232 matches
-
Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad”, asta însemnând că modelul medalistic al Universității „Al. I. Cuza”, din 2010, s-a impus, că s-a încheiat perioada căutărilor și că, este posibil, să se ridice pentru viitor problema, deloc benefică pentru medalistica instituțiilor de învățământ superior din Iași, pericolul relativei uniformizări. În cazul Universității de Medicină și Farmacie „Gr. T. Popa” părea că reprezentările de pe cele trei medalii, nu rezolvă definitiv problema reflectării statutului său istoric. Imaginii simbol, fațada cu colonade și
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Bicentenarului Universității Tehnice „Gheorghe Asachi”, nu s-a mai realizat o altă medalie, considerându-se că aceea de protocol din 2009, îndeplinește și cerințele unei medalii jubiliare, este un motiv în plus să considerăm încheiată perioada căutărilor și clarificărilor în medalistica instituțiilor de învățământ superior ieșean. Cât privește medaliile din anii 2005 și 2010 ale Universității de Arte „George Enescu”, putem concluziona că, uzitând de imagini cu mare putere de sugestie și de compoziții simbol originale, acestea onorează la un înalt
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
fotografia făcută în anul 1887, la Botoșani, de Jean Bieling; pagina 44, medalie realizată în anul 2010, la împlinirea a 140 de ani de la înființarea Monetăriei Statului din București. Imaginile simbol de pe aceasta nu se referă și la bogata activitate medalistică din unitatea ecomomică cu specificul său aparte; pagina 59, medalia Centenarului Societății Numismatice Române din 2003. Din păcate și medalia respectivă ignoră domeniul medalistic. C PERSONALITĂȚI CARE ȘI-AU LEGAT NUMELE DE VIAȚA ACADEMICĂ IEȘEANĂ O parte dintre medalioanele acestui
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
sala tronului pe toți medicii din capitală, și bătrânul protomedic Postelnicul Dimitrie Samurcaș oferi Înălțimei Sale medalia după ce Aga Dr.Vârnav rosti în prezenta înalților demnitari o înflăcărată alocuțiune”. Scrisoarea de mai sus o primă și veritabilă lucrare de literatură medalistică românească este semnalată de V. Bologa, care remarcă greșeala din transcrierea legendei aversului GREGORIO STOURDZA în loc de GR. STURDZA, de către autorul scrisorii, precum și ,,eroarea ortografică a autorilor medaliei: pluralul de la MILE este «MILIA», nu «MILLIA»”. Literatura medalistică românească remarcă existența acestor
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
veritabilă lucrare de literatură medalistică românească este semnalată de V. Bologa, care remarcă greșeala din transcrierea legendei aversului GREGORIO STOURDZA în loc de GR. STURDZA, de către autorul scrisorii, precum și ,,eroarea ortografică a autorilor medaliei: pluralul de la MILE este «MILIA», nu «MILLIA»”. Literatura medalistică românească remarcă existența acestor medalii, bătute în aur, argint, aramă și plumb, cu dimensiuni de 48 și 52 mm. Se poate aprecia că ne găsim în fața unor realizări medalistice care lasă o impresie plăcută contemplatorului prin finețea execuției detaliilor la
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
execuției detaliilor la reprezentările de pe revers și mai ales prin intenția gravorului, reușită de altfel, de a da chipului domnitorului o alură statuară, de efigie romană imperială. Cum spuneam mai sus, în timpul domniei lui Mihail Grigore Sturza debutează și activitatea medalistică modernă din Moldova. Activitatea medalistică românească va urma de acum două direcții. Prima este cea autohtonă, care presupune realizarea medaliilor în țară, cu posibilități locale, în atelierele unor bijutieri români, modeste la început, mai valoroase spre sfârșitul secolului al XIX
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
revers și mai ales prin intenția gravorului, reușită de altfel, de a da chipului domnitorului o alură statuară, de efigie romană imperială. Cum spuneam mai sus, în timpul domniei lui Mihail Grigore Sturza debutează și activitatea medalistică modernă din Moldova. Activitatea medalistică românească va urma de acum două direcții. Prima este cea autohtonă, care presupune realizarea medaliilor în țară, cu posibilități locale, în atelierele unor bijutieri români, modeste la început, mai valoroase spre sfârșitul secolului al XIX-lea și datorită înființării, în
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
cea străină, care presupune realizarea medaliilor (în special cele legate de Unire și domnitorul Cuza) în ateliere din Franța, de către sculptori francezi, apoi de către artiști gravori germani în ateliere din țara lor, pentru ca, spre sfârșitul secolului al XIX-lea, realizarea medalistică străină să se diversifice, cunoscând și alte influențe (austriacă, elvețiană). După cum am văzut, efigia lui Mihail Grigore Sturza mai apare pe medalia din 1911, ocazionată de sărbătorirea a 75 de ani ai Academiei Mihăilene, cât și pe o realizare recentă
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
mai apare pe medalia din 1911, ocazionată de sărbătorirea a 75 de ani ai Academiei Mihăilene, cât și pe o realizare recentă, medalia Institutului Gregorian, respectiv, Spitalul „Maternitatea” de pe strada Cuza Voda din Iași, (fig. 66av). ALEXANDRU IOAN CUZA Prezența medalistică a lui Al.I.Cuza este semnalată pe două categorii de medalii. O primă categorie cuprinde medaliile de epocă, în care includem două dintre medaliile Unirii Principatelor, precum și pe cele care consemnează realizări din timpul domniei lui Al. I. Cuza
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Moldovei și Valahiei întrunite, acoperite de coroană, încadrate de cununi de lauri. Dedesubt, în cinci rânduri: PRIN UNIRE VORU AJUNGE LA FERICIRE” . Ilustrăm medalia în figurile 59 av și 59rv cu imagini scanate după planșa 2 din studiul catalog de medalistică tematică semnat de doamnele Katiușa Pârvan și Mariana Neguțu, pe care îl recomandăm călduros celor interesați. Într-o operă monografică de prestigiu dedicată lui Al. I. Cuza este reprodusă o medalie care nu are nici un element comun cu cea descrisă
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
ce se referă la armată, cadru ofițeresc al căreia fusese și Cuza. fiind vorba de 14 aprilie 1859, remarcam că în memoria contemporanilor continua să fie chipul colonelului Cuza și nu al domnitorului, care se va impune - cel puțin în medalistică începând cu anul 1864. în legătură cu ,,catalogul din 1906”, apreciam că nu este o realizare românească, alcătuit pe baza studiului temeinic și sistematic al unei colecții de medalii românești, ci este, cum se precizează în prefață, „lucrat după catalogul din limba
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
în 1864 și două în 1865)rețin atenția asupra preocupărilor lui Cuza de a stimula dezvoltarea agriculturii, horticulturii, apiculturii și a industriei și în această parte de țară. Ele au în același timp și meritul de a impune în portretistica medalistică românească a marilor personalități bustul clasic al domnitorului în profil spre dreapta. O a doua categorie de medalii care reflectă personalitatea domnitorului Al. I. Cuza sunt cele realizate cu ocaziile semicentenarului și centenarului Unirii Principatelor. În anul semicentenarului,1909, sunt
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
fig. 74rv). După cum este lesne de dedus, medalia rememorează actul adunării elective din București - care, în memorabila zi de 24 ianuarie 1859, a hotărât alegerea lui Al.I.Cuza și ca domn al Munteniei. Remarcăm că pe o altă operă medalistică apărută cu această ocazie (placheta Szirmai din 1909), domnitorul Cuza nici măcar nu este pomenit, în timp ce efigia regelui Carol I apare atât pe avers, cât și pe revers. Medalia Centenarului Unirii, realizată din bronz în 1959, prin grija Societății Numismatice Române
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
prin finețea executării detaliilor și, deși nu poartă nici o semnătură, avem suficiente motive să afirmăm că ele sunt opera profesorului Celesti Fabio de la Școala de Arte și Meserii din Iași (care după cum se știe nu și-a semnat nici o operă medalistică). Este neîndoielnic faptul că de realizarea ambelor medalii (fiecare în variante de 40 și 60 mm din bronz, bronz argintat și bronz aurit) s-a îngrijit familia de comercianți Elias Șaraga din Iași, la o firmă din străinătate cu care
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
care fie nu aduc noutăți ale portretului medalistic, fie sunt copii palide ale celor de pe vechi medalii, fie prezintă imagini cu expresii ale feței domnitorului care nu încântă privirea celui care le contemplă. Prezentăm, în final, câteva considerații cu privire la imaginea medalistică a lui Al.I.Cuza în ansamblu. Prima reprezentare medalistică a chipului domnitorului Unirii - cea cu favoriți bogați și mustață, cu privirea jumătate dreapta, în care Cuza apare în mantie îmblănită peste tunică cu epoleți cu franjuri împletite nu s-
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
copii palide ale celor de pe vechi medalii, fie prezintă imagini cu expresii ale feței domnitorului care nu încântă privirea celui care le contemplă. Prezentăm, în final, câteva considerații cu privire la imaginea medalistică a lui Al.I.Cuza în ansamblu. Prima reprezentare medalistică a chipului domnitorului Unirii - cea cu favoriți bogați și mustață, cu privirea jumătate dreapta, în care Cuza apare în mantie îmblănită peste tunică cu epoleți cu franjuri împletite nu s-a impus. Aceasta apare doar pe medaliile din perioada 1859-1862
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
KOGĂLNICEANU Personalitate de excepție a vieții culturale și politice din secolul al XIX-lea, Mihail Kogălniceanu și-a legat numele de cel ce avea să devină simbolul Unirii Principatelor - Alexandru Ioan Cuza. Așa se face că, după cunoștințele noastre, imaginea medalistică a lui Kogălniceanu apare până în 1991 doar acolată cu cea a lui Cuza și niciodată singură. Cum este știut, Kogălniceanu intră în atenția publică în 1840, când scoate la Iași revista „Dacia literară”, care va coaliza toate forțele creatoare pentru
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
care să-l raporteze pe Kogălniceanu omul politic la Independență. Explicația ni se pare ușor de găsit. Mihail Kogălniceanu și-a legat definitiv destinul de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza și de faptele cele mari ale domniei acestuia. Și reflectarea medalistică a fost fidelă, din acest punct de vedere, realității. În 1864, numele lui Kogălniceanu, doar numele, nu și efigia, apare pe două medalii. Ele sunt dedicate de cetățenii din Turnu Măgurele și respectiv județul Dîmbovița marelui om de stat. Prima
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
firmei editoare ȘARAGA (și nu F. ȘARAGA - IAȘI, cum scrie Dulciu Murărescu care, derutat de informația incompletă din lucrarea citată a autorilor Buzdugan-Niculiță, crede că există două medalii Codrescu: una Kissing și una Șaraga) . Vom menționa în încheiere că prezența medalistică a lui Theodor Codrescu apare cu atât mai interesantă cu cât datează de la sfârșitul secolului al-XIX-lea, când puține personalități culturale constituiau obiect de reflectare pentru acest domeniu al artelor plastice. Din câte cunoaștem noi, prima medalie dedicată unei personalități culturale
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
așază pe Hasdeu alături de Dimitrie Cantemir și Ion Heliade Rădulescu, așa cum aprecia criticul și istoricul literar ieșean Mihai Drăgan . Cum este cunoscut, în ultima parte a vieții se cufundă în singurătate și experiențe spiritiste (expuse în cartea Sic cogito). Prezența medalistică a lui Hasdeu este semnalată în lucrarea bucureștenilor Buzdugan-Niculiță , pe medalia celui de Al X-lea Congres Internațional al Lingviștilor, desfășurat la București, în 1967 (fig. 92av), unde chipul savantului apare în prim-plan, acolat cu cel al lui Dimitrie
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Pe reversul medaliei (fig. 93rv) este prezentată imaginea originalului și încărcatului de mister castel de la Câmpina (la centenar) și inscripții adecvate. Medalia nu are elemente deosebite cu care să impresioneze. Chipul savantului este realizat în maniera realismului fotografic impus în medalistica actuală de gravorii Monetăriei Statului. TITU MAIORESCU Personalitate complexă a culturii românești din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, Titu Maiorescu, după studii strălucite de filosofie și drept în Germania și în Franța, își leagă primii doisprezece ani
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
se știe, în preajma batjocoririi și asasinării bestiale a savantului la 27 noiembrie 1940 în pădurea Strejnic-Prahova. Cât privește medalia din 1993, inițiată de Universitatea Populară București, aceasta copiază jenant aversul medaliei S.N.R. și stârnește confuzii prin inscripția reversului. O realizare medalistică din anul 1996, inițiată de Muzeul de Istorie și Arheologie „Prahova”, prezintă pe avers (fig. 99av) chipul cu barbă orientat spre stânga, în viziunea gravorului Vasile Gabor, cuprins în inscripția circulară NICOLAE IORGA 125 DE ANI DE LA NAȘTERE / 1871-1996. Pe
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
spre stânga, în viziunea gravorului Vasile Gabor, cuprins în inscripția circulară NICOLAE IORGA 125 DE ANI DE LA NAȘTERE / 1871-1996. Pe revers (fig 99rv), talentul artistului Vasile Gabor etalează o reușită imagine a Muzeului de la Vălenii de Munte. Prezența remarcabilă în medalistica românească a unei personalități de talia lui Iorga nu surprinde, după cum nu ne surprinde, ci ne întristează, faptul că la centenarul nașterii savantului, din 1971, nu a fost gravat în bronzul medalistic. DIMITRIE GUSTI Dimitrie Gusti a văzut lumina zilei
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
București, precum și, prin activitatea de un sfert de secol, ca secretar general al Asociației Internaționale de Studii Sud-Est Europene. Calitatea de președinte al Societății Numismatice Române, cu care a fost reinvestit în anul 1958, a fost un prilej pentru omagierea medalistică a celui ce fusese o perioadă îndelungată de timp în conducerea acesteia. Medalia (bronz, 60 mm) a fost modelată de Haralamb Ionescu și are în câmpul central chipul academicianului în profil spre stânga, cuprins într-o bandă, mărginită de c
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
lui Sergiu Celibidache, și-a împlinit destinul genialității pe pământ german, după cum s-a întâmplat cu Brâncuși, în Franța, cu Henri Coandă, în Anglia, cu George Emil Palade, în SUA și cu atâția și atâția alții în alte țări. În medalistica românească, personalitatea lui Sergiu Celibidache apare abia în 1991. Medalia (tombac, 60 mm) este realizată cu ocazia împlinirii vârstei de 80 de ani, la Monetăria Statului, după macheta sculptorului Vasile Gabor. Cunoaștem două variante una cu inscripția SERGIU CELIBIDACHE / semnătura
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]