367 matches
-
ale comportamentului. De asemenea, există și o altă clasificare a teoriilor motivaționale. Ea a fost realizată de profesorul spaniol Juan Perez Lopez care, folosind criteriul „ipoteze privind natura motivațiilor personalului”, a delimitat trei grupe de teorii, după cum urmează: teorii mecaniciste, care se caracterizează prin aceea că se presupune că personalul este motivat doar în funcție de consecințele acțiunilor lor, adică prin motivații extrinseci (acele motivații - salariu, premiu, statut social etc. - pe care o persoană le primește din exterior în schimbul activității pe care
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
lor, adică prin motivații extrinseci (acele motivații - salariu, premiu, statut social etc. - pe care o persoană le primește din exterior în schimbul activității pe care ea o realizează). Rezultă deci că, în aceste teorii, comportamentul uman este conceput ca un sistem mecanicist; teorii psihologice, care consideră că personalul este motivat atât prin motivații extrinseci, cât și intrinseci (acele motivații care se referă la dezvoltarea abilităților, îmbogățirea cunoștințelor, plăcerea de a face personal o anumită muncă etc. și care pot fi realizate numai
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
uman este conceput ca un sistem deschis sau deschis - adaptiv. Analiza comparată a celor trei categorii de teorii motivaționale conduce la concluzia că singura teorie completă este cea antropologică; cea psihologică este un caz particular al teoriei antropologice; similar, teoria mecanicistă este un caz particular al teoriei psihologice. Teoria ierarhiei nevoilor sau teoria lui Maslow este una dintre cele mai cunoscute realizări ale celebrului psiholog american. Abraham Maslow a fost un psiholog care, de-a lungul a câțiva ani, a dezvoltat
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
și, cu toate limitele sale, continuă să exercite o influență semnificativă asupra gândirii curente despre motivație. Dacă am încerca să situăm teoria ierarhiei nevoilor în clasificările pe care le-am prezentat am observa că ea se încadrează în categoria teoriilor mecaniciste și, respectiv, de conținut. Teoria lui Alderfer - ERG este tot o teorie de conținut a motivației. Ea are ca punct de plecare modelul ierarhiei nevoilor a lui Maslow, dar C. P. Alderfer comprimă cele șapte trepte în trei tipuri de
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
Blake este o parafrază liberă a Genezei, combinată cu reminiscențe de mitologie greacă, În care terifianta ființă primordială Urizen joacă rolul creatorului biblic. Urizen, arhitect al universului, este ipostaza urii și disprețului pe care Blake Însuși le Încearcă față de filozofia mecanicistă a lui Newton și față de senzualismul lui Locke, fiind totodată tiranul dătător de legi al Bibliei. Creația este definită drept o Împuținare și o cădere În șase etape - cele șase zile ale Genezei. Narațiunea lui Blake conține o exegeză inversă
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
începe să se dezvolte și sub impactul tradițiilor populare sau a teologiilor eretice. În aceeași perioadă se realizează transferul de la un tărâm "de dincolo" care ar fi aparținut doar lumi ideatice și a cărei realitate nu era fizică, în sensul mecanicist al cuvântului, la o existență în lumea concretă. Totuși atunci când se ridică problema unei realități trebuie să se identifice și coordonatele acesteia. Edenul, în cazul unei interpretări fidele a Genezei era plasat undeva în zona Orientului apropiat, lumile necunoscute a
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
o imagine asupra naturii pornindu-se de la un singur mod de a reprezenta realitatea. Chiar dacă existau în momentul respectiv modalități diverse de reprezentare s-a construit o imagine care le-a marginalizat pe celelalte devenind dominantă. "Desigur că promotorii programului mecanicist, cercetători cu larg orizont și cu interese istorice, știau că au fost propuse și alte moduri de a vedea natura și știința naturii. Dar de vreme ce propriul punct de vedere li se părea cel adevărat, ei nu erau înclinați să le
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Dar odată cu începutul secolului sub impactul fizicii relativiste și a celei cuantice viziunea asupra lumii se modifică schimbându-se inclusiv metodologia: "Știința secolului al XX-lea, spre deosebire de știința secolelor anterioare, se cramponează mai puțin de explicația fenomenelor cu ajutorul reprezentărilor cauzale mecaniciste, rigide"5. Ea ar reprezenta etapa post-dogmatică încercând cenzurarea imaginarului dezvoltat până în acest moment. Dacă construcția imaginarului științific modern s-a realizat pe baza cenzurii celorlalte imagini în momentul de maxim al acestuia se încearcă și cenzura lui, pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
sociale, culturale și politice sunt la fel de importante ca și cele economice. Pe calea complexificării crescânde, sistemele capătă proprietăți emergente 62. Auto-organizarea, auto-referința, auto-producerea sunt caracteristici care apar dincolo de un anumit prag de complexitate. Acestea nu mai sunt comprehensibile prin teorii mecaniciste, biologiste simple. Ele cer teorii noi și noi instrumente formale: dinamica neliniară, teoria haosului, teoria fractalilor, teoria automatelor celulare, a rețelelor, cibernetica etc. În fapt, ele cer să punem sub semnul întrebării, să denaturalizăm obișnuințe și cunoștințe considerate "naturale", ca
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
atât cresc șansele unei mobilități ascendente, cu atât momentul ales pentru sarcină este mai favorabil (scăzând numărul cazurilor de nașteri premature si de mortalitate perinatală). În concepția liniară și unidirecțională (modelul biomedical), boala era consecința evenimentelor perturbatoare, după un model mecanicist (cauză-efect), care nu lua în considerare decât aspectul obiectiv (gravitatea, durata, frecvența bolii) ignorând procesele perceptive, cognitive, emoționale, sociale. Sociologia actuală a sănătății nu neagă acest model biomedical, dar propune un model explicativ mai complex, multifactorial și interacționist: trebuie să
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
centrată în totalitate pe „reducerea pagubelor” mai degrabă decât să promoveze valorile la care este chemată orice existență. Acest lucru împinge persoanele spre pasivitate și spre reducerea capacității lor creative și renovatoare, obligându-le să se adapteze la o mentalitate mecanicistă a vieții și la o viziune reductivă a potențialităților propriei vocații. Multe problematici pe care le trăiesc atâtea persoane consacrate în cadrul experienței lor psiho-afective rămân adesea blocate în această optică unilaterală: dacă o persoană consacrată a avut o familie care
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
pe cea de-a doua analogie a experienței - „Toate schimbările au loc după legea legăturii dintre cauză și efect” -, ci și pe o seamă de explicații ale conceptelor teoriei naturii corporale. Aceste explicații sunt formulate de Kant în spiritul filosofiei mecaniciste a epocii. Astfel, orice schimbare a materiei este caracterizată drept efect al acțiunilor unor forțe care acționează din exterior deoarece materia nu are „determinări interne”. Analogia a doua ar fi, așadar, doar o parte a structurii adânci pe care se
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
metodologia dominantă a epocii contesta buna întemeiere epistemică și stiințifică a teoriilor care lucrează cu «entități inobservabileă”24. Bine cunoscută și mult discutată este opoziția pe care a suscitat-o în cercuri științifice care aderau în mod ferm la filosofia mecanicistă a naturii acceptarea de către Newton a unei forțe gravitaționale care acționează la distanță, prin spațiul vid. Două secole mai târziu, Einstein respingea interpretarea mecanicii cuantice promovată de Școala de la Copenhaga pe temeiul că această interpretare nu poate fi armonizată cu
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
percepției. Umplerea spațiului sau întinderea se manifestă ca rezistență față de orice acțiune îndreptată spre micșorarea spațiului pe care îl umple o anumită materie. Impenetrabilitatea relativă, rezultatul acțiunii forței de respingere, este cea care face posibilă perceperea materiei. În timp ce în filosofia mecanicistă a naturii forța de respingere a corpurilor era derivată din proprietatea impenetrabilității, considerată drept proprietatea fundamentală a materiei, Kant explică impenetrabilitatea prin forța de respingere. Impenetrabilitatea este, așadar, ceva derivat, secundar. Ea este caracterizată de Kant în mod dinamic, adică
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
vor fi derivate din raporturile celor două forțe fundamentale. Kant va respinge atomismul cu argumentul că plinul absolut și golul absolut sunt calități oculte, calități a căror existență nu poate fi sprijinită pe dovezi empirice 32. Kant recunoștea că explicația mecanicistă, cunoscută și sub numele de atomistică sau filosofie corpusculară, își menține și în vremea sa reputația și influența asupra „principiilor științei naturii”33. Cu toate acestea, Kant va susține pe diferite temeiuri superioritatea concepției sale metafizic-dinamiste. Mai întâi pe temeiuri
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Final Theory, Hudchinson Radius, London, 1993. 21. N. Cartwright, „Foundamentalism versus the Patchwork of Laws”, în D. Papineau (ed.), The Philosophy of Science, Oxford University Press, 1996, p. 322. 22. „Iată două istorisiri, pe care le-am povestit predând filosofia mecanicistă a secolului al XVII-lea. Ambele tratează despre modul cum trebuie scrisă Cartea naturii pentru a garanta că poate fi creat un univers consistent. În una din istorisiri, Dumnezeu este foarte intersat de fizică. El stabilește cu grijă toate legile
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
temelia activității de promovare era acela că reformele necesare puteau să fie impuse printr-un model de sus în jos (top-down) pentru că acestea urmau să fie acceptate ușor în noul context. Corothers definește această abordare a RoL promotion ca fiind "mecanicistă". Ideea că un stat poate să atingă RoL, modificându-și propriile instituții după chipul și asemănarea celor aparținând altor state, care sunt considerate drept posesoare ale RoL, a fost dezmințită de rezistența la schimbare din multe țări în curs de
by Cristina Dallara [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
specialiștilor În științele naturii sunt de acord că ea ocupă o poziție unică printre legile materiei. Sir Arthur Eddington a susținut chiar ca deține cea mai Înalta poziție. Important este faptul că descoperirea legii entropiei a dus la decăderea dogmei mecaniciste a fizicii clasice, care spunea că tot ce se Întâmpla În orice domeniu de fenomene consta exclusiv din locomoție și, prin urmare, că În natură nu există schimbare irevocabilă. Tocmai pentru că legea entropiei proclamă existența unei Creativitate și progres tehnic
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
specialiștilor În științele naturii sunt de acord că ea ocupă o poziție unică printre legile materiei. Sir Arthur Eddington a susținut chiar ca deține cea mai Înalta poziție. Important este faptul că descoperirea legii entropiei a dus la decăderea dogmei mecaniciste a fizicii clasice, care spunea că tot ce se Întâmpla În orice domeniu de fenomene consta exclusiv din locomoție și, prin urmare, că În natură nu există schimbare irevocabilă. Tocmai pentru că legea entropiei proclamă existența unei Creativitate și progres tehnic
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
cele două cuvinte se găseau alăturate într-un grup sintactic. Din punctul nostru de vedere, explicația prin relația de contiguitate, ca și aducerea în discuție a polisemiei ca rezultat al transferului de sens prin contiguitate între nume, constituie un mod mecanicist, unilateral și formalist de analiză, care ignoră alte aspecte ale fenomenului și chiar și substanța acestuia. Pe de o parte, simpla prezență într-o sintagmă a două cuvinte nu poate constitui un motiv credibil al omiterii unuia dintre ele, iar
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
informațională a lui Shannon ca o știință a comunicării și controlului în sistemele de mașini, oameni și cele sociale, cu scopul de a îmbunătăți transmiterea de informații prin canalele de comunicare și reglare prin feedback. Dacă în sensul tradițional (modele mecaniciste, newtoniene) procesele se desfășoară după schema cauză-efect (cauza fiind situată temporal înainte de efect), cibernetica introduce conceptul de teleonomie (finalitate) care presupune că un sistem (organism) se orientează spre o stare viitoare (neexistentă în prezent) prin reglarea cu ajutorul feedback-ului. Deși
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
și normativ în vederea realizării de obiective clare, precise și specifice) sau ca „sisteme sociale” (asemănătoare în „comportament” cu organismele vii). Pe axa „închis - deschis” este urmărită evoluția teoriilor organizaționale din perspectiva relațiilor organizațiilor cu mediul lor, urmând drumul de la gândirea mecanicistă înspre gândirea gestaltistă (organizațiile ca sisteme închise vs. organizațiile ca sisteme deschise). La intersecția celor două criterii apar 4 tipuri de organizații și patru tipuri de teorii: Funcționarea organizațiilor Organizațiile și mediul Sisteme închise Sisteme deschise Sisteme raționale Organizații închise
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
scopurile organizaționale propuse. 10. 2. Teoria organizațiilor ca sisteme închise și naturale După 1920 până în 1960 se conturează și impune un nou model de înțelegere și explicare a organizațiilor, centrat pe considerarea lor ca sisteme naturale. S-a schimbat paradigma mecanicistă! Principalele teorii sau modele teoretice dezvoltate în cadrul acestei etape sunt: Școala relațiilor umane (cu principalii săi reprezentanți: George Elton Mayo și Fritz Roethlisberger, Douglas Mc Gregor cu a sa Teorie X și teorie Y); Teoria privind comportamentul cooperator în organizațiile
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
paradigme pot fi distinse două tipuri de modele teoretice, promovate succesiv (după Vlăsceanu, 1999): Astfel, într-o primă etapă, cuprinsă între anii 1960 și 1970, perspectiva de abordare a organizațiilor ca sisteme deschise este cuplată cu o revenire la prezumpțiile mecaniciste despre modul de funcționare a organizațiilor. În conformitate cu această viziune, etapa este definită, prin raportare la paradigma dominantă, ca fiind cea a „sistemelor deschise raționale”. În următoarea etapă - după anii 1970 și până în prezent - asistăm la o înlocuire a paradigmei raționaliste
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
cât mai largă asupra acestor teorii, cât și acela de a-l ajuta să se încadreze rapid și eficient în aceste concepții. Este prezentată fiecare teorie cu conceptul său despre sine, pornind de la clasica teorie a condiționării, cu viziunea ei mecanicistă asupra sinelui, și până la realismul critic, curent filosofic cu o viziune a sinelui hermeneutic, un sine care reflectează asupra lui însuși și încearcă să devină conștient de sine și de lumea din care face parte. Scopul final al prezentării acestor
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]