365 matches
-
cât mai largă asupra acestor teorii, cât și acela de a-l ajuta să se încadreze rapid și eficient în aceste concepții. Este prezentată fiecare teorie cu conceptul său despre sine, pornind de la clasica teorie a condiționării, cu viziunea ei mecanicistă asupra sinelui, și până la realismul critic, curent filosofic cu o viziune a sinelui hermeneutic, un sine care reflectează asupra lui însuși și încearcă să devină conștient de sine și de lumea din care face parte. Scopul final al prezentării acestor
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
calitate pe care am primit-o la MIT În psihologie experimentală m-a făcut să Înțeleg că cercetarea empirică avansează doar când este Însoțită de o teorie și o logică a investigației și nu trebuie abordată doar ca un efort mecanicist sau de colectare a datelor. Această lecție se dovedește a fi o temă de bază a metodei studiului de caz. Drept urmare, mi-am dedicat cartea persoanei de la MIT care m-a Învățat cel mai bine acest lucru și sub Îndrumarea
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
această divergență de opinii are drept reflex Întârzierea unei articulări unanime a modelului cosmologic al epocii În care trăim, dar acest lucru nu trebuie confundat cu un vid de formulare fizică. În funcție de opțiunea lor pentru tabăra relativiștilor sau aceea a mecaniciștilor cuantici, fizicienii de astăzi pot recunoaște și afirma unul din următoarele modele și principii cosmologice: modelul antropic (susținut de adepții teoriei relativității care acceptă și modificarea sistemului În funcție de observator), modelul cuantic convențional (care afirmă interdependența dintre observator și sistem, precum și
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
capteze atenția cititorului prin intensificări ale actelor și trăirilor generatoare de dramatism și tensiuni, creând cu abilitate un fel de miraj al nefericirii implacabile. Dar calitatea demersului analitic, a discursului literar este de un nivel mediu. Intenția demonstrativă subordonează forțat, mecanicist cauzelor efectele. O anume lipsă de orizont, formula compozițională insuficient motivată și susținută, rostirea cam simplificatoare, comună dau, într-o măsură, senzația de artificiu literar. Și ediția definitivă, din 1982, a romanului Scrisoarea de dragoste, apărut în 1938, este mult
DRUMES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286883_a_288212]
-
și realitate, între artist și societate, există relații sensibile de cauză-efect. Literatura, ca expresie a vieții sociale, reprezintă reflexul unei epoci, al unei societăți, dar, la rândul ei, influențează această societate. Din relația artă-societate, înfățișată la început prin determinări rigide, mecaniciste, D.-G. va pune în evidență moralitatea artei, susținută, mai ales, prin combaterea, excesivă, a teoriei lui Maiorescu despre impersonalitatea în artă. El crede că „înălțimea morală” a operei este condiționată (relație abordată, uneori, prea simplist) de moralitatea autorului, de unde
DOBROGEANU-GHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286804_a_288133]
-
doua afirmație reflectă o idee larg răspândită în rândul strategilor americani, dar care nu era neapărat împărtășită la momentul respectiv de teoreticienii sovietici din domeniul militar. În cele din urmă, cea de-a treia afirmație le atribuie sovieticilor o viziune mecanicistă, apolitică asupra cursei înarmărilor (de tipul acțiune-reacție), care predomina în Statele Unite, dar nu neapărat și în Uniunea Sovietică. Și mai important este poate faptul că modul în care este pusă problema în primele două fraze - echivalându-se „superioritatea strategică în
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
de Hegel sur Taine... anunța un cercetător dotat cu spirit critic, analitic și disociativ. R. demonstra că opera lui Taine e o completare, explicitare și precizare a celei hegeliene, trecută totuși de autorul francez printr-o grilă spinozistă, matematică și mecanicistă. Scrierea ce îi aduce consacrarea ca filosof original este eseul Existența tragică. Încercare de sinteză filosofică, rămasă până astăzi una dintre cele mai frumoase și actuale cărți românești de filosofie. Apărută în 1934, lucrarea cunoaște în 1968 ediția definitivă, din
ROSCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289368_a_290697]
-
lui Descartes, Newton, Smith și mulți dintre filosofii moderni timpurii. Experții În eficiență și, mai târziu, administratorii de resurse umane și consultanții manageriali au transformat totul În criterii relaționate cu mașini. În acest fel, americanii au depășit cu mult valorile mecaniciste și instrumentale ale Iluminismului european pentru a deveni cei mai profund „moderni” oameni de pe suprafața Pământului. Colosul eficienței a capturat imaginația publicului american În așa măsură Încât unii critici ai domeniului social nu s-au putut stăpâni să nu facă
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
care Îi servesc - sunt În mare măsură ignorate. Cea mai eficientă organizație era considerată aceea În care funcționarii acționează ca niște soldați, iar cetățenii sunt tratați ca agenți pasivi. Vechea formă de comandă-și-control rațional era imaginea În oglindă a mentalității mecaniciste a epocii. Atât mașinile cât și oamenii erau văzuți ca instrumente pasive, activate de o forță superioară externă și făcute să execute acțiuni simple În mod repetat. Modelul raționalizat prevedea puțin (sau de loc) spațiu pentru inițiative din partea celor care
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Îl compun. Metoda analitică reduce toate fenomenele la elementele constitutive fundamentale, iar apoi examinează proprietățile individuale ale fiecărui element În speranța că astfel putem ajunge la o mai bună Înțelegere a Întregului. Așa cum am menționat În capitolul 4, această abordare mecanicistă a științei a Împrumutat foarte mult din metaforele tehnice ale zilei. Mașinile pot desigur fi Înțelese dacă le demontăm, dacă le analizăm componentele individuale și apoi le reasamblăm. Dar În lumea reală a naturii, comportamentul nu este mecanicist și fix
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
această abordare mecanicistă a științei a Împrumutat foarte mult din metaforele tehnice ale zilei. Mașinile pot desigur fi Înțelese dacă le demontăm, dacă le analizăm componentele individuale și apoi le reasamblăm. Dar În lumea reală a naturii, comportamentul nu este mecanicist și fix, ci condiționat, deschis, influențat de alte fenomene și aflat Într-un proces continuu de metamorfozare și mutație ca reacție la factorii activi din jurul său. Atât timp cât știința și tehnologia proveau Îndeaproape chestiunile de accelerație și locație, legile lui Newton
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
INTRODUCERE Până în preajma acestui secol, știința a trăit iluzia mecanicistă. Orice schemă deterministă, în ultimă analiză cauzală, își găsea o interpretare mecanică. Idealul științei însăși era această „mecanică universală”. Astăzi, statistica vine să servească aceluiași ideal de cunoaștere totală, cu modestie și înțelepciunea unei acumulări de secole, făcând loc și
Aplicaţii ale statisticii matematice. In: Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
În afară de măsurile pur tehnice sau de cele de ordin legislativ care privesc protejarea mediului, se impune,în mod vădit, formarea unei conșțiinte ecologice deoarece gravele obstacole care continuă să rămână încă în fața adoptării unei mentalități ecologice sunt determinate de tratarea mecanicistă a raporturilor dintre fenomenele sociale și cele ecologice. Există oameni de știință care, pe bună dreptate, își exprimă temerile că, în anumite domenii, s-ar putea să ne aflăm din punct de vedere ecologic mai aproape decât ne imaginam de
Educaţia pentru conservarea şi protejarea mediului înconjurător. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Vasiliu Violeta, Rojezuc Cristina – Florentina () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1193]
-
aptitudinile de execuție biomecanică (motricitatea fonoarticulatorie) a actelor vorbirii. În realitate, subcanalele auditiv, vizual și motor sunt prezente într‑o anumită proporție conjuncturală, fără ca vreunul dintre ele să lipsească. Această teorie are un caracter practic și oferă o paradigmă oarecum mecanicistă în sprijinul diagnosticienilor și educatorilor, pentru o mai bună înțelegere a parametrilor specifici (procese, niveluri, canale) și pentru o mai eficientă intervenție în activitățile educativ‑recuperatorii. Teoria modelului gestalt‑ist (Hovck și Sherman, 1979; Winograd și Smith, 1989) evidențiază limitele
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
că doar în cazuri excepționale (de regulă, în cazuri foarte simple, banale) putem alcătui liste de factori determinanți care, împreună, pot explica întreaga variație a unei variabile. O asemenea aspirație ar putea fi considerată chiar a izvorî dintr-o înțelegere mecanicistă a vieții sociale. Sociologul român estimează că, în acest sens, o corelație multiplă de 0,50 în multe situații poate fi considerată un succes explicativ. Lanțuri cauzaletc "Lanțuri cauzale" Până acum am considerat determinarea cauzală ca un complex de factori
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
redus artificial se comportă similar cu grupurile neamenințate, și nu cu acelea amenințate. Tom Burns și George Stalker (1961) sunt autorii unei influente teorii asupra relației dintre mediul organizațiilor și patternurile interne de organizare. Se disting două tipuri de organizații: mecaniciste - pozițiile și rolurile sunt strict determinate și reglementate, diviziune a muncii clară, reglementată formal, înaltă codificare a comportamentelor - și organice - o organizare flexibilă, sarcinile șirolurile nu sunt strict reglementate, ci definite continuu în procesul interacțiunii, comunicarea între diferitele părți ale
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
restricții, coordonarea se realizează mai mult pe orizontală, prin interacțiunea părților, și mai puțin ierarhic, centralizat. Aceste două metode sunt răspunsuri funcționale la situații diferite. Astfel, un mediu (economic și tehnologic) stabil și predictibil tinde să genereze organizații de tip mecanicist, în timp ce un mediu dinamic și incert favorizează dezvoltarea unui model organic. Relația de determinare cauzal-funcțională este următoarea: mediul dinamic și incert generează cerința unei adaptări flexibile, creative care poate fi realizată eficient numai de un model organic; dimpotrivă, un mediu
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
determinare cauzal-funcțională este următoarea: mediul dinamic și incert generează cerința unei adaptări flexibile, creative care poate fi realizată eficient numai de un model organic; dimpotrivă, un mediu stabil și predictibil va selecta ca fiind mai adecvat un mod de organizare mecanicist, care să asigure o planificare și o coordonare riguroasă a tuturoractivităților. Dacă mediul dinamic accentuează cerința adaptării flexibile și creative, mediul stabil accentuează cerința unei funcționări, în cadrele deja definite, cât mai eficiente cu putință. Cazurile în care condițiile de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
între soți. O întreprindere poate fi definită în mod abstract prin funcțiile sale finale și posibilul său acțional (tehnologic, sistem social de organizare a producției etc). În această matrice, ea poate lua însă structuri diferite: poate opta pentru un model „mecanicist” sau „organic”, poate opta pentru o organizare ierarhic-autoritară personală (modelul birocratic formulat de Max Weber) sau o organizare democratică; la rândul ei, și aceasta poate lua diferite variante structurate ca ierarhie democratică (democrație locală, la bază, de tipul modelului propus
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
al concepției sale teoretice asupra psihopatologiei, este concepută ca un răspuns învățat (după modelul lui Pavlov) în care trăirea emoțională n-ar putea fi disociată de reacția somatică, deoarece gândirea, la fel ca și celelalte comportamente, se supune acelorași legi „mecaniciste”. Deci, anxietatea este definită ca „modalitatea de răspuns neurovegetativ caracteristică unui individ supus unei stimulări nociceptive. Pănă la dispariția sa fizică, autorul se va opune categoric intruziunii de elemente mediaționale cognitive în modelul inhibiției reciproce. Acest model depășește, de altfel
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Mă văd forțat să accept validitatea argumentului criticului referitor la intenționalitatea umană, dar voi nega faptul că aceasta dezarmează ideea unei științe sociale. De fapt, argumentul respinge doar ideea unei științe sociale care ar fi construită pe baza acelorași fundamente mecaniciste pe care se bazează științele naturale. Provocarea pentru noi este aceea de a construi o știință socială care să recunoască și să încorporeze trăsăturile speciale ale subiectului uman, formulându-i afirmațiile într-un mod care ține cont de capacitatea umană
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
versul liber și în abordarea unei zone tematice noi. Astfel, într-un Imn muncei se glorifică sobru efortul aducător de schimbare în industrie. Ovid Densusianu consemna faptul că versurile lui P. proiectează, între altele, „înfățișarea unui oraș modern și ritmul mecanicist al unei existențe care se mișcă în preajma mașinilor”. Se poate spune că, prin referirile la viața modernă, urbană și industrială, poetul i-a anticipat, măcar sub raport tematic, pe unii avangardiști (Geo Bogza ș.a.) și pe unii dintre poeții „dinamitarzi
PARASCHIVESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288690_a_290019]
-
mondială a ajuns să fie mai important, în secolul XX, decât riturile de trecere ale națiunilor. Viitorul se configurează în coordonatele mondializării conștiinței istorice a întregii umanități. Știm astăzi cu toții ceea ce secole la rând adepții unei ontologii atomiste sau cosmologii mecaniciste au vrut să nege: principiul inseparabilității în experiența holistică a lumii. Fără să ignore riscul pierderii în detaliu, nici amatorii, nici profesioniștii istoriei n-au abandonat ideea unei viziuni panoramice asupra umanității. Pentru a înțelege cum am ajuns aici, breasla
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
apare drept Cel care, „bogat fiind, pentru voi a sărăcit, ca voi cu sărăcia Lui să vă îmbogățiți” (II Corinteni 8, 9). În sfârșit, o privire filozofică poate întrevedea în Călătorul heruvimic refuzul înțelegerii Providenței prin prisma unui model cosmologic mecanicist sau determinist, cel pe care revoluțiile științifice ale veacului al XVII-lea l-au promovat, întărind ideologia „religiei naturale” și deismul antiteist. Angelus Silesius propune, pe urmele unui Grigorie de Nazianz sau Maxim Mărturisitorul, o recepție de natură poetică a
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
pe cea de-a doua analogie a experienței - „Toate schimbările au loc după legea legăturii dintre cauză și efect” -, ci și pe o seamă de explicații ale conceptelor teoriei naturii corporale. Aceste explicații sunt formulate de Kant în spiritul filosofiei mecaniciste a epocii. Astfel, orice schimbare a materiei este caracterizată drept efect al acțiunilor unor forțe care acționează din exterior deoarece materia nu are „determinări interne”. Analogia a doua ar fi, așadar, doar o parte a structurii adânci pe care se
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]