232 matches
-
copii palide ale celor de pe vechi medalii, fie prezintă imagini cu expresii ale feței domnitorului care nu încântă privirea celui care le contemplă. Prezentăm, în final, câteva considerații cu privire la imaginea medalistică a lui Al.I.Cuza în ansamblu. Prima reprezentare medalistică a chipului domnitorului Unirii - cea cu favoriți bogați și mustață, cu privirea jumătate dreapta, în care Cuza apare în mantie îmblănită peste tunică cu epoleți cu franjuri împletite nu s-a impus. Aceasta apare doar pe medaliile din perioada 1859-1862
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
KOGĂLNICEANU Personalitate de excepție a vieții culturale și politice din secolul al XIX-lea, Mihail Kogălniceanu și-a legat numele de cel ce avea să devină simbolul Unirii Principatelor - Alexandru Ioan Cuza. Așa se face că, după cunoștințele noastre, imaginea medalistică a lui Kogălniceanu apare până în 1991 doar acolată cu cea a lui Cuza și niciodată singură. Cum este știut, Kogălniceanu intră în atenția publică în 1840, când scoate la Iași revista „Dacia literară”, care va coaliza toate forțele creatoare pentru
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
care să-l raporteze pe Kogălniceanu omul politic la Independență. Explicația ni se pare ușor de găsit. Mihail Kogălniceanu și-a legat definitiv destinul de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza și de faptele cele mari ale domniei acestuia. Și reflectarea medalistică a fost fidelă, din acest punct de vedere, realității. În 1864, numele lui Kogălniceanu, doar numele, nu și efigia, apare pe două medalii. Ele sunt dedicate de cetățenii din Turnu Măgurele și respectiv județul Dîmbovița marelui om de stat. Prima
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
firmei editoare ȘARAGA (și nu F. ȘARAGA - IAȘI, cum scrie Dulciu Murărescu care, derutat de informația incompletă din lucrarea citată a autorilor Buzdugan-Niculiță, crede că există două medalii Codrescu: una Kissing și una Șaraga) . Vom menționa în încheiere că prezența medalistică a lui Theodor Codrescu apare cu atât mai interesantă cu cât datează de la sfârșitul secolului al-XIX-lea, când puține personalități culturale constituiau obiect de reflectare pentru acest domeniu al artelor plastice. Din câte cunoaștem noi, prima medalie dedicată unei personalități culturale
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
așază pe Hasdeu alături de Dimitrie Cantemir și Ion Heliade Rădulescu, așa cum aprecia criticul și istoricul literar ieșean Mihai Drăgan . Cum este cunoscut, în ultima parte a vieții se cufundă în singurătate și experiențe spiritiste (expuse în cartea Sic cogito). Prezența medalistică a lui Hasdeu este semnalată în lucrarea bucureștenilor Buzdugan-Niculiță , pe medalia celui de Al X-lea Congres Internațional al Lingviștilor, desfășurat la București, în 1967 (fig. 92av), unde chipul savantului apare în prim-plan, acolat cu cel al lui Dimitrie
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Pe reversul medaliei (fig. 93rv) este prezentată imaginea originalului și încărcatului de mister castel de la Câmpina (la centenar) și inscripții adecvate. Medalia nu are elemente deosebite cu care să impresioneze. Chipul savantului este realizat în maniera realismului fotografic impus în medalistica actuală de gravorii Monetăriei Statului. TITU MAIORESCU Personalitate complexă a culturii românești din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, Titu Maiorescu, după studii strălucite de filosofie și drept în Germania și în Franța, își leagă primii doisprezece ani
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
se știe, în preajma batjocoririi și asasinării bestiale a savantului la 27 noiembrie 1940 în pădurea Strejnic-Prahova. Cât privește medalia din 1993, inițiată de Universitatea Populară București, aceasta copiază jenant aversul medaliei S.N.R. și stârnește confuzii prin inscripția reversului. O realizare medalistică din anul 1996, inițiată de Muzeul de Istorie și Arheologie „Prahova”, prezintă pe avers (fig. 99av) chipul cu barbă orientat spre stânga, în viziunea gravorului Vasile Gabor, cuprins în inscripția circulară NICOLAE IORGA 125 DE ANI DE LA NAȘTERE / 1871-1996. Pe
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
spre stânga, în viziunea gravorului Vasile Gabor, cuprins în inscripția circulară NICOLAE IORGA 125 DE ANI DE LA NAȘTERE / 1871-1996. Pe revers (fig 99rv), talentul artistului Vasile Gabor etalează o reușită imagine a Muzeului de la Vălenii de Munte. Prezența remarcabilă în medalistica românească a unei personalități de talia lui Iorga nu surprinde, după cum nu ne surprinde, ci ne întristează, faptul că la centenarul nașterii savantului, din 1971, nu a fost gravat în bronzul medalistic. DIMITRIE GUSTI Dimitrie Gusti a văzut lumina zilei
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
București, precum și, prin activitatea de un sfert de secol, ca secretar general al Asociației Internaționale de Studii Sud-Est Europene. Calitatea de președinte al Societății Numismatice Române, cu care a fost reinvestit în anul 1958, a fost un prilej pentru omagierea medalistică a celui ce fusese o perioadă îndelungată de timp în conducerea acesteia. Medalia (bronz, 60 mm) a fost modelată de Haralamb Ionescu și are în câmpul central chipul academicianului în profil spre stânga, cuprins într-o bandă, mărginită de c
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
lui Sergiu Celibidache, și-a împlinit destinul genialității pe pământ german, după cum s-a întâmplat cu Brâncuși, în Franța, cu Henri Coandă, în Anglia, cu George Emil Palade, în SUA și cu atâția și atâția alții în alte țări. În medalistica românească, personalitatea lui Sergiu Celibidache apare abia în 1991. Medalia (tombac, 60 mm) este realizată cu ocazia împlinirii vârstei de 80 de ani, la Monetăria Statului, după macheta sculptorului Vasile Gabor. Cunoaștem două variante una cu inscripția SERGIU CELIBIDACHE / semnătura
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
O altă medalie (tombac, 60 mm) este realizată după macheta lui C. Dumitrescu în 1991. Pe aversul acesteia (fig. 103av), acentrat, este plasat chipul savantului văzut din față, cu privirea orientată jumătate spre dreapta celui ce contemplă medalia. Receptăm imaginea medalistică ca pe aceea a unui om în vârstă, cu părul cărunt, cu expresie meditativă a feței. În partea dreaptă-sus este inscripția arcuită pe două rânduri ION IONESCU DE LA BRAD / 1891-1991. Ținuta vestimentară a savantului este alcătuită din haină cu revere
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Normală de Fete . Această construcție încântă privirea cu linia ei zveltă și totodată cu impresia de masivitate pe care i-o dă dimensiunea și i-o accentuează rezaliturile dispuse central și la îmbinarea dintre laturi. Edificiul devine obiect de reflectare medalistică în anul 2002 când instituția pe care o găzduieste a sărbătorit 90 de ani de învățământ agronomic universitar la Iași. Pe aversul medaliei realizată în anul respectiv (fig. 50av) edificiul este prezentat dintr o inspirată perspectivă care-i sporește nota
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Pe revers este o bandă, mărginită de cercuri liniare, cu legenda CTITORII ÎNVĂȚĂMÂNTULUI AGRONOMIC UNIVERSITAR IEȘEAN, având în zona centrală trei medalioane, îmbrățișate de ramuri de lauri, cu efigiile profesorilor HARALAMB VASILIU, AGRICOLA CARDAȘ și NECULAI ZAMFIRESCU (fig. 50rv). Reprezentarea medalistică este realizată după macheta sculptorului Vasile Gabor, în maniera realismului clasic, de tip fotografic, specific gravorilor de la Monetăria Statului, cu grijă pentru nota de expresivitate care le individualizează trăsăturile puternice de personalitate: inteligență sugerată de înălțimea frunții, tenacitate și perseverență
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
ale savantului, pe ani și numele inițiatorului care ocupă un sfert din suprafața acesteia. Alte rațiuni decât cele strict comerciale nu credem că motivează apariția plachetei, din moment ce aceasta nu aduce absolut nici o noutate, nici ca mesaj și nici ca realizare medalistică. De altfel, tendința aceasta mercantilă se poate ușor sesiza nu numai la Bîrlad, ci și la Botoșani, Suceava, într-un fel sau altul în mai toate zonele țării, fără a o întrece însă pe cea din capitală. Dar despre aceasta
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
timpului s-a retras aici. Vom cita doar câteva dintre acestea: Nicolae Iorga, George Enescu, Barbu Ștefănescu Delavrancea, care a și murit aici, fiind înmormântat la cimitirul Eternitatea și, bineînțeles, Ion Cantacuzino, mobilizat ca ofițer-medic. De atunci datează prezența în medalistica românească a doctorului Cantacuzino, prezență datorată ofițerului sculptor francez din misiunea generalului Berthelot, André Lavrillier. Cum este vizibil, savantul este surprins de Lavrillier din profil stânga, lucrând la microscop. Vestimentația bustului nu este așa cum ne-am aștepta, halatul alb, ci
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
clădirii, flancată în partea de sus de inscripția semicirculară INSTITUTUL „DR.I.CANTACUZINO”. În stânga clădirii, este bustul savantului orientat spre dreapta. În exergă, sunt plasați anii 1921-1971, respectiv, 1996 (fig. 111av). Nu putem încheia acest medalion fără a sublinia că prezența medalistică a doctorului Cantacuzino este de excepție, cum de excepție sunt și contribuțiile sale în studiul și combaterea holerei, tifosului exantematic, tuberculozei, scarlatinei etc., în momente dure ale existenței noastre istorice, cât și după aceea, onorându-și pe planul științei medicale
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
mie de personalități ce și-au legat destinul într-un fel sau altul de Iași, cât mai ales pentru adunarea informațiilor în legătură cu activitatea acestora. Din informațiile respective, am selectat uneori și noi, pentru partea ce o precede pe cea strict medalistică, în unele medalioane biografico-medalistice din lucrarea de față, ca și din altele. Am făcut această mărturisire pentru că o serie de personalități le receptam ca aparținând în exclusivitate altor zone spirituale ale țării, cum era și cazul doctorului Ernest Juvara. Din
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
personalităților ieșene, Ionel Maftei. Așa se face că atunci când, cu totul întâmplător, am aflat că primul automobil care a circulat pe străzile Iașului la 1900 era al doctorului Juvara, și cum chiar în perioada respectivă îi contemplam într-o imagine medalistică de excepție efigia de împărat roman, informațiile din lucrarea mai sus citată, coroborate cu cele din alte surse, s-au materializat în acest medalion biografico-medalistic. După studii strălucite la Facultatea de Medicină din Paris, bârlădeanul Ernest Juvara își va începe
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
originale, cât și de anatomie, care l-a înscris pe Ernest Juvara între savanții lumii medicale din țară și nu numai, din moment ce UNESCO i-a sărbătorit centenarul nașterii, în 1970. Personalitatea lui Ernest Juvara va deveni obiect de reflectare în medalistică în 1934. Bănuim însă că teza de absolvire, laureată de Facultatea de medicină din Paris, i-a atras gravarea numelui pe bronzul medalistic încă de atunci. Medalia din 1934 (bronz, 65 mm) este modelată de sculptorul Sava Savargin, al cărui
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
absolvire, laureată de Facultatea de medicină din Paris, i-a atras gravarea numelui pe bronzul medalistic încă de atunci. Medalia din 1934 (bronz, 65 mm) este modelată de sculptorul Sava Savargin, al cărui nume nu l-am mai întâlnit în medalistica românească a perioadei interbelice. Pe aversul acesteia, (fig. 112av) ne întâmpină capul doctorului Juvara, având alura efigiilor imperiale de pe medalioane romane. Chipul este prezentat în profil spre stânga, cu trăsături ce-i dau o notă de măreție. Prin reliefuri accentuate
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
JUVARA / MCCMLXX-MCMXXXIII. Pe revers, (fig. 112rv) o ramură bogat de laur arcuită spre dreapta contemplatorului medaliei îmbrățișează inscripția pe patru rânduri COLEGII / ELEVII / ADMIRATORII / 1934. După cum lesne se poate observa, medalia este o realizare cum rar se poate întâlni în medalistica românească, cu o individualitate aparte, dată de simplitatea conceperii acesteia, dar și de valoarea gravurii medalistice a chipului. Contemplând o asemenea realizare, în mod paradoxal, te simți complice la o mare nedreptate. Cauza acestei trăiri stranii o constituie faptul că
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
unei reprezentări feminine, simbol ce are deasupra, pe trei rânduri, inscripția redată mai sus. În partea de jos, este simbolul domeniului medical, cupa cu șarpe încolăcit. Medalia Lavrillier a doctorului Slătineanu este o realizare de excepție a artistului și a medalisticii, care are ca obiect de reflectare și personalitățile românești. De la primele realizări cu subiecte românești (1918) s-au scurs pentru artistul medalier douăzeci de ani de activitate creatoare. Maturitatea artistului a condus la accentuarea notei de specificitate în realizarea portretului
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Ca o încununare a activității sale pe tărâm didactic și științific, Iosif Rainer primește, în anul 1937, titlul de membru de onoare al Academiei Române și, mai apoi, în anul 1940, la retragerea din activitatea didactică, devine obiect de reflectare în medalistică. Pe aversul medaliei, (bronz, 80 mm) este prezentat chipul acestuia în profil spre dreapta, cu puțin bust intrat în câmpul medaliei, nimbat de inscripția PROFESORULUI DR. FR. I. RAINER OMAGIU 1940 (fig 116av). Reversul, prin reprezentări foarte sugestive (discobolul sculptorului
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
palat din incinta Spitalului „Sfântul Spiridon” care adăpostește cele două clinici universitare de chirurgie, dar care a fost și rămâne ascuns vederii pentru marele public. Așa cum au fost realizate, medaliile respective, deși nu pot fi ignorate într-o lucrare de medalistică a personalităților, rămân doar adaptări și nu opere originale în întregimea lor. După cum am mai afirmat și în alte rânduri sunt și excepții cu motivație temeinică când proiectantul recurge la elemente simbol de pe alte medalii. Spre exemplu, faptul că, în
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Chirurgie fiind la vremea inaugurării palatului, în 1933, una din cele mai moderne din țară. Tot de numele său se leagă demni urmași de talia anatomistului Ion Iancu și a chirurgilor Vladimir Buțureanu și Vasile Dobrovici. NICOLAE HORTOLOMEI O creație medalistică originală cum este cea dedicată, în anul 2005, marelui chirurg Nicolae Hortolomei, prin legenda reversului (fig.118rv) RECUNOȘTINȚA / CHIRURGILOR / ROMÂNI, la 120 DE ANI DE LA NAȘTERE și două simboluri de largă accesibilitate (toiagul lui Esculap, respectiv șarpe încolăcit pe un
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]