190 matches
-
faci și păsările-n culori moi, ca-n Rai, nu ca aici, pe la noi. Cleștii, ciocanul, să fie mici-mici daslova să fie de un deșt, s-arate limpede, clară, de tăt orbu să poată citi:Iisus Nazarineanu Regele Iudeilor. Meștere, vreau să fie așa: bărbat fain ca mine și ca dumneata. Așa se ruga tata de tinichigiu, un evreu sadea, care tăcea și-l croia pe Iisus după chipul și asemănarea sa. Aceasta scrisoare cuprinde ființa tatălui Melaniei. Momentele agoniei
Evanghelia după Melania Cuc (sau Testamentul Melaniei Cuc) () [Corola-blog/BlogPost/339647_a_340976]
-
m-am dat de zidul morții, de-al vieții, cum mai făcură doar zeii și poeții - în „ orele de foc ”, cele multe, cele clare, mi-am căutat loc de muncă în calendare, ori de luptă, prin dumbrăvi, păduri și calendare, meșteră-mi sabia... prin imperii dușmane - în „ orele de foc ”cele multe, cele abstracte, am căutat drumul Orionului, prin cataracte, am hrănit iepurii și urșii, fluturii și porumbeii și-am luat lumină de la făcătorul Ideii. Referință Bibliografica: ELOGIU << ORELOR DE FOC
ELOGIU << ORELOR DE FOC >> de ION MARZAC în ediţia nr. 257 din 14 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340774_a_342103]
-
vorbă ! - Încotro vă poartă pașii ? - Pe devale ! - Devalea-i mare ... - Spre Podișor ! - Acolo-i Raiul pentru porumbei ... - Porumbelu-i cam vârstnic ... - M-am procopsit, că-i și cuminte ... - Și tale ești cu minte, nu-ți arăți anii și ești în vână ... - Ești meșteră la potriveala vorbei ... - Le vin de hac la mulți. - Te laudă tot satul ... - M-ajunge și bârfa lor ... - Ce mai face Nea Nae ? - Fleici, bani și bombăneală ! - E un om chibzuit ... - Dar îi mai sar și țăndări. Ca atunci când l-
ŢA MARIOARE LU NEA NAE NICOLESCU...DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341838_a_343167]
-
de muzică. Parcă și vedea pașii săriți, încrucișați în față și în spate, plimbările într-o parte și alta! Visând mai departe, își auzea inima bubuind laolaltă cu bătăile de picior ale Călușarilor, simțind cum loviturile îs întărite și de meștera lăsare a greutății corpurilor! De aceea îl întrebă pe Nen-su ce s-ar întâmpla dacă el ar vedea Ielele... și-ar întoarce vindecătorii privirea și asupra lui?! Acesta, mai vârstnic și deci, mintos, luă seama, își iscodi mezinul și, pe
FILU de ANGELA DINA în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377563_a_378892]
-
în aceste clipite oamenii ar lucra tot atâta și ar cugeta tot atâta ca în evii noștri [...]. În ce nefinire microscopică s-ar pierde milioanele de infuzorii ale acelor cercetători, în ce infinire de timp clipa de bucurie... Bine zici, meștere Ruben... Bine zici cum că în sufletul nostru este timpul și spațiul cel nemărginit și nu ne lipsește decât varga magică de a ne transpune în oricare punct al lor am voi. Trăiesc sub domnia lui Alexandru-vodă ș-am fost
DE LA ANUL DE TREI ZILE LA MITUL COMPRIMĂRII TIMPULUI ÎN CREAŢIA LUI EMINESCU de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380066_a_381395]
-
știutele și obișnuitele păstrate din moși. Dar ale mai de seamă, costumul tradițional și mărețele porți, au pătruns mintea, sufletul, simțirea celor ce i-au primit pe ciobanii aceia destoinici! De porți nu făcu întrebare băiatul, căci despre așa lucrări meștere îi vorbise tată-său altădată, când se lăudase că bunicii săi stau într-o curte de la Muzeul Satului. Râseseră cu toții atunci. Acum, costumul era problema! -Ce costum, Buni? întrebase încântat și curios în același timp. Îl bucurase împăcarea dintre strămoșii
LINGURA, CANA ŞI SĂCĂTEUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381967_a_383296]
-
știutele și obișnuitele păstrate din moși. Dar ale mai de seamă, costumul tradițional și mărețele porți, au pătruns mintea, sufletul, simțirea celor ce i-au primit pe ciobanii aceia destoinici! De porți nu făcu întrebare băiatul, căci despre așa lucrări meștere îi vorbise tată-său altădată, când se lăudase că bunicii săi stau într-o curte de la Muzeul Satului. Râseseră cu toți atunci. Acum, costumul era problema! -Ce costum, Buni? întrebase încântat și curios în același timp. Îl bucurase împăcarea dintre
PREMIUL II LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373283_a_374612]
-
capul în jos de rușineacelor câtorva vizitatori de la vorbitor. Cei doi însoțitori îl prezentară la conducere și-l duseră într-o celulă cu alți clienți. Privi cu tristețe camera și pe noii locatari și se așeză pe marginea patului. -Ce-i, meștere, cu tine?- îl luă în primire un vecin de pat care sta culcat șI privea prin deschizătura geamului afară. -E rău!-zise Marin, îngândurat. -...ți-ai tăiat muierea,mă?- îl luă la întrebări un țigan care se apropie de el
DUBLĂ CRIMĂ CU PREMEDITARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 679 din 09 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345861_a_347190]
-
prăbușim în gol. Trebui să știm că ceea ce poate fi nevăzut, putem duce covoadă pe viață pusă în spatele nostru, fără știința noastră. Fiecare în urcușul spre coborâșul vieții noastre, trebuie să ne scuturăm de înalțimea unui zid neîntors de viață. Meștere Manole! Dezgroapă ființa din noi, îngroapă Miorița și ferește-i pe cei născuți de știința ei, ca să nu ne dispară neamul. Lumina vieții răsucită în jurul lumii prin fiecare, al nostru eu, din imensa depărtarea linie dreapta între multe lumi și
OPREŞTE-TE DIN DRUMUL NOPŢII! de VIOREL MUHA în ediţia nr. 407 din 11 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346745_a_348074]
-
pământul ud de viață îmi șoptește: - Oprește-te din drumul nopții. Există un ochi, al treilea, cu doi ochi închisi, dar dat nouă, uitat în spatele vieții, care mă vede și ne vede pe noi toți. Trebuie să ne dezgropăm ființa, Meștere Manole ! Eseu autor Viorel Muha Referință Bibliografică: Oprește-te din drumul nopții! / Viorel Muha : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 407, Anul II, 11 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Viorel Muha : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
OPREŞTE-TE DIN DRUMUL NOPŢII! de VIOREL MUHA în ediţia nr. 407 din 11 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346745_a_348074]
-
cu alte nevoi, el nu le mai amintește de datorii. A reparat cineva un butoi pe care nu l-a folosit, doagele s-au uscat și peste un an când a avut nevoie de el, l-a adus iar: - Curge, meștere, n-ai făcut treabă bună. Repară-l ca lumea, dar tot în aceiași bani. Moșul a bombănit și l-a reparat. Vine cineva să-i taie un geam pe măsură și când e gata, îi ia și diamantul, să nu
ÎN CASA TATĂLUI MEU de ION UNTARU în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348383_a_349712]
-
A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Istorisire > COMOARA BLESTEMATĂ - X. FRATE CU DRACUL Autor: Ion Nălbitoru Publicat în: Ediția nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului A doua zi dis de dimineață Pătru Valdescu alergă la serviciu. - Meștere, am o rugăminte la dumneata. Învoiește-mă astăzi! - Nu-i obligatoriu să lucrezi sâmbăta, dar așa am stabilit împreună. Dacă n-ai vreo treabă serioasă este păcat să pierzi niște bani. - S-a ivit o problemă familială... La noapte sunt
X. FRATE CU DRACUL de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369120_a_370449]
-
Ia aminte la un om bătrân care se apropie de patruzeci de ani de căsnicie! - Oho! Mulți ani înainte! - Mulțumesc la fel! Să nu pui la suflet nevinovatele glume făcute de colegi. Amicii și acum mai fac șotii cu mine: „Meștere, când ajungi în capul satului să dai telefon acasă ca să aibă vecinul timp să sară gardul! Sau vrei să-l găsești spânzurat într-un par?” Iar eu le dau imediat replica: „Nici o problemă, am un consemn cu nevastă-mea care
X. FRATE CU DRACUL de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369120_a_370449]
-
da, recunosc, Heine, dar nu și pe dumneata, cine ești? Dacă ar fi o voce stridentă, aș închide, nu, e una plăcută, de pe altă lume, oricum plăcută, mai ales că se transformă imediat într-o invitație, într-o rugă felină: meștere, te rugăm să nu ne refuzi, vino sub bradul cu sigla Dialog, din Ștefan cel Mare, cel mai frumos brad din tîrg, vino, vei avea o surpriză! Bine, vin, dar zi-mi, cine ești. Pip-Narcisa, nu știu dacă-ți mai
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
din Ștefan cel Mare, cel mai frumos brad din tîrg, vino, vei avea o surpriză! Bine, vin, dar zi-mi, cine ești. Pip-Narcisa, nu știu dacă-ți mai spune ceva numele meu, dar dac-ai uitat, uite, îți spun eu, meștere, tu mi l-ai dat. Pip-Narcisa! mă extaziez, ce-i cu tine la ora asta? Nu-mi lasă mirarea întreagă, vino, zice alintat Pip-Narcisa și vei vedea, vino! În zece minute sînt sub feericul brad. Ce văd? Un fel de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
să coborîm pe la Observatorul lui Stere, pe la Pompieri, pe la Bojdeucă, în jos, hop-țop. hop-țop... Ningea ca-ntr-un tablou de Cămăruț. Craiu mă aștepta în antret cu lumînarea aprinsă. I-am întins dreapta, cu stînga i-am stins blînd lumînarea: meștere, sîntem în ajun, pînă la Înviere mai sînt patru luni. Și-a pus lumînarea-n sîn și și-a aprins mărășeasca. Puteam coborî. Am luat-o pe la Observator, pe la Pompieri, în urma noastră veneau, dinspre Cîrlig, mascații, hău-hău, hău-hău, a trecut fîlfîind
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în ruinata-i lume ruinați. Stătea adesea și-ntreba o fioroasa scorpie sclipind de aur; Zadarnic; groază n-auzea. Apoi un leu îl apucă De fioroasa-i coama, din drumul său înfricoșat oprindu-l; zadarnica vocea Lui Urizen, zadarnica limba meștera la vorbă. O Stîncă-,un Nor, un Munte, 135 Acum nu aveau Glas că pe Tărîmurile Veșniciei fericite, Acolo unde mielul răspunde glasului unui copil, si leul, omului în vîrstă, Dîndu-le dulci învățături; acolo unde Norul, Rîul, Cîmpul Vorbesc cu
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
poate să-ți reprimi total sentimentul de fericire care te-a cuprins când ți-a spus, în vis, despre felul în care trebuia reconstruit acoperișul. Simți că, dacă Dumnezeul tău ar fi fost mai puțin înclinat spre lucrurile practice, spre meșterei ile de tot felul, așa cum le numise unul dintre semenii tăi, l-ai fi venerat la fel de mult, dar iubirea nu ar fi fost la fel de sinceră. Nu l-ai fi simțit la fel de aproape. Nu înțelegi, desigur, felul în care e vrăjită
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
cuiva, Își dezvăluie, de fapt, fără să-și dea seama, micimea sufletească, devenind astfel el Însuși ridicol (și implicit ținta unor ironii). * „Unii stăpînesc cetăți, dar sînt robiți de femei.” (Democrit) De unde rezultă, Încă o dată, faptul știut că „rațiunea” este meșteră În strategii, pe cînd „sentimentul”, În arta de a ne atrage și conduce pe drumurile lui... * Fără Îndoială, „gelozia” cuprinde un teribil paradox: „Gelosul este de plîns, și viața lui se trece căutînd un secret, a cărui descoperire Îi distruge
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
la texte găseau și disertații despre moarte, despre întâmpinarea și semnificațiile ei într-un inventar literar aflat, în scrisul românesc vechi, în continuă ramificare și diversificare: orațiile funebre, „verșurile la morți”, propovedaniile și cuvîntele la îngropăciune, consolațiile, epitafurile, testamentele. Pene meștere ale scrisului românesc vechi și premodern - Neagoe Basarab, Toader din Feldru, Miron Costin, Ioan Zoba din Vinț, Antim Ivireanul, Dimitrie Cantemir, Samuil Micu, Petru Maior - s-au exersat în jurul acestei teme - unii dintre ei făcând loc în discursul funebru și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
plasă să fi putut ajunge un savuros umorist”, Perpessicius se oprește și asupra numelor proprii, a căror autenticitate poate fi concurată doar de realitate: Filodorma e o copilă de țăran botezată de nevasta unui funcționar bancar, Mândricioaia e o moașă meșteră în „trasul de rânză” și datul „în zodii”, Gâță e un soi de șantajist rural, doctorii Popescu-Căpușe și Cicoare schimbă între ei localitățile de reședință - Noroaiele de Sus cu Croncani și Smârcuri -, o țărancă e Silistra, alta e Safta lui
ULIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290328_a_291657]
-
rubrica „Scriitorii se prezintă”, alcătuită dintr-o suită de însemnări aparținând lui Marin Sorescu, Radu Cosașu, Ninei Cassian, lui Romulus Vulpescu și Dan Deșliu. În numărul 6/1979, la moartea lui Aurel Baranga, Manole Auneanu îi consacră articolul La revedere, meștere! Colaborează cu publicistică Dumitru Solomon, Rodica Tott, C. Cristobald, Mircea Nedelciu, Marius Tupan, Barbu Brezianu, Ion Călimară (Geo Dumitrescu), Cornel Udrea ș.a. U. reproduce și numeroase pagini din literatura satirică universală (Mark Twain, Stephen Leacock, A.P. Cehov, Damian Bednâi, Ilf
URZICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290393_a_291722]
-
subtitlu Cântec popular - versuri de Mircea Rădină, (muzica de Mircea Alexe)... sau fantezii care denigrează chipul muncitorului înaintat, ca aceste versuri de Harry Negrin: Păi cum se poate Mărioară, fată tânără, să nu te-mbie sportul, când la fir ești meșteră, păi nu te trage ața pe care-o țeși cântând? Păi, dacă nu, îți fac un cântec să te-ndrepți curând. ...Marioara Ce sare anul în fiecare ceas din toamnă sare în primăvară, numai la sport nu sare nici măcar un
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
am luat-o cu toții pe potecuța ce ducea în pădure. N-am mers noi mult așa și numai ce am auzit un fel de răpăit slab de tobă, undeva, mai depărtișor. Cine o fi bătând acum toba prin pădure? E meștera ciocănitoare, a răspuns mirării noastre moș Vuia. Pasărea asta e doctorul pădurii. Trece din copac în copac, ciocane prin scoarța lor și ascultă cu luare-aminte. Cum simte vreun viermișor pitit pe-acolo, bate cu ciocul până ce îl scoate afară și
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
încercară să fugă. Era însă prea târziu. Vitejii din țara olarului îi nimiciră pe dată, amestecându-i cu pământ. Când soarele străluci mai luminos ca niciodată, un voinic se opri în fața olarului și-l întreabă: Domnia ta ai făcut cupele? Spune, meștere, ce putere ai pus în ele? Meșterul zâmbi: Uiți oare că au fost făcute din pământul țării?... Ce puteam pune în ele mai mult decât tot ce au simțit inimile noastre? Cerințe: 1. Citiți textul și împărțiți-l pe fragmente
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]