238 matches
-
seamă avocat-scriitor din câți au fost în România) și masa de scris, Ionel Teodoreanu va elabora, până prin 1947, aproape în fiecare an câte un volum, vizibilă fiind ambiția sa de a depăși tutela exercitată de propria sa capodoperă, romanul „La Medeleni”. Puțin cunoscut este faptul că, neîntrerupându-și activitatea de avocat și scriind în această perioadă două ample romane ( „Fata din Zlataust” si „Golia”), ambele în câte două volume, între 1930 - 1933, Ionel Teodoreanu deține postul de decan al Teatrului Național
Ionel Teodoreanu () [Corola-website/Science/297557_a_298886]
-
Acțiunea a aproape fiecărui roman se desfășoară în „dulce Târgul Ieșului” (așa cum a fost numit de autor) sau este măcar amintit. Deși unul din cei mai fanatici îndrăgostiți de bătrânul oraș moldovean, un paradoxal "antiieșenism" se afirmă încă din perioada Medelenilor, pentru ca în romanul „Bal mascat” fenomenul să ia forma programatică a unui rechizitoriu. Aceste sentimente, dar și mutarea "Vieții românești" la București, plecarea pe rând a celei mai mari părți din mebrii grupării tot aici și dureroasa moarte a lui
Ionel Teodoreanu () [Corola-website/Science/297557_a_298886]
-
reapare cu titlul schimbat în "Cazul Magheru", în Ed. Bucur Ciobanul și este recenzat pozitiv de "Viața românească:, "Gândirea", "Rampa". Apare volumul "Teatrul", ediție bibliofilă. În 1946, romanul " Elevul Dima dintr-a șaptea", frescă a adolescenței din literatura noastră, alături de "Medelenii" lui Ionel Teodoreanu, îl aduce pe autor din nou în atenția cititorilor. În anul 1961 Editura militară îi publică romanul "Se revarsă apele", cu subtitlul "Cronică împletită dintr-o seamă de povestiri despre oameni și fapte întămplate în cei dintâi
Mihail Drumeș () [Corola-website/Science/298886_a_300215]
-
Vultureni este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Bosia, Dădești, Dorneni, Ghilăvești, Godineștii de Jos, Godineștii de Sus, Lichitișeni (reședința), Medeleni, Nazărioaia, Reprivăț, Tomozia, Țigănești, Valea Lupului, Valea Merilor, Valea Salciei și Vultureni. Comuna se află în estul județului, în valea râului Berheci ce străbate colinele Tutovei. Este străbătută de șoseaua județeană DJ241A, care o leagă spre nord de Oncești, Izvoru
Comuna Vultureni, Bacău () [Corola-website/Science/300712_a_302041]
-
În comună existau o școală mixtă la Vultureni și șase biserici ortodoxe. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei, mai funcționa în aceeași plasă și comuna Godinești, având 1529 de locuitori în satele Godineștii de Jos, Godineștii de Sus, Medeleni, Năstăseni, Poeni, Țigănești, Valea Lupului, Valea Salciei și Vărlănești; aici existau două mori de vânt, două mori de apă, o școală cu 44 de elevi (dintre care 7 fete) deschisă în 1866, și cinci biserici ortodoxe (la Godineștii de Jos
Comuna Vultureni, Bacău () [Corola-website/Science/300712_a_302041]
-
Năstăseni, Poeni, Țigănești, Valea Lupului, Valea Salciei și Vărlănești; aici existau două mori de vânt, două mori de apă, o școală cu 44 de elevi (dintre care 7 fete) deschisă în 1866, și cinci biserici ortodoxe (la Godineștii de Jos, Medeleni, Țigănești, Poeni și Valea Salciei). Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Găiceana a aceluiași județ, având aceeași alcătuire; comuna Vultureni avea 2315 locuitori, iar comuna Godinești 2800. Comunei Vultureni i s-au mai adăugat în 1931 și satele
Comuna Vultureni, Bacău () [Corola-website/Science/300712_a_302041]
-
persoane. În localitate lucrează 155 angajați bugetari, aproximativ 200 de persoane sunt angajate la instituțiile bugetare din orașul Ungheni (spitalul raional Ungheni, Comisariatul de Poliție Ungheni, Armata Națională etc.). În componența comunei Petrești intră două localități - satul Petrești și satul Medeleni. Satul Petrești are o istorie multiseculară. Conform unei legende, denumirea satului provine de la niște pietre sau prundiș care se aflau în cantități mari în apropierea acestei așezări. O altă versiune susține că numele satului provine de la un oarecare Petru, care
Petrești, Ungheni () [Corola-website/Science/305835_a_307164]
-
de istorie burlac și cam trecut, Silvestru Capitanovici, e incapabil de curajul de a întemeia o familie. Presat de urît și singurătate, lasă discret averea tînărului cuplu ce are viața în față și, la fel de discret, se spînzură. În finalul ciclului Medelenilor, Ionel Teodoreanu își sacrifică abrupt personajul favorit, pe Olguța. Ea află că are cancer mamar și nu suportă ideea unei agonii prelungite. Ca atare se împușcă. La fel procedează eroina din Jar, de Rebreanu, aceasta trădată cu cinism de amantul
Cronica neagra a personajelor literare by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10140_a_11465]
-
critic” (semnat Dalda) pe marginea volumului Bal mascat al lui Ionel Teodoreanu, articol intitulat Declinul d-lui Ionel Teodoreanu, aici scriitorul fiind acuzat că, pierzându-și vivacitatea scriiturii, ar fi scris într-un mod „industrial”, în urma succesului cu românul La Medeleni. În numărul 10/1930 revista publică o anchetă, ca răspuns la afirmația lui Al. A. Philippide conform căreia revistele de provincie sunt „timp pierdut”, în rezonanță cu „ritmul lent și tacticos al vieții de provincie”. C.l. pledează pro domo, intervievând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286631_a_287960]
-
părăsit” - o încercare de cum se iese din poveste și cum se scrie o altă poveste de către copii! Dar în afară de textele originale de autor, am dramatizat la comanda teatrelor din Brăila, Bacău, Craiova, mai multe cărți aflate în programa școlară. -,,La Medeleni” de Ionel Teodoreanu -,,Romanul adolescentului miop” de Mircea Eliade -,,Moara cu noroc” de Ioan Slavici -,,Elevul Sima, dintr-a VII-a” de Mihai Drumeș În încheierea ,,discursului” meu, cam lung, vă promit și alte texte cu teme la ,,moda” zilei
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
poate merge mai departe, conducînd la un fel de moțiune care imită în parte modelul numelor de persoană: Bîrlogul-Bîrloaga, Bucovicioru- Bucovicioara, București-Bucureștioara, Grohotu- Grohota, Nedeiu-Nedeia. Unele dintre afixe pot fi considerate, prin frecvență, specifice numelor de locuri: -ești (Pitești), -eni (Medeleni), -iș (Păltiniș), -et (Făget), -easa (Băneasa), oaia (Mogoșoaia) etc. O problemă adusă în discuție din perspective diferite este relația numelor proprii cu articolul, ceea ce implică, de fapt, nemijlocit, categoria determinării, deci individualizarea prin mijloace gramaticale. Numele proprii avînd în conținutul
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
gard viu, foste plantații de vie indigenă și pomi fructiferi. Micul sătișor deținea în proprietate o suprafață de peste 130 de hectare, pe care un grup de oameni mai bătrâni au vândut-o pe suma de 8 galbeni altor locuitori din Medeleni (comuna Godinești). Se bănuiește că acei bătrâni făceau parte dintre cei care judecau neînțelegerile dintre locuitorii satului. Se zice că acei bătrâni se numeau: Ana, Bichiu, Neniu, Perjeriu și Mazâlu, iar primii locuitori ar fi fost Barbă, apoi Bertea, Perjă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
apoi Bertea, Perjă și Chicuș. Satul se conducea după obiceiul pământului. Pe la anul 1647, satul de pe deal s-a mutat în vale, unde este și astăzi, megieșindu-se la nord cu satul Fruntești, la sud cu Onceștii Vechi, la vest Godinești, Medeleni, Năstăseni, la est cu pârâul Dunavăț, care izvorăște la nord de Mărăști și traversează satele Mărăști, Filipeni, Fruntești și se unește cu pârâul Berheci la punctul „Podu Morii”, pe teritoriul comunei Oncești. În urma mutării satului în vale, cum este așezat
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
reformă au primit pământ mulți locuitori ai satelor și s-au desființat moșiile și moșierii. Țăranii comunei noastre, neavând în comună moșieri care să aibă în posesie mai mult de 50 de hectare de pământ, au fost împroprietăriți în satul Medeleni, pe moșia lui Puiu Crețu, cu câte o suprafață de 0,5 hectare, în timpul mandatului de ministru al agriculturii al lui Traian Săvulescu. Au urmat alegerile din 1946, la care au participat reprezentanții partidelor existente ca: Frontul Plugarilor (Ioan Huștiu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și a "iubirii".) De la aceleași ipoteze pleacă și Paul Cernat atunci când, într-un studiu recent 75, redescoperă o valoroasă literatură rămasă în umbră din cauza prejudecăților estetiste ale marilor noștri critici interbelici, mefienți față de cărțile cu mare priză la mase (e.g. Medelenii lui Ionel Teodoreanu). Sagacele universitar bucureștean analizează atent contextul socio-cultural de dinainte și de după Primul Război Mondial, pentru a explica (și) sociologic decalajul dintre modernismul "high", exaltat de principiile radicale ale criticii noastre obsedate de sincronizarea cu Occidentul, și "modernismul
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
și alte nuvele, București, 1945 (în colaborare cu Livia Sorescu); Al. Ceakovski, A fost la Leningrad..., București, 1946; Alexei N. Tolstoi, Petru I, I-III, pref. Silvian Iosifescu, București, 1946-1950, Opere alese, I, București, 1957 (în colaborare cu Al. St. Medeleni); Ilya Ehrenburg, Vasilii Grosman, Lev Ozerov, Vladimir Lidin, Cartea neagră, I, București, 1948; N. S. Leskov, Sentinela, București, 1949; Iurii Efremov, Cornul alb, București, 1949; Iurii Gherman, Povestiri despre Felix Dzerjinski, București, 1949; A.S. Makarenko, Steaguri pe turnuri, București, 1950
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286828_a_288157]
-
și Ștefana Velisar Teodoreanu); Martin Andersen Nexö, Nuvele, București, 1953 (în colaborare cu T. Aurelian), Biletul de loterie, București, 1956 (în colaborare cu Elena Turtureanu); Natan Râbac, Rada din Pereiaslav, pref. Eugen Schileru, București, 1954 (în colaborare cu Al. St. Medeleni); Al. Peregudov, În anii de demult, București, 1956 (în colaborare cu Mircea Alexandrescu); Krishan Chandar, Când vorbesc statuile, pref. Al. Săndulescu, București, 1956 (în colaborare cu Irina Negură); A. Doljanski, Mic dicționar muzical, București, 1960; Liubov Solovțova, Giuseppe Verdi, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286828_a_288157]
-
lucrarea La Réception de l’oeuvre de Gérard de Nerval en Roumanie de 1855 à 1941. Face studii doctorale la Universitatea din Aix-en-Provence (1990-1995), sub conducerea lui Valeriu Rusu, finalizate cu teza L’Art romanesque de Ionel Teodoreanu dans „La Medeleni” (1925-1927). Între timp a predat limba franceză la licee din Bourges, Châteauroux și Vitry-le-François (1981-1990). Ulterior funcționează ca lector la Universitatea „Ovidius” din Constanța și la Institutul de Construcții din București. Din 1994 alternează activitatea pedagogică la Universitatea din Lille
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290674_a_292003]
-
mereu spuneau despre el că „băiatul popii tot timpul învață”. De fapt el nu citea niciodată cărți de școală ci cărțile pe care le aveam în mica noastră bibliotecă de acasă. Am citit cărți interzise de autori români ca “La Medeleni”, și “Lorelei”de Ionel Teodoreanu, dar și “Tudor Ceaur Alcaz”, de același autor, o carte ce nu a mai fost reeditată ulterior pentru că din ea se degaja un puternic sentiment de ură împotriva bolșevicilor. Tot atunci în copilărie citeam și
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
de discursul personajelor. Construcția epică închisă, simetrică sau circulară, se bazează pe principii compoziționale clasice. În literatura română, romanul tradițional este reprezentat de Nicolae Filimon (Ciocoii vechi și noi), Ioan Slavici (Mara), Mihail Sadoveanu (Baltagul, Neamul Șoimăreștilor), Ionel Teodoreanu (La Medeleni) etc. Romanele tradiționale sunt, în general, obiective, în timp ce romancierii moderni aleg, preponderent, discursul subiectiv: - Romanul modern „este o creație care se folosește de o povestire pentru a exprima altceva. El continuă să reprezinte totalitatea omului modern“ (R.M. Albérès, Istoria romanului
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
întorcânduse de la biserică, ținând în mână lumânarea ar întâlni un înger care ar lua lumină de la el, spunândui: „Hristos a înviat“, omul matur ar înnebuni, sau ar consulta un doctor de boli nervoase sau ar deveni idolatru. (Ionel Teodoreanu, La Medeleni) Redactează, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la text: 1. Numește câte un antonim pentru sensul din text al cuvintelor: contopire, serafic. 2. Explică rolul cratimei în secvența: întregindui. 3. Construiește un enunț în care să
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
susținerea unei opinii despre modul în care o idee sau tema operei epice studiate se reflectă în evoluția relației dintre cele două personaje. 4. SUGESTII DE REZOLVARE - VARIANTELE 1- 15 - VARIANTA 1 SUBIECTUL I (30 de puncte) ( Ionel Teodoreanu, La Medeleni) 1. antonime: contopire - separare, despărțire, divizare; serafic - demoniac, malefic 2. În secvența întregindui, cratima are rolul de a lega forma conjunctă a pronumelui de verbul la gerunziu/rolul de a marca rostirea legată a celor două cuvinte. 3. [a da
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
el și le asumă, trăind aventuri imaginare alături de eroii preferați sau descoperind universul științelor și adevărurile lor fundamentale. Așa se întâmplă, de pildă, cu personajul narator din Romanul adolescentului miop al lui Mircea Eliade, cu eroii lui Ionel Teodoreanu (La Medeleni), cu Cireșarii lui C. Chiriță etc. Eu consider, însă, că setea de cunoaștere nu dispare după anii de școală, întrucât viața ne confruntă cu mereu alte provocări, pe care le depășim prin cunoaștere. În al doilea rând, cunoașterea reprezintă temelia
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
și Mateiu I. Caragiale - un personaj. Dosar al existenței (1979), a căror ambiție declarată este de a reconstitui, prin prisma mărturiilor autorilor și a apropiaților lor, proiectate pe fundalul istoric și spiritual al epocii, geneza unor opere precum Răscoala, La Medeleni, Rusoaica sau Craii de Curtea-Veche. „Faurul aburit” este o metaforă sadoveniană, fruntea zeului Hefaistos acoperită cu broboane de sudoare devenind, în ciuda ușurinței de a scrie a autorului Fraților Jderi, imaginea simbolică a unui creator care, așa cum el însuși afirmă într-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288554_a_289883]
-
Gavriliu și Ion Potopin, un articol de critică literară, „Glossa” lui Mihai Eminescu, aparținându-i lui C. D. Uță. Revista reproduce Amintiri din „Junimea” de Iacob Negruzzi, inserează în câteva numere o conferință a lui Ionel Teodoreanu, Cum am scris „Medelenii”, rostită la Caracal în ianuarie 1941, scurte articole despre George Coșbuc, G. Topîrceanu, I. Budai-Deleanu, Octavian Goga, G. Ibrăileanu, precum și epigrame, strigături, rebusuri. În sumar intră și rubricile „Recenzii” și „Poșta redacției”. Alți colaboratori: V. Enescu, Marin I. Georgescu- Celaru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289021_a_290350]