112 matches
-
de Consiliul Județean Vaslui prin Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale. Acest eveniment adună oameni de valoare din întreg teritoriul actualului județ (și nu numai!) într-o adevărată sărbătoare a tradițiilor poporului nostru, continuând să faciliteze întâlniri dintre meșterii din anumite zone, astfel încât să se păstreze mereu vie imaginea națiunii noastre într-o lume în care globalizarea tinde să elimine tot mai multe „granițe”. Pe lângă țesături și alte obiecte de industrie casnică, măiestrite prelucrări ale lemnului și produse din
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
simple, care și au ridicat gradul de dificultate pe măsură ce informațiile au fost achiziționate de copii. Astăzi am ajuns, împreună cu ei, să organizăm expoziții, să “ținem” prima pagină a ziarelor (“Copiii cu handicap, creatori de artă”), să participăm la târguri alături de meșterii populariă. în cadrul terapiei de abilitare manuală confecționăm obiecte decorative, panouri decorative în tehnica macramé, colaje, măști, felicitări pentru diverse ocazii, jucării etc. Activitatea le face plăcere copiilor/tinerilor cu care lucrez și se încadrează în grupa activităților lucrative promovate cu
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
calfa nu mai lucrează doar pentru meșterul său și nici meșterul pentru un cerc restrâns de consumatori. La sfârșitul veacului al XVIII-lea negustorii dau de lucru la meseriași, iar de la începutul secolului al XIXlea meseriașii se înmulțesc, mahalalele au meșterii „la casele lor", care lucrează pentru negustorii locali dar și pentru alții. Piața de desfacere devine mai largă, pentru că însăși populația târgurilor și a orașelor este mai numeroasă, către ea vine adesea și satul învecinat ori mai îndepărtat. Regulamentul Organic
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
o întreținea - cum era cazul la Iași cu „Biserica Curelarilor", „Biserica Tălpălarilor", dar și breasla curelarilor, a tălpălarilor... Starostele breslei avea ca îndatorire principală strângerea birului de la breslașii săi, rezolva diferite litigii ivite între membrii comunității. Breslele cuprindeau totalitatea meseriașilor: meșterii, calfele și ucenicii branșei respective. Numai membrii breslei puteau să exercite meseria. Breasla fixa prețul produselor, ea se interesa de starea materială a membrilor ei. Cea mai veche se pare că a fost breasla zugravilor din Suceava. În aprilie 1760
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
sau crămidari din care își câștigau existența. Cu timpul, sătul a evoluat, oamenii s-au detașat de tradiția olăritului, lucrând în diverse domenii de activitate. Secretul vechiului meșteșug al olăritului și mai ales al ceramicii negre s-a pierdut pe masura ce meșterii populari s-au stins din viață. Astăzi doar câteva familii de rromi mai ard cărămidă prin metodele transmise din tata în fiu.
Drăgăești-Pământeni, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301169_a_302498]
-
verdele închis utilizat la smălțuirea "olurilor,cănților și a blidelor"precum și a decorului zimțat al buzelor blidelor. Un alt meșteșug prezent în acest sat a fost prelucrarea artistică a lemnului în confecționarea crucilor de cimitir și a celor de eroi, meșterii din Valea Neagră lucrând aceste obiecte, la cerere, pentru satele din zonă.
Valea de Jos, Bihor () [Corola-website/Science/300879_a_302208]
-
Țării Românești și pe cea a familiei Cantacuzino. Drept constructori ai edificiului sunt menționați Manea, „vătaf al zidarilor“, Istrate lemnarul și Vucașin Caragea pietrarul. Biserica adăpostește un deosebit de valoros ansamblu de pictură murală, executat între anii 1692 și 1694 de meșterii greci Constantinos și Ioan, precum și de meșterii zugravi români Andrei, Stan, Neagoe și Ioachim. Pe lângă scenele religioase se află, în pronaos, o galerie de portrete ale Brâncovenilor, Basarabilor și ale Cantacuzinilor. Ciclul începe cu portretul lui Datco din Brâncoveni, boier
Mănăstirea Hurezi () [Corola-website/Science/296760_a_298089]
-
Cantacuzino. Drept constructori ai edificiului sunt menționați Manea, „vătaf al zidarilor“, Istrate lemnarul și Vucașin Caragea pietrarul. Biserica adăpostește un deosebit de valoros ansamblu de pictură murală, executat între anii 1692 și 1694 de meșterii greci Constantinos și Ioan, precum și de meșterii zugravi români Andrei, Stan, Neagoe și Ioachim. Pe lângă scenele religioase se află, în pronaos, o galerie de portrete ale Brâncovenilor, Basarabilor și ale Cantacuzinilor. Ciclul începe cu portretul lui Datco din Brâncoveni, boier care a trăit la începutul secolului al
Mănăstirea Hurezi () [Corola-website/Science/296760_a_298089]
-
prea înclinat. Absidele sunt în formă semicilindrica, cu altarul despărțit de naos prin tâmpla. Altarul are naosul lung de 16 m, tinda de 2,3 m, cu o lungime totală de 24 de m și lățimea de 7,7 m. Meșterii au fost lemnari locali. Lucrarea de pictură a durat între 1 iunie-14 septembrie 1975 și a fost executată de pictorul Ștefan Chioreanu din Leresti-Muscel, în stil neo-bizantin, tehnica "tempera". În anul 1897, sătenii din Barcani au achiziționat pentru biserică din
Barcani, Covasna () [Corola-website/Science/300369_a_301698]
-
triumful este la sfârșitul luptei și atunci când motivul meșterilor cântăreți și cel al Fraternității în Artă revin la fel de energic, instrumentele de suflat din lemn cântă cu însuflețire Cântecul lui Walther care pare dus de alămurile pompoase. În cele din urmă meșterii, convinși, îl recunosc pe Walther ca pe unul de al lor și munca lui Sachs și îi sprijină cu fervoare. Voioșia generală din "coda" anticipează fericitul deznodământ. Acțiunea are loc în Nuremberg în secolul XVI. "Scena 1." Preludiul curge direct
Maeștrii cântăreți din Nürnberg () [Corola-website/Science/308501_a_309830]
-
Trupul voievodului a fost îngropat la Mormântul lui Mihai Viteazul din Turda. Gabriel Bethlen, principe al Transilvaniei și-a stabilit curtea princiară la Alba Iulia. Pentru necesitățile curții și ridicarea palatului princiar a apelat în repetate rânduri la negustorii și meșterii clujeni, oferindu-le totodată diverse înlesniri. Astfel, în 1627 negustorii clujeni vor primi dreptul de a exporta 1.000 de vite, astfel încât din taxele încasate să achiziționeze diverse alte mîrfuri necesare. Mulți negustori au primit dreptul de a își comercializa
Istoria Clujului () [Corola-website/Science/306610_a_307939]
-
negustori au primit dreptul de a își comercializa mărfurile în numele principelui, fiind avantajați de taxe vamale scăzute. Totodată, comenzile continue primite de meșteșugarii clujeni au dus la dezvoltarea producției de bunuri și extinderea breslelor meșteșugărești. Ajung să fie foarte apreciați meșterii aurari și arginatari, fabricanții de arme, constructorii ș.a. Astfel, în 1609 aurarul Andreas primește o comandă neobișnuit de mare pentru acele vremuri, comandă pentru care dieta de la Cluj va vota o suplimentare a impozitelor, astfel încât să poată fi plătită. În
Istoria Clujului () [Corola-website/Science/306610_a_307939]
-
Leu), pe cea din dreapta celelalte 6 zodii (Taur, Vărsător, Capricorn, Gemeni, Unicorn, Fecioara). În anul 1967 s-a făcut iconostasul din lemn de stejar sculptat. Tot în 1967 au fost executate și alte lucrări (scaune arhierești, amvon, tetrapod), autori fiind meșterii sculptori Aurel Sămărtinean și Grigore Frătean din Turda. În 1971 s-a facut reparația exterioară.
Biserica Rățeștilor din Turda () [Corola-website/Science/306965_a_308294]
-
armenești locale, Biserica "Sfânta Cruce" din Suceava a fost zidită în anul 1521, în timpul domniei lui Ștefăniță Vodă (1517-1527), de către Cristea Hanco (în armenește Hacih Hancoian) , pe locul bisericii din lemn. Nu există informații care să precizeze cine au fost meșterii care au lucrat la ridicarea și pictarea bisericii. În interiorul bisericii, în peretele de sud al naosului, se găsește zidită o piatră pe care este scrisă litere armenești o inscripție pe care se distinge anul 1521 (anul 970 al erei armene
Biserica Sfânta Cruce din Suceava () [Corola-website/Science/308389_a_309718]
-
de muncă mai mare, că la Lyon în sec . XVI. La Lyon, relațiile capitaliste în imprimerie erau bine dezvoltate în sec. XVI, finanțarea și controlul tipăririi și al vânzării cărților fiind realizate de către negustori-librari bogați, iar muncă era efectuată de către meșterii și lucrătorii tipografi. În memoriul adresat regelui de către tipografii greviști din Lyon în 1571, se insistă că meșterii și lucrătorii sunt adevărați tipografi, făcând cea mai grea și cea mai mare parte a muncii în tipografie, în timp ce majoritatea librarilor și
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
construcție i-a întrebat pe cei zece meșteri dacă pot construi o mănăstire și mai frumoasă decât aceasta. Aceștia răspunzând afirmativ, domnitorul, pentru a împiedica posibila construcție a unei mânăstiri mai frumoase, a poruncit ca schelele pe care erau urcați meșterii să fie dărâmate și astfel cei „zece meșteri mari, calfe și zidari” au rămas blocați pe acoperiș. Ei și-au făcut aripi din șindrile și s-au aruncat de pe acoperișul mănăstirii sperând să ajungă jos nevătămați, dar toți au murit
Mănăstirea Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/302409_a_303738]
-
poate înălța deoarece forțele iraționale se opun ridicării unui lăcaș de cult pe acel loc. Tot ce construiesc meșterii în timpul zilei, noaptea se surpă. Accentul cade pe acțiune, care este dinamică. Preponderența verbelor și a substantivelor probează tenacitatea cu care meșterii își urmăresc idealul și doresc să învingă răul. Surparea zidurilor este un moment dramatic, pentru ca domnitorul îi amenință iarăși cu moartea pe meșteri. În sprijinul zidarilor intervine Divinitatea, "„o șoaptă de sus”". Desfășurarea acțiunii începe în momentul în care Manole
Monastirea Argeșului () [Corola-website/Science/299511_a_300840]
-
foarte curat și purtător al unei civilizații răsăritene și apusene mai înalte. El a durat bolți și case de cărămidă, a cuprins între ele străzi pline de zgomot și de mișcare, s-a îmbogățit și a îmbogățit pe cărăușii și meșterii, pe oamenii de muncă mai grea ai țării." Lucrul acesta l-a înțeles Alexandru cel Bun, care, ca și Ștefan cel Mare ulterior, a acordat armenilor drepturi și privilegii, stimulând astfel contribuția lor la dezvoltarea comerțului și economiei moldovenești. Regăsim
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
din Vama de Jos a donat biserica de lemn și clopotnița Muzeului Satului Bucovinean din Suceava, unde a fost strămutată și reconstituită. Cu ocazia reconstituirii, i s-a înlăturat tencuiala. Biserica a fost dotată cu strane noi, replici realizate de meșterii restauratori ai instituției muzeale sucevene și au fost aduse câteva icoane vechi de factură populară, pictate pe lemn și cărțile religioase de trebuință. Pictura murală din altar a fost și ea restaurată, iar Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților a înzestrat lăcașul
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
mai păstrează o mică ferestră originală cu tăietura superioară în formă de acolada. În altar există un picior de altar tăiat dintr-un buștean sub forma unui picior de potir cu inel la mijloc, forma specifică secolului 18. Deși amândoi meșterii au fost moți, biserica poartă trăsăturile specifice ale unei biserici din Sălaj. Meșterii s-au adaptat așadar comenzii și așteptărilor comunității din Cizer. Trebuie remarcată totuși calitatea excelentă a lucrului în lemn, o trăsătură pe care nu toate bisericile de
Biserica de lemn din Cizer () [Corola-website/Science/308792_a_310121]
-
dar și zugravi, care împreună cu Ioan Zugravul, originar tot din Elciu au pictat în ultima parte a secolului XVIII și începutul secolului XIX mai multe biserici de lemn din județele Sălaj, Satu Mare, Maramureș și Cluj. Construită în satul Elciu de către meșterii Pista Géczi și Ioan, Baboș și Ioan Farcaș care au primit în schimbul lucrului lor o suprafață de pământ, pe terenul cedat în anul 1766 de către un anume Bodor, vechea biserica de lemn este înlocuită de o nouă biserică de zid
Biserica de lemn din Elciu () [Corola-website/Science/309945_a_311274]
-
și capete de animale stilizate, brățări cu capete de șarpe de tip elenistic, din tezaurele de la Pecica, Costești, Căpâlna, Stăncuța în județul Galați, etc. Pe întreg teritoriul geto-dacic exista o artă dacică a argintului, generalizată, începând din sec. III î.e.n. Meșterii argintari daci practicau și tehnica suflării cu aur. Obiectele de aur descoperite până acum sunt însă într-un număr foarte mic. Explicația (o explicație cel puțin parțială) ar putea fi dată de faptul că numai regele avea dreptul să posede
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
a fost reparata, iar la 29 octombrie 1989 a fost deschisă și sfințită. Primul paroh, după restaurarea bisericii, este părintele Jelihovschi Valerian Timoftii, staroste - diacon Stoian Alexei S., conducător al construcției (n.n. - decedat 14.12.2012). La restaurare au activat meșterii iscusiți: Busuioc M.A., Prohnițchi G.V., Lungu Gheorghe I., Motroi D.V., Sobaliu V. G., Spătari D.I., Jelihovschi D.G. Au dat o mână de ajutor populația satului, primăria, gospodăria agricolă. Copia este făcută de profesorul de istorie din acest sat Ciobanu
Sadaclia, Basarabeasca () [Corola-website/Science/305133_a_306462]
-
la Monetăria Statului. S-a drapat lemnul cu catifea roșie, s-au aurit piesele din argint, s-a reaurit capacul, s-au schimbat piciorușele de sprijin, confecționate din aluminiu. În plus, s-au înlocuit bucățile deteriorate din lemnul de chiparos. Meșterii de la Monetăria Statului, conduși de Vasile Vasile, au fost șocați când au găsit scris pe săculețul care învelea moaștele un blestem. Istoria consemnează că speriat că moaștele sfintei vor fi împrăștiate, Mitropolitul Cosma a rostit: "Poruncim cuvioșiei/ tale Arhimandrite chir
Sfânta Muceniță Filofteia de la Argeș () [Corola-website/Science/313111_a_314440]
-
înlăturarea nonvalorii și a kitsch-ului, punerea în circuit a adevăratelor valori ale artei populare și implicit perpetuarea patrimoniului tradițional românesc, marcă a propriei identități etno-culturale. Târgul Creatorilor Populari din România își propune realizarea unui dialog direct, nemijlocit, între actanți (meșterii populari) și publicul vizitator ce se manifestă în spirit comunitar și interactiv (cântând, dansând, exersând în cadrul atelierelor de arte plastice) și încurajarea generației tinere de a cunoaște și proteja, de a-și însuși și perpetua tradiția culturală. Grupul țintă al
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]