bucală, A. palatină descendentă, A. infraorbitală și A. sfenopalatină (ultima are un ram ascendent care se anastomozează cu arterele etmoidale). A.C.I. au
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
am constatat că, deși rolul A.M.M. în vascularizația meningioamelor de convexitate este predominant, nu este și exclusiv, după cum vom vedea mai jos. A. La meningioamele parasagitale, pediculul arterial are originea, de obicei, în: A.I. A.M.M. (ram din A.Maxilară Internă, al doilea ram terminal din A.C.E.). A.II. A.M.A. (ram din A.Etmoidală Anterioară, ram din A.O.) Fig. 38a (față) Fig. 38b (profil dr.) Fig. 38 (a și b). Angiografie A.C.I. dr.: Ramuri din A.P.
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
A.Pericaloasa (ram terminal al A.C.M., care are originea în segmentul A2 = subcalos sau bazal (după Lindgren) B.I.b. A. M. A. (ram din A. Etmoidală anterioară care este ram al A.O.). B.I.c. A.M.M. (ram din A. Maxilară internă, al doilea ram terminal din A.C.E.). B.II. La meningioamele din 1/3-a mijlocie a coasei creierului, exclusiv-din-A.M.M. B.III. La meningioamele din 1/3-a posterioară a coasei creierului, deși se evidențiază cel mai adesea
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
său nervul carotidian extern formează în jurul carotidei externe o rețea plexiformă de la care pornesc filete spre glomusul carotidian pe de o parte și la ganglionii otic și submandibular pe de alta, prin intermediul plexurilor secundare ale arterei meningee mijlocie și respectiv, maxilarei interne. În regiunea gâtului, se găsesc plexurile prevertebrale faringian, laringian și tiroidian. Plexul faringian este format din filete simpatice provenite din ganglionii cervicali superior și inferior, dublate de fibre parasimpatice de origine vagală și câteva ramuri somatice ale glosofaringianului, ca
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de două formațiuni laterale, ce se reunesc prin confluența brujorilor mandibulari (maxilarele inferioare) induși de mezoblastul paracordal lateral. În lateral, mezenchimul, ce reunește de o parte și de alta a stomadaeunului burjonul frontal de burjonii mandibulari, este ridicat de burjonii maxilari superiori ce apar mai târziu. Diencefalul se formează prin dedublarea posterioară a prozencefalului. Diferiți burjoni primordiali ai feței ridică inegal învelișul epiblastic, aparând separați prin șanțuri, ce vor disparea parțial sau total ulterior. Aceste șanțuri frontomaxilare separă burjonul frontal de
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
ce apar mai târziu. Diencefalul se formează prin dedublarea posterioară a prozencefalului. Diferiți burjoni primordiali ai feței ridică inegal învelișul epiblastic, aparând separați prin șanțuri, ce vor disparea parțial sau total ulterior. Aceste șanțuri frontomaxilare separă burjonul frontal de cei maxilari superiori. Șanțurile transversale (maxilo-mandibulare), ce separă burjonii maxilari de cei mandibulari, se întind de la comisura bucală la orbitele optice. Fisurile feței, ce pot apărea între burjonii primordiali, sunt malformații rare și care nu au traiect stereotip (ca fantele ce rezultă
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
dedublarea posterioară a prozencefalului. Diferiți burjoni primordiali ai feței ridică inegal învelișul epiblastic, aparând separați prin șanțuri, ce vor disparea parțial sau total ulterior. Aceste șanțuri frontomaxilare separă burjonul frontal de cei maxilari superiori. Șanțurile transversale (maxilo-mandibulare), ce separă burjonii maxilari de cei mandibulari, se întind de la comisura bucală la orbitele optice. Fisurile feței, ce pot apărea între burjonii primordiali, sunt malformații rare și care nu au traiect stereotip (ca fantele ce rezultă din absența sau disfuncția unei suturi). Determinismul fisurilor
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
definitivă a feței se realizează odată cu confluarea burjonilor nazali între ei sau cu burjonii vecini. Confluarea burjonilor nazali între ei formează masivul median, dezvoltarea acestui masiv fiind legată de dezvoltarea rinencefalului. Mai târziu, burjonii laterali nazali se reunesc cu burjonii maxilari, ștergând șanțul oblic al feței cu formarea masivului lateral. În continuare, burjonii maxilari se dezvoltă și se unesc cu masivul median dedesuptul gutierelor olfactive, ce sunt transformate în două canale, fosele nazale primitive deschise spre exterior prin cele două narine
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
burjonii vecini. Confluarea burjonilor nazali între ei formează masivul median, dezvoltarea acestui masiv fiind legată de dezvoltarea rinencefalului. Mai târziu, burjonii laterali nazali se reunesc cu burjonii maxilari, ștergând șanțul oblic al feței cu formarea masivului lateral. În continuare, burjonii maxilari se dezvoltă și se unesc cu masivul median dedesuptul gutierelor olfactive, ce sunt transformate în două canale, fosele nazale primitive deschise spre exterior prin cele două narine. Se produce o sudură prin afrontarea învelișurilor epigastrice, defectele acestor suturi stând la
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
explică caracterul cvasistereotipic al malformațiilor ce contrastează cu variabilitatea externa a fisurilor faciale prin defect de confluență a burjonilor primordiali. Morfogeneza feței se încheie la începutul săptămânii a 6-a prin dezvoltarea palatului posterior și constituirea foselor nazale definitive. Burjonii maxilari superior dau naștere la procesele palatine, ce se vor îndrepta unul către altul și se vor suda pe linia median în a 8-a săptămână, formând palatul secundar. Sutura începe la nivelul canalului incisiv la marginea posterioară a palatului primar
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
porțiunea posterioară. Trei perechi de foramenuri permit vaselor sanguine să penetreze oasele palatului. Prima pereche este situată înapoia incisivilor centrali. Micul și marele foramen palatin sunt situate posterior și sunt străbătute de mica și marea artera palatină, ramuri din artera maxilară internă. Marea artera traversează palatul dur din posterior spre anterior și reintră în palat prin foramenul incisiv. Originea și traiectul arterei mari palatine este importantă deoarece tehnicile chirurgicale de rezolvare a despicăturilor palatine, prin ridicarea lamboului mucoperiostal, interesează aceste artere
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
rotația lui în două planuri. Unghiul ascuțit dintre ramura medială și laterală devine obtuz. (4,5,12,15) Fantele labio palatine Fantele labio-palatine rezultă dintr-un defect de sudură a burjonilor faciali secundari (nazali, interni și externi) și a burjonilor maxilari (superiori) de sub gutierele olfactive. Fantele labiale interesează din față în spate buza superioară, pragul narinar, gingia și palatul primar. Buza superioară se formează din sudarea directă a burjonului maxilar (superior) cu masivul median intermaxilar. Fantele labiale divid buza în partea
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
a sudurii corespunzând canalului incisiv. În cazul buzei despicate, incisivul lateral este dirijat, aceasta diviziune putând constitui singură o fantă minimă de malformație. Fantele palatine sunt datorate unui deficit de sudură a proceselor palatine provenite din față profundă a burjonilor maxilari superiori. Cauza defectului de sudură este o hipoplazie a burjonului maxilar superior. Când aceasta hipoplazie este unilaterală, procesul palatin se va uni cu septul nazal, fanta palatină nedeschizând decât o fosă nazală. Dacă hipoplazia este bilaterală, cele două fose nazale
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]