4,285 matches
-
și muncitori calificați pentru Fabrica de țevi din Roman, pentru Combinatul de utilaj greu de la Iași etc. Voi remarca faptul că m-am bucurat de prestația unor profesori de înalt nivel didactic și educațional la disciplinele: Matematici superioare (A. Panaite), Mecanică (I. Silberg, nepotul lui Calistrat Hogaș), Rezistența materialelor (V. Năstac), Organe de mașini (ing. Moroșanu), Electricitate (A. Maxim), Chimie anorganică (R. Fischer), Limba română (V. Dănilă), Istoria României (V. Ștefănescu), dar și Așchierea metalelor (ing. S. Gubiță) etc. Desigur, nu
INTERVIU CU PROF. UNIV. DR. EMERIT TUDOR GHIDEANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1491325896.html [Corola-blog/BlogPost/374525_a_375854]
-
cu Gustav Flaubert și Edgar Allan Poe, cu Eminescu și Byron și mulți alți corifei ai literaturii. E.Ț.: Ce moment revelator vă amintiți din acea perioadă? T.G.: Elev, fiind prin anul al III-lea la Școala Medie Tehnică de Mecanică și Siderurgie din Roman l-am rugat pe prietenul meu, coleg încă de la gimnaziu, Solomon Herșcu, care era cu vreo doi ani mai mare, dacă nu are, cumva, vreo carte de filozofie, m-a dus la Biblioteca Municipală Roman, de unde
INTERVIU CU PROF. UNIV. DR. EMERIT TUDOR GHIDEANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1491325896.html [Corola-blog/BlogPost/374525_a_375854]
-
medicală familia marelui savant matematician, mi-a facilitat o întâlnire fericită, într-o după-amiază, în strada Șoimărești la numărul 9, pe Splaiul Dâmboviței, prin anii 1978! Întâlnirea mea cu marele român s-a datorat și faptului că, după apariția lucrării Mecanica invariantivă și cosmologia (1974), publicasem în revista ieșeană Cronica, mai multe articole despre viața și opera lui Octav Onicescu, de la care, atunci, vedeam necesară o confirmare sau dimpotrivă. Mi-aduc aminte, cu multă emoție, cum ne-a întâmpinat marele Onicescu
INTERVIU CU PROF. UNIV. DR. EMERIT TUDOR GHIDEANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1491325896.html [Corola-blog/BlogPost/374525_a_375854]
-
și cu mine comentam cele scrise în articolele pomenite. Cuprinsul acestora este următorul: ,,subordonându-și întreaga viziune matematică și filosofică ideii străvechi a identității și unității mișcării materiale, a corpurilor Universului, Octav Onicescu releva în Cuvânt Înainte, la a sa Mecanica invarintivă și cosmologia (Ed. Academiei Române, 1974): ,,Descoperirile astronomice în ritm accelerat, de la Newton până azi, au întâlnit această idee de unitate a Universului, care a culminat cu descoperirea fenomenului dilatației, stăpânit de legea, cu caracter universal, a lui Hubble. Acestui
INTERVIU CU PROF. UNIV. DR. EMERIT TUDOR GHIDEANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1491325896.html [Corola-blog/BlogPost/374525_a_375854]
-
de ansamblu. Preluând această poziție, a unei științe a mișcării, în care prezența întregului univers, se resimte în fiecare din componentele sale, însă nu pe căi structural geometrice, ci pe calea analizei proceselor elementare de mișcare, pe linia gândirii newtoniene, Mecanica Invariantivă, fără a părăsi cadrul spațio-temporal al vechii științe, a regăsit gravitația, ca interacțiune inerțială a maselor, și alături de ea, puțin sensibilă la distanțele curente dar foarte sensibilă la distanțele intergalactice, o interacțiune de depărtare, similară unei forțe elastice, în
INTERVIU CU PROF. UNIV. DR. EMERIT TUDOR GHIDEANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1491325896.html [Corola-blog/BlogPost/374525_a_375854]
-
la distanțele curente dar foarte sensibilă la distanțele intergalactice, o interacțiune de depărtare, similară unei forțe elastice, în mare parte responsabilă de dilatarea lui Hubble, și în aceeași vreme, de menținerea stabilității acestui Univers în limitele sale de necesitate finite” (Mecanica invariantivă, 1974, p.7-8). E. Ț.: Ce v-a impresionat în creația științifică a Maestrului Onicescu? T. G.: În creația lui Octav Onicescu, distingem prezența unei gândiri aurorale, care divulgă orgoliile subiectivismului și referențialului, dând curs fidelității față de per.... ontologică
INTERVIU CU PROF. UNIV. DR. EMERIT TUDOR GHIDEANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1491325896.html [Corola-blog/BlogPost/374525_a_375854]
-
care unii au și câștigat. Fiind o persoană mai mult autodidactă, terminând liceul la seral și școala de maiștri la zi mi-a plăcut să citesc mult, cu preponderență istorie și geografie. Aceste două științe sunt tot atât de exacte, precum fizica, mecanica, matematica. Despre revista dumneavoastră după cum am spus, am totuși o părere foarte bună în general, chiar dacă mai există scăpări, greșeli sau inadvertențe, noi cititorii care suntem în cunoștință de cauză când descoperim ceva ar trebui ca imediat în spiritul colaborării
RĂSPÂNDIND REVISTA MAGAZIN ISTORIC de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 by http://confluente.ro/R_sp_ndind_revista_magazin_istoric.html [Corola-blog/BlogPost/340623_a_341952]
-
poposeam pe site-urile literare și a fost firesc să îmi doresc să o citesc. Georgi Cristu s-a născut la 14 octombrie 1957 în Măcin și este absolvent al Academiei Navale „Mircea cel Bătrân” Constanța și al Facultății de Mecanică ... Citește mai mult Cu scrisul lui Georgi Cristu m-am întâlnit pentru întâia oară acum câțiva ani pe rețelele literare pe care le frecventam. Nu îl cunoșteam și citindu-l aveam impresia că este un scriitor versat, că are în urma
HELENE PFLITSCH by http://confluente.ro/articole/helene_pflitsch/canal [Corola-blog/BlogPost/365932_a_367261]
-
poposeam pe site-urile literare și a fost firesc să îmi doresc să o citesc.Georgi Cristu s-a născut la 14 octombrie 1957 în Măcin și este absolvent al Academiei Navale „Mircea cel Bătrân” Constanța și al Facultății de Mecanică ... VII. CLIPA INSOLITĂ A WAREI MESSNER, SAU ROMANUL INSOLIT AL LUI OCTAVIAN ANUȚA, de Helene Pflitsch , publicat în Ediția nr. 1702 din 29 august 2015. Să primesc un pachet din România este întotdeauna o binecuvântare. Știu că acolo, sub hârtia
HELENE PFLITSCH by http://confluente.ro/articole/helene_pflitsch/canal [Corola-blog/BlogPost/365932_a_367261]
-
un simbol al goticului. Privită de sus, această zonă a centrului istoric semăna cu o corabie ale cărei catarge erau turlele catedralei gotice. In Košice întâlnești cel mai vechi liceu din Europa centrală, construit încă de prin 1872 - Liceul de Mecanică, de asemenea, orașul are și o grădină botanică unică în Slovacia, cu cea mai mare colecție de cactuși din fosta Cehoslovacie și o inedită cale ferată pentru copii. Am fost și la periferie, unde exista un fel de stațiune, cu
PARTEA A I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 by http://confluente.ro/Suzana_partea_a_i_a.html [Corola-blog/BlogPost/366994_a_368323]
-
personaj al propriului său roman liric, având tentația nativă a primejdiei - experiment artistic al unor aspirații umane fără remunerații anume. Scriitura sa e o conversație cu sine însuși, în care este prezent dialogul intim cu alter-ego-ul să = pseudonimul. De aici, mecanica literaturii sale (în proză, poezie, dramaturgie), o ziaristică a unui univers peregrin ori, cu alte cuvinte, o expediție ca o narațiune presărată de considerații cvasifilosofice (la prima vedere) căutătoare de lumini solare, vitaliste, de esență withmaniană, psalmodiind serafic, în mistere
Miron Manega – „poeta faber” inepuizabil by http://uzp.org.ro/miron-manega-poeta-faber-inepuizabil/ [Corola-blog/BlogPost/94340_a_95632]
-
Noi, doi nebuni, ca două umbre/ Cu măști și chipuri de strigoi,/ Plutim, purtați de-aceleași vise,/ Pe-alei străine fără noi.”( M-aș duce ). Teama, dorința, îmi aduc aminte de poezia “Zburătorul “ de Ion Eliade Rădulescu, fapt care ridică mecanica textului spre un sens mai înalt. Scenariul volumului e bine conturat dând impresia de o precizie a monturii lirice, iar poemul e încărcat de un halou misterios-romantic.Ca într-o pictură de Chirico, e sufficient ca în vidul realului să
GAVRIL MOISA ZÂMBETUL CLEPSIDREI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1013 din 09 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Gavril_moisa_zambetul_clepsi_al_florin_tene_1381324871.html [Corola-blog/BlogPost/352390_a_353719]
-
nouă din 'orientul mental' cam mărginaș - nu o teorie autentică, așa după cum și este de fapt! Culmea că sexul este justificat ca "o nevoie fiziologică" tocmai de aceia care-l practică pur și simplu ca un sport, ori ca o mecanică ce musai e pentru a funcționa în continuare bine, ea trebuie să i se 'desumfle' aia .. temporar, și cu toate că "desumflatul" s-ar aplica mai mult domeniului masculin, totuși tot mai multe femei îl îmbrățișează în mod nejustificat. Înlăturarea "tabu-urilor
S-AR NUMI INTIMUL...? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1668 din 26 iulie 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1437861532.html [Corola-blog/BlogPost/344042_a_345371]
-
pentru realiști, cu siguranță că nu! O armată numeroasă de „înțelepți” au aplaudat jumătate de secol la noi iar în Rusia aproape un secol, zecile de congrese ce încercau a te face să crezi că „socialismul este o știință” și „mecanica o filozofie” și după aceea, „colac peste pupăză” a venit peste român și rus o avalanșă de filme și jocuri electronice care-mai-de-care mai violente în acțiunile lor și care scapă intenționat „criticilor”. Nu secundaritatea „crimelor” din balade deci, a provocat
DEZGUST FATA DE FOLCLORUL ROMANESC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Dezgust_fata_de_folclorul_romanesc.html [Corola-blog/BlogPost/354363_a_355692]
-
curiozității mele, o acribie pe care și-o impunea și de a cărei “vină” se făcea și în educația primită, și cea moștenită și bunul simț - presupuse că stă la baza unor astfel de “conversații”! Expresiile “ieșeau” ca turnate din mecanica unei “oralități” pe care o stăpânește după ani, probabil, de exercițiu mental și punerea lui pe acordul inteligibil, simplu și “duios” al limbii pe care o stăpânea. Cu un mic și abia sesizabil “tremolo”, pe care și-l impunea obligatoriu
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS(II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 by http://confluente.ro/Pastorul_keith_si_indienii_navajos_ii_.html [Corola-blog/BlogPost/354249_a_355578]
-
cinci suflete în ea, s-au trezit că au rămas doar părinții și fetița. Nu se mai auzeau contrazicerile celor doi flăcăi despre care meserie este mai bănoasă sau mai interesantă, Ticu având înclinații spre cea a tatălui - motoarele și mecanica, pe când Melu spre comerț și meșteșugurile casnice. Vestea terminării războiului a umplut de speranță întreaga țară. Fiecare familie aștepta ca cei plecați pe front și despre care nu se mai știa nimic, să se întoarcă cât de curând pe la casele
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2132 din 01 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1478015749.html [Corola-blog/BlogPost/343116_a_344445]
-
odată cu plecarea lor de pe acest pământ. Ion și-a iubit tare mult primul băiat, mai ales că se descoperise în el pe sine, când era la vârsta lui. Chiar și fizic semănau unul cu celălalt. Și-n privința înclinațiilor spre mecanică și mașini era tot o trăsătură comună. Odată cu dispariția sa definitivă la Sevastopol, agățat de sârma ghimpată a gardului de separare dintre cele două armate, a dispărut și pofta de viață a lui Ion. Nici măcar nu știau pe unde i
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2132 din 01 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1478015749.html [Corola-blog/BlogPost/343116_a_344445]
-
făcut din energie. Ca atare suntem formați din energie și vibrație, atomul fiind „o mică tornadă” și cu cât aprofundează cercetările lor, observă lipsa materiei, atomii fiind fabricați din energie invizibilă. Fizicianul danez Niehls Bohr (1885-1962) a rostit cuvintele: „Dacă mecanica cuantică nu te-a șocat profund până acum, înseamnă că încă nu ai înțeles-o. Tot ce numim a fi real, nu este în realitate real”. Prin descoperirile sale, fizica cuantică ne ajută să conștientizăm faptul că noi putem crea
IDEE, IDEAL, IDEALISM de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1915 din 29 martie 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1459265116.html [Corola-blog/BlogPost/378457_a_379786]
-
globii ochilor se bat, Brațul ei atârnă leneș peste marginea de pat” se transformă în gestul întinderii așternutului pe o canapea extensibilă după o suită de alte gesturi devenite stereotipii, ritualuri mecanice ale femeii no name din zilele noastre. Această mecanică a treburilor mărunte, feminine, zilnice, spălatul vaselor, gătitul mâncării, ordonarea lucrurilor, împăturirea șervetelor, iată că devin cadru claustrofob unei situații onirice iubirii așteptate, a dorinței de ea. Versurile: “S-au făcut ca ceara albă fața rosă ca un măr Și
TEATRUL ÎNTRE TRADIȚIE ȘI MODERNITATE de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1446538131.html [Corola-blog/BlogPost/373770_a_375099]
-
ani de colaborare, trei mari pionieri ai spațiului se reântălnesc!” Un alt savant deosebit de important și cunoscut în știința românească a fost Șerban Țițeica (1908-1989), unul dintre cei mai mari fiziceni ai secolului trecut, care și-a adus contribuția în mecanica cuantică, fizica statică, termodinamica, fizica nucleară. Întrebat de către un gazetar care este deosebirea dintre știință și tehnică, Țițeica a răspuns: „Știința este... știință, adică în primul rând, cunoaștere! Aplicarea nu mai este știință propriu zisă, este tehnică! Nu se pot
ÎNTÂMPLĂRI NECUNOSCUTE DIN VIAŢA UNOR SAVANŢI ROMÂNI (3) HERMAN OBERTH ŞI ŞERBAN ŢIŢEICA de HEIDI S SIMON în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 by http://confluente.ro/heidi_s_simon_1464510862.html [Corola-blog/BlogPost/380544_a_381873]
-
Articolul 1 Se aprobă bugetele de venituri și cheltuieli pe anul 1998 ale regiilor autonome, companiilor/societăților naționale și al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Mecanică Fină - CEFIN - București, aflate sub autoritatea Ministerului Industriei și Comerțului, prevăzute în anexele nr. I (1-15). Defalcarea pe trimestre a indicatorilor cuprinși în bugetele de venituri și cheltuieli prevăzute la alineatul precedent se aprobă de către Ministerul Industriei și Comerțului. Articolul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/121175_a_122504]
-
de muncă și/sau acordarea despăgubirilor și ajutoarelor urmașilor legali în cazuri de deces. Articolul 6 Cheltuielile totale aferente veniturilor înscrise în bugetele de venituri și cheltuieli ale regiilor autonome, companiilor/societăților naționale și al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Mecanică Fină - CEFIN - București, prevăzute la art. 1, reprezintă limite maxime și nu pot fi depășite decât în cazuri justificate, cu aprobarea Guvernului, la propunerea ministerului de resort, cu avizul Ministerului Muncii și Protecției Sociale și al Ministerului Finanțelor. În cazul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/121175_a_122504]
-
propunerea ministerului de resort, cu avizul Ministerului Muncii și Protecției Sociale și al Ministerului Finanțelor. În cazul în care în execuție se înregistrează depășiri sau nerealizari ale veniturilor aprobate, regiile autonome, companiile/societățile naționale și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Mecanică Fină - CEFIN - București pot efectua cheltuieli în funcție de realizarea veniturilor, cu încadrarea în indicatorii de eficiență aprobați. Articolul 7 Regiile autonome, companiile/societățile naționale și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Mecanică Fină - CEFIN - București vor aduce la îndeplinire programele de restructurare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/121175_a_122504]
-
autonome, companiile/societățile naționale și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Mecanică Fină - CEFIN - București pot efectua cheltuieli în funcție de realizarea veniturilor, cu încadrarea în indicatorii de eficiență aprobați. Articolul 7 Regiile autonome, companiile/societățile naționale și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Mecanică Fină - CEFIN - București vor aduce la îndeplinire programele de restructurare aprobate, stabilind măsuri de eficiență în utilizarea fondurilor, concomitent cu reducerea costurilor de producție, restructurarea unor activități și creșterea profitabilității. Ministerul Industriei și Comerțului va analiza și va verifica modul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/121175_a_122504]
-
organizații centrale în sistemul cărora urmează să se repartizeze absolvenții. Din fiecare comisie de repartizare fac parte și delegați ai organizațiilor studențești, desemnați de Consiliul Uniunii Asociațiilor Studenților. Repartizarea în producție a absolvenților institutelor agronomice, ai facultăților sau secțiilor de mecanică agricolă și ai facultăților sau secțiilor de îmbunătățiri funciare din cadrul institutelor politehnice și de construcții, ai institutelor de artă și ai institutelor de medicină și farmacie se face de către comisii organizate pe baza prevederilor prezentului decret, după caz, de Ministerul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/125415_a_126744]