144 matches
-
această sfântă mănăstire cu acești țigani și să-i pedepsească pe fiecare după fapta lui.” Iași, 5 mai 1627 D.R.H., A., Moldova, p. 260 8. Vol. X, documentul 58, p. 146, 10 august 1772 Ienache cantacuzino, stolnic și Gheorghe Cananău, medelnicer duc la îndeplinire hotărârea Divanului domnesc prin care vămenii sunt obligați să plătească Mănăstirii Moldovița dările ce-i datoresc și să-i lucreze 12 zile pe an. „La porunca cinstitului Divan domnesc am fost trimiși să cercetăm pe locuitorii satului
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
mazilirea lui Brâncoveanu a stat multă vreme ascuns, rămânând necunoscut. I. mai editează două cronici moldovenești, Pseudo-Enache Kogălniceanu și letopisețul întocmit de Ioan Canta, identificând în autorul textului pe arhimandritul Vartolomei Măzăreanu. De asemenea, a descoperit și a demonstrat că medelnicerul Dumitrache este autorul lucrării Cronologia tabelară. Pentru primul volum din tratatul de Istoria literaturii române (1964) redactează două capitole, Radu Greceanu și Dumitrache medelnicerul, remarcabile prin rigoare științifică. SCRIERI: Repertoriul manuscriselor de cronici interne (sec. XV-XVIII) (în colaborare cu Ioachim
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287515_a_288844]
-
identificând în autorul textului pe arhimandritul Vartolomei Măzăreanu. De asemenea, a descoperit și a demonstrat că medelnicerul Dumitrache este autorul lucrării Cronologia tabelară. Pentru primul volum din tratatul de Istoria literaturii române (1964) redactează două capitole, Radu Greceanu și Dumitrache medelnicerul, remarcabile prin rigoare științifică. SCRIERI: Repertoriul manuscriselor de cronici interne (sec. XV-XVIII) (în colaborare cu Ioachim Crăciun), București, 1963; Biserica mănăstirii Colțea, București, 1969; Cartea veche românească în colecțiile Bibliotecii Centrale Universitare (în colaborare), București, 1972; Însemnări pe cartea veche
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287515_a_288844]
-
lui Ștefan cel Mare. în anul 1460 Boldur era vistiernic, iar între anii 1491 și 1513 mare vornic, distingându-se în mod deosebit în bătălia de la Lențești din 29 octombrie 1497 la Codrii Cosminului. Fiul vornicului Boldur a fost marele medelnicer Andrușco menționat într-un act domnesc de către Ștefăniță Vodă în anul 1518. Andrușco a avut un fiu, Ion, care din considerente politice a trebuit să devină preot în satul Epureni, la moșia veche a familiei. De la acesta, una din ramurile
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
treptat pericolul creanțelor ce o grevau) și, ca și frații săi, Pârvu și Radu, începe a urca în ierarhia boierească. Căsătoria cu Elena Văcărescu (nepoată a domniței Safta Brâncoveanu) îi va consolida poziția și influența: e, rând pe rând, mare medelnicer (1746), vel stolnic, mare vistier, vel logofăt și mare ban (1770), parcurs urmat nu fără incidente (câțiva dintre fanarioți îi sunt fățiș ostili). Sub efemera guvernare a lui Matei Ghica (1752-1753), va fi silit să caute refugiu în Moldova, iar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286069_a_287398]
-
ALECSANDRI, Vasile (14.VI.1818, Bacău - 22.VIII.1890, Mircești, j. Iași), poet, prozator și dramaturg. Părinții lui A. sunt medelnicerul Vasile Alecsandri și Elena (n. Cozoni), fiica unui grec românizat. Om cu stare și deschis la minte, părintele îi asigură, la fel ca și celorlalți copii (frumoasa Catinca, măritată cu pașoptistul C. Rolla, și Iancu, viitorul locotenent-colonel și literat), o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
înconjurător, avansânduși vetrele pe linii de despădurire, conform hărții "Rețeaua așezărilor rurale din Moldova după condițiile naturale”. Iată un document relevant în acest context: «1694, oct. 12, Iațu-Tudora fata lui Marmure uricarul din satul Todirești, vinde lui Apostol Durac, mare medelnicer, a patra parte din satul Ivăneș ti, ținutul Vasluiu, în Fundu, cu vatră de sat, loc de heleșteu, vad de moară, pământuri în țarină, fânaț, locuri de prisăci, din câmp și din pădure...». Astfel vetrele inițiale s-au supus unui
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
Titu Maiorescu: „Până la întemeierea «Junimii», literatura română este scrisă aproape numai de boieri, de marii boieri la început, de boierii de clasa a doua în epoca bonjuristă, și de burghezii și dascălii intrați în mica boierie (șătrari, pitari, slugeri, cluceri, medelniceri, stolnici, serdari, paharnici, căminari) în deceniul de după revoluție.” Inovatoare și din această perspectivă, gruparea Junimii impune, prin cenaclul omonim, coagulat în funcție de afinități literare, solidar prin idealuri și democratic prin primatul recunoscut al esteticului, un mijloc de dezbatere culturală și de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
loc m-am milostivit...și l-am dat danie și miluiri Svintei mănăstiri lui Danco din târgu din Iași.” - Apoi daniile către proaspăta mănăstire au început să vină și de la muritorii de rând. Printre aceștia se numără „Sandul Crupenschi fost medelnicer mare”, care, împreună cu Anița, soția lui, au dăruit mănăstirii un loc de casă. - Către „svânta mănăstire” a început să pice și câte un „pitac”, mărite Spirit. Din câte știu eu, e mai ușor să-ți pice pitacul în palma întinsă
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
obștie și postelnicul sunt asimilați cu șeful a toată miliția; aga și vornicul de aprozi - cu șeful de reghiment; spătarul și banul - cu șeful de batalion; comisul, căminarul și paharnicul - cu șeful de companie sau de escadron; serdarul, stolnicul și medelnicerul - cu întâiul șef de peloton; clucerul, slugerul, pitarul, jignicerul și șătrarul - cu al doilea șef de peloton. Explicația (tot după Reglementul Moldovei): „Fiind trebuință a se împlini deosăbitele comande ale miliției cei din nou formăluite, s au hotărât ca acel
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
primul plan, ci pitorescul Manole Păr Negru (mare comis) cu fiii lui și alții ca aceștia: "Oamenii măriei sale". Vrafuri de materiale pregătitoare vorbesc despre marile ranguri boierești (comis, hatman, vornic, postelnic, vistiernic, stolnic, logofăt, spătar), dar și de câte vreun medelnicer, jitnicer, diac, clucer ori sluger. Naratorul știe numele boierilor de divan, ale portarilor de Suceava, ale mai marilor de la Orhei, Chilia și Cetatea-Albă ori de la Cetatea Neamț. Nu e uitat mitropolitul Teoctist; audiență are arhimandritul Amfilohie Șendrea. Legături cu polonii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
unde, un fel de stofă cu galon. Încins cu brâu de matasă roșie. De el țin grădinarii, pescarii și toate bălțile Prutului și Nistrului. 2. Mare comis. De el țin caii domnești cu slujitorii lor, fânul și grăunțele. 3. Mare medelnicer: stă și el la mesele mari îmbrăcat într-un costum la fel cu stolnicul. Are subt el alți medelniceri îmbrăcați cu caftane și încinși cu brâie roșii. 4. Serdar, general de cavalerie cătră tătari, având subt mână călărimea dela Orhei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
toate bălțile Prutului și Nistrului. 2. Mare comis. De el țin caii domnești cu slujitorii lor, fânul și grăunțele. 3. Mare medelnicer: stă și el la mesele mari îmbrăcat într-un costum la fel cu stolnicul. Are subt el alți medelniceri îmbrăcați cu caftane și încinși cu brâie roșii. 4. Serdar, general de cavalerie cătră tătari, având subt mână călărimea dela Orhei și Lăpușna. 5. Mare clucer adună la camară cele trebuitoare, cum și vânatul și sarea. El adună mierea, untul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
al Cernăuțului, îmbrăcat strălucit, cu spata Domnului în mână, la zile mari. Păharnic mare, pârcălab la Cotnar și Hârlău dă Domnului de băut la zile mari. Vistiernic mare, peste socotelile țării. Stolnic mare, la mese. Comis mare, cai și podvezi. Medelnicer mare la mese cu fripturi. Clucer mare, peste beciuri domnești: chelar. Sluger mare, peste carne la curte. Jitnicer mare peste pâne. Vameș mare, peste vămi și schele, și dulcețuri. Șătrar mare, peste corturi și tunuri. Ușier mare, ușier și purtător
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Șerpe postelnic 1502 Boldur vornic 1491 Isac visternic 1491 Petrea Clanău spătar 1487 Luca Arbore portarul Sucevei hatman de la 1499 Duma și Negrul pârcălabi la Hotin Eremia și Dragoș, pârcălabi la Cetatea Neamțului Șandru la Roman Tăutul logofăt Vornici Jitnicer Medelnicer Vameș Clucer Șătrar Sluger Mânia lui Mahomet.. Alibeg și alți fură omorâți la închisoare. La 19 maiu corăbiile ridică ancorele dela Țarigrad. Mohamet se mută la Adrianopol. Ștefan a închinat Regelui Cazimir 36 steaguri cerând ostași anume p. cetățile mării
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pe tron și asigurându-l că dorește o bună vecinătate cu polonii. Prezența la Huși a domnului este confirmată și de două documente interne, unul din 6 octombrie 1589, când dă o carte de judecată pentru o moară lui Vasile Medelnicer din Colibani (la vest de Bârlad), iar celălalt document este din 14 octombrie. Deși, domnul avea interes să stea cât mai mult la Huși, mai aproape de ocrotitorii săi turci, pentru că din Răsărit exista pericolul năvălirilor cazacilor, puține documente menționează prezența
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cu tot vinitul și alții nime să nu să amestice. ]Pe verso] Frunteștii Academia R.P.R., CCXIII/2 * 1765 (7273) martie 18 Lista (perelipsis) de ispisoace și zapise privitoare la moșia Filipeni, ținutul Tecuciului (1655-16719, întocmită de diacul Ioniță Baiș pentru medelnicerul Dumitrache, moșie luată de zestre de la socrul său Ioniță Ruset medelnicer. Perelipsis 7168 [1666] iul[ie] 16, un zapis de la Mălana, fata lui Brașeu Lazor au dat danie a patra parte din tot locul lui Pătrașcu treti logofăt înainte[a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
verso] Frunteștii Academia R.P.R., CCXIII/2 * 1765 (7273) martie 18 Lista (perelipsis) de ispisoace și zapise privitoare la moșia Filipeni, ținutul Tecuciului (1655-16719, întocmită de diacul Ioniță Baiș pentru medelnicerul Dumitrache, moșie luată de zestre de la socrul său Ioniță Ruset medelnicer. Perelipsis 7168 [1666] iul[ie] 16, un zapis de la Mălana, fata lui Brașeu Lazor au dat danie a patra parte din tot locul lui Pătrașcu treti logofăt înainte[a] a mulți oami[ni] marturi și preuți ce sunt iscăliți. Leat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
deplin satul numit Lunca. Într-o anafora (raport către domnie) din iunie 1839, în care sunt înregistrate actele răzeșilor din Fruntești, cu pretenții asupra moșiei Dobreana, este înscrisă la punctul 17 - un izvod (inventar) din 26 martie 1818, iscălit de medelnicerul Boghici, cuprinzător de 588 lei ce s-ar fi împlinit de la dumnealui Iordache Roset pentru niște stupi și de la bejenari ce i-au fost luat Roset, mai însemnând 422 lei ce ar fi fost rămași să împlinească pentru niște dijmuiri
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la 12 mai 1841, prin decret domnesc, purtând iscălitura lui Mihail Gr. Sturza, i s-a dat dumisale slugerului Gheorghe Eminovici rangul de căminar 1. Având în vedere că succesiunea rangurilor, în ordine crescândă, era: sătrar, pitar, sluger, clucer, polcovnic, medelnicer, stolnic, sărdar, pahanic, căminar, comis, ban, spătar, agă, postelnic, hatman, vornic, vistier, logofăt, se poate trage concluzia că Eminovici a obținut boieria contra cost, întrucât a sărit peste alte șase ranguri pe care ar fi trebuit să le parcurgă în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
lui Leon227) sporeau numărul văduvelor (unele - repet - ipotetice, căci nu știm dacă au supraviețuit soților lor). în campania de la Ujvar, din 1664, și-au pierdut viața Ivașco Ceparul (nepot al marelui logofăt Teodosie Rudeanu și înrudit cu Bălenii) - era mare medelnicer când a fost omorât -, cel însurat cu Slamna, fiica marelui stolnic Dumitrașcu Filipescu (îi venea, deci, cumnat lui Pană Filipescu), și marele ban Preda din Bucșani, căsătorit cu Zamfira, fiică a logofătului Dragu din Crăcani. Tot într-o luptă, cea
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
în 1541, de Petru Rareș împreună cu comisul Pătrașco, ginerele său) - a fost și el tatăl unei fete; Andreica Șeptilici, pârcălab de Hotin (Petru Rareș a pus să i se taie capul în 1543, la Hârlău) - a avut trei fete; marele medelnicer Gavril Bucium - tatăl unei fete; grecul Stamate Hadâmbul (ajuns mare postelnic și otrăvit din porunca lui Gheorghe Ștefan) - fiul său a fost Iane Hadâmbul, postelnic al II-lea; vornicul Hrană, mort în bătăliile cu turcii - fiul lui s-a chemat
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
logofăt Ion Movilă (sau Moghilă) (călugărul Ioanichie), tatăl celor ce vor urca pe tronul Moldovei, o ținea de soție pe Maria, o fiică a lui Petru Rareș. Nevasta marelui vornic Nistor Ureche (ca monah Nicodim) a fost Mitrofana, iar marele medelnicer Nicolae Bașotă (monahul Nicodim) a avut două soții: întâi pe Axinia și apoi pe Anița, fiica marelui vornic Ionașco Balș. în țara Românească, marele sluger Tudor Rudeanu (călugărul Teofil de la Cozia) a avut și el două soții: Stanca, al cărei tată
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
1500 să facă milostenii și pomene pentru multu păcătosul sufletul mieu, ca doar cu nenumăratele milele a tot milostivului Dumnezeu ca să facă milă în zona judecății, să nu-ș aducă aminte de rele faptele mele”), să achite datoriile rămase (Simion Gheuca, medelnicerul cel mare: „Și ce să vor prileji datorii, iarăși să plătească, din ce va prisosi de pamenți, iară ce va mai prisosi și de datorii, după pamenți, ca să aibă a da pre la mănăstiri, să-mi facă slujbe și sărăcuste
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cășăria de pe munți, de pe muntele ei din Buceci, din Curmătură în sus, de o stână câte 2 cașuri, cum este legea veche”) pe seama „fragilității” femeii singure. în anii 40 ai secolului al XVII-lea, Mărica (sau Maria), văduva fostului mare medelnicer Simion Gheuca, s-a pârât cu Dumitru Gheuca, fost vornic de poartă, și cu Anghelina, sora lui (cei doi erau frați cu Simion), pentru satul Băcanii pe Tutova (un soi de „temei al scaunului” familiei; Simion avea acolo curți și
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]