144 matches
-
unde, un fel de stofă cu galon. Încins cu brâu de matasă roșie. De el țin grădinarii, pescarii și toate bălțile Prutului și Nistrului. 2. Mare comis. De el țin caii domnești cu slujitorii lor, fânul și grăunțele. 3. Mare medelnicer: stă și el la mesele mari îmbrăcat într-un costum la fel cu stolnicul. Are subt el alți medelniceri îmbrăcați cu caftane și încinși cu brâie roșii. 4. Serdar, general de cavalerie cătră tătari, având subt mână călărimea dela Orhei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
toate bălțile Prutului și Nistrului. 2. Mare comis. De el țin caii domnești cu slujitorii lor, fânul și grăunțele. 3. Mare medelnicer: stă și el la mesele mari îmbrăcat într-un costum la fel cu stolnicul. Are subt el alți medelniceri îmbrăcați cu caftane și încinși cu brâie roșii. 4. Serdar, general de cavalerie cătră tătari, având subt mână călărimea dela Orhei și Lăpușna. 5. Mare clucer adună la camară cele trebuitoare, cum și vânatul și sarea. El adună mierea, untul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
al Cernăuțului, îmbrăcat strălucit, cu spata Domnului în mână, la zile mari. Păharnic mare, pârcălab la Cotnar și Hârlău dă Domnului de băut la zile mari. Vistiernic mare, peste socotelile țării. Stolnic mare, la mese. Comis mare, cai și podvezi. Medelnicer mare la mese cu fripturi. Clucer mare, peste beciuri domnești: chelar. Sluger mare, peste carne la curte. Jitnicer mare peste pâne. Vameș mare, peste vămi și schele, și dulcețuri. Șătrar mare, peste corturi și tunuri. Ușier mare, ușier și purtător
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Șerpe postelnic 1502 Boldur vornic 1491 Isac visternic 1491 Petrea Clanău spătar 1487 Luca Arbore portarul Sucevei hatman de la 1499 Duma și Negrul pârcălabi la Hotin Eremia și Dragoș, pârcălabi la Cetatea Neamțului Șandru la Roman Tăutul logofăt Vornici Jitnicer Medelnicer Vameș Clucer Șătrar Sluger Mânia lui Mahomet.. Alibeg și alți fură omorâți la închisoare. La 19 maiu corăbiile ridică ancorele dela Țarigrad. Mohamet se mută la Adrianopol. Ștefan a închinat Regelui Cazimir 36 steaguri cerând ostași anume p. cetățile mării
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
întărită moșia formată din șapte sate, moșie care în 1516 se împarte între fiicele sale, Felina și Drăghina, soția dregătorului Cozma Șarpe. Este menționată și întărirea de către Ștefan cel Mare a unei moșii alcătuită din opt sate, moșia boierului Mihul medelnicer. Din listele alcătuite pentru documentele emise de cancelaria domnească, între 1457 și 1504, și din menționările de după 1504, reiese că numărul cel mai mare de privilegii s-a dat pentru moșii de o jumătate de sat, 64 de privilegii, pentru
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pe tron și asigurându-l că dorește o bună vecinătate cu polonii. Prezența la Huși a domnului este confirmată și de două documente interne, unul din 6 octombrie 1589, când dă o carte de judecată pentru o moară lui Vasile Medelnicer din Colibani (la vest de Bârlad), iar celălalt document este din 14 octombrie. Deși, domnul avea interes să stea cât mai mult la Huși, mai aproape de ocrotitorii săi turci, pentru că din Răsărit exista pericolul năvălirilor cazacilor, puține documente menționează prezența
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
mazilirea lui Brâncoveanu a stat multă vreme ascuns, rămânând necunoscut. I. mai editează două cronici moldovenești, Pseudo-Enache Kogălniceanu și letopisețul întocmit de Ioan Canta, identificând în autorul textului pe arhimandritul Vartolomei Măzăreanu. De asemenea, a descoperit și a demonstrat că medelnicerul Dumitrache este autorul lucrării Cronologia tabelară. Pentru primul volum din tratatul de Istoria literaturii române (1964) redactează două capitole, Radu Greceanu și Dumitrache medelnicerul, remarcabile prin rigoare științifică. SCRIERI: Repertoriul manuscriselor de cronici interne (sec. XV-XVIII) (în colaborare cu Ioachim
ILIES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287515_a_288844]
-
identificând în autorul textului pe arhimandritul Vartolomei Măzăreanu. De asemenea, a descoperit și a demonstrat că medelnicerul Dumitrache este autorul lucrării Cronologia tabelară. Pentru primul volum din tratatul de Istoria literaturii române (1964) redactează două capitole, Radu Greceanu și Dumitrache medelnicerul, remarcabile prin rigoare științifică. SCRIERI: Repertoriul manuscriselor de cronici interne (sec. XV-XVIII) (în colaborare cu Ioachim Crăciun), București, 1963; Biserica mănăstirii Colțea, București, 1969; Cartea veche românească în colecțiile Bibliotecii Centrale Universitare (în colaborare), București, 1972; Însemnări pe cartea veche
ILIES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287515_a_288844]
-
Titu Maiorescu: „Până la întemeierea «Junimii», literatura română este scrisă aproape numai de boieri, de marii boieri la început, de boierii de clasa a doua în epoca bonjuristă, și de burghezii și dascălii intrați în mica boierie (șătrari, pitari, slugeri, cluceri, medelniceri, stolnici, serdari, paharnici, căminari) în deceniul de după revoluție.” Inovatoare și din această perspectivă, gruparea Junimii impune, prin cenaclul omonim, coagulat în funcție de afinități literare, solidar prin idealuri și democratic prin primatul recunoscut al esteticului, un mijloc de dezbatere culturală și de
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
și 20 foști clăcași; Căpoteștii lui Gălușcă și a altor răzeși avea 59 răzeși cu pământ; Câșla, sat a vornicesei Smaranda Beldiman dispăruse; Șișcanii, ai aceleiași vornicese și a răzeșilor, număra 187 răzeși cu pământ și 36 fără pământ; Grozeștii medelnicerului Forța și a răzeșilor număra 178 foști clăcași; Giurcanii lui Gh. Focșa era locuit de 86 răzeși cu pământ și 30 foști clăcași; Vălenii căminarului Codreanu avea 86 răzeși cu pământ și 24 foști clăcași". (op. cit., p. 83-84) Și în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
obiceiuri, totul în interes personal. Mărturie în acest sens este Ordinul nr.15575 (Dosarul Prefecturii Tutova nr.65 din 1839) din 5 august 1839 a departamentului treburilor din năuntru către ispravnicul ținutului Tutova, vornicul Neculai Greceanu: „Cinovnicul acestui Departament, Dumnealui medelnicerul Ioan Istrate ce este însărcinat cu reveduirea slujitorilor acestui ținut după așezământ, prin raportul nr.40 încredințează că după toată străduința întrebuințată, Isprăvnicia nu i-ar fi adunat încă slujitorii din care mulți se găsesc întrebuințați în particularnice slujbe, precum
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Minotaurului 8, Sighișoara, str. A. Mureșan 21, Sibiu, str. Postăvarilor 10. 2629. Fraiman Dora, 11 apartamente, București, str. Mihai Ferechide 10. 2630. Filip Iulia, 4 apartamente, București, str. 2631. Frunză Romulus, moștenitori minori Ana Mihai, Nicolae, 6 apartamente, București, str. Medelnicerului 8. 2632. Falcoianu Alexandrina, 12 apartamente, București, str. Apollodor 6. 2633. Florescu Mari, 5 apartamente, București, str. Sabinelor 19, Predeal, str. Luminei 5. 2634. Filip Constantin, 3 apartamente, București, str. Sf. Elefterie 31. 2635. Frâncu Ion, 20 apartamente, București, str.
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211727_a_213056]
-
Str. Lt. Iuliu Tetrat Str. Lt. Radu Beller Str. Lt. Șerban Petrescu Str. Mahatma Gandhi (fosta Militam Gheorghe) Bl. D. Mareșal Constantin Prezan (fosta Aleea Trandafirilor) Str. Marin Popa Str. Marinarilor Str. Maxim Gorki Str. Măguricea Int. Măguricea Nouă Str. Medelnicerului Str. Mihail Jora Bl. D. Mircea Eliade (fosta Kalinin Ivanovici Mihail) Str. Modrogan (fosta Gheorghiu Ștefan) Int. Moeciu Str. Moeciu Int. Moigrad Str. Moliere Str. Monetăriei Str. Mr. Gheorghe Șonțu Drm. Muntele Găina Int. Munții Măcinului Int. Murmurului Str. Mușetești
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
a dat numele schitului, iar, prin extensie, denumirea a trecut și asupra așezării. De altfel, în două documente din 10 iunie 1670 și 8 august 1688 se relatează că "«mânăstirea lui Iordache, vornic de pe Cricov»" fusese închinată mitropoliei de către vel medelnicerul Stroe, nepotul lui Iordache. În vatra satului Valea Cucului (spre sud) s-a descoperit o așezare daco-romanică (sec. IV-V)însemnată prin aspectele culturale inedite, iar la Ferma Plavia din satul cu denumire arhaică, Străoști, o așezare străromânească (sec. V-
Comuna Iordăcheanu, Prahova () [Corola-website/Science/301683_a_303012]
-
denumirea Burdea-Căldăraru sau Strâmba. În anul 1840 hotarele moșiei erau următoarele: -la răsărit- moșia Izvoru a lui Tache Budișteanu și a lui aga Costache Bellu din Tătărăști; -la apus- moșiile moșnenești Ciocești și Băbeni-Negoiu; -la miazăzi- moșia Râculescu a răposatului medelnicer 2 Tudorache Serdarul și moșia moșnenească Cheleasca; -la miază noapte- Valea Bucovului până în Valea Burzii și moșia moșnenească Strâmbeni. Cătunul Pistolești era așezat pe apa Bucovului, lângă pădurea Piscului. El purta numele întemeietorului său, Popa Pistol, un preot furat de
Bucov, Argeș () [Corola-website/Science/300608_a_301937]
-
de la un oarecare Ioan Enache, răzeș mai înstărit, care avea moșie în Berești, Petrilești și Boșoteni și care este pentru prima oară amintit într-un document din 17 ianuarie 1762. La începutul secolului al XVII-lea, Ion Roset biv vel Medelnicer, din porunca voievodului Ion Matei Ghica, face hotărnicia Bereștilor și Petrileștilor, ca să nu mai fie pricini; era și de așteptat, din moment ce odinioară fuseseră și unii, și alții la un loc, pe aceeași vatră iar acum erau despărțiți. Satul Enăchești este
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
Poiana) o stațiune de producere a prafului de pușcă, numită Buda. Un alt Vasile Buhăescu, nepot de frate al celui menționat mai sus, bifează funcții importante în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, ca vel cămăraș, vel pitar, vel medelnicer, paharnic ori logofăt. În a doua jumătate a secolului XVIII, după 1766, un negustor cu dughene în Iași, Anastasie Duca, intră în posesia unor pământuri la Buhăești, după ce Vasile Buhăescu (al doilea) și fiul său Ștefan nu-i pot înapoia
Buhăiești, Vaslui () [Corola-website/Science/301867_a_303196]
-
rusești de ocupație între anii 1772-1773 și anul 1774. Dacă prima situație este mai mult statistică, în cea de-a doua apar și numele unor locuitori de atunci. Prin urmare, au fost recenzați 9 birnici, un holtei, două slugi ale medelnicerului Vasilachi [Poroschi] și un mazil. Folosind un calcul aproximativ (5 persoane/familie), acceptat de istorici, satul avea cam 71 de suflete, exceptând proprietarii de atunci, medelnicerul Vasilachi și spătarul Ion(iță) Cuza care din 1763 devenise și ispravnicul ținutului Vaslui
Bârzești, Vaslui () [Corola-website/Science/301862_a_303191]
-
de atunci. Prin urmare, au fost recenzați 9 birnici, un holtei, două slugi ale medelnicerului Vasilachi [Poroschi] și un mazil. Folosind un calcul aproximativ (5 persoane/familie), acceptat de istorici, satul avea cam 71 de suflete, exceptând proprietarii de atunci, medelnicerul Vasilachi și spătarul Ion(iță) Cuza care din 1763 devenise și ispravnicul ținutului Vaslui dar și proprietar al unei părți din moșia satului, prin cumpărare. La catagrafia din 1820 satul avea 78 "liude" (capi de familie) birnici, din care 14
Bârzești, Vaslui () [Corola-website/Science/301862_a_303191]
-
se află două poduri stătătoare» "(ibid.)". După cum afirmă tot această sursă academică din 1902, comuna Tatomirești «are o suprafață de 1355 (de) hectare» și «o populație de 1097 suflete»; mai are «două biserici: una în Tatomirești, făcută de Matei Biv-vel-Aga Medelnicerul cu soția sa Anița», în anul 1750, care a fost «reparată, la 1826, de R. Șerban-Filișanu, și, la anul 1886, de d-na S. Filișanul; cealaltă - în cătunul Sfârcea, făcută de locuitori, pe la anul 1850, ambele deservite de 2 preoți
Tatomirești, Dolj () [Corola-website/Science/300418_a_301747]
-
ofițer român, care a scris doar cinci poezii dar a intrat în "Istoria literaturii române" a lui George Călinescu și a introdus în literatura română faimoasa temă a preromantismului european. 4 februarie 1809- S-a născut la Buzău , fiu al medelnicerului Ioniță Cârlova, fost ispravnic de Buzău, descendent al unei familii de boiernași (Cârlomanii/Cârlovanii) având între înaintași pe Luca, episcop de Buzău (trimis în misiuni diplomatice de Mihai Viteazul), mai apoi mitropolit al Ungrovalahiei; după mamă, se trăgea din familia
Vasile Cârlova () [Corola-website/Science/297751_a_299080]
-
alcătuit din următoarele 3 obiective : Deși în aceste locuri a existat o viață monahală încă din vremea domniei lui Petru Rareș (1527-1538, 1541-1546), schitul este cunoscut abia de la începutul secolului al XVIII-lea (pe la 1727), când a fost întemeiat de către medelnicerul Constantin Cocoranul, care ulterior s-a și călugărit aici, luându-și numele monahal de Calistru. Inițial era așezat în mijlocul pădurilor din sudul Iașilor, având hramul Vovidenia (Intrarea în Biserică a Maicii Domnului). În anul 1766, conform unui document consemnat de
Mănăstirea Stavnic () [Corola-website/Science/308572_a_309901]
-
a României în Bucovina și nu numai. Tatăl fraților Hurmuzachi a fost Doxaki (Doxachi, Doxache, Doxaki) Hurmuzaki (n. 1782, Cernăuca - d. 30 martie 1857, Cernăuca), care a recumpărat domeniul Cernăuca după ce documentele de proprietate s-au pierdut. Doxaki era fiul medelnicerului Constantin Hurmuzachi și al Ruxandrei (d. 12 august 1818) din Moldova. El a construit un nou conac boieresc cu parc și biserică. Doxaki s-a căsătorit cu Ileana (Ilinka, Olena) Murguleț (d. 1868), fiica unui stolnic, cu care a avut
Familia Hurmuzachi () [Corola-website/Science/306607_a_307936]
-
frații Bâțcoveni, aflați în țară. Preocuparea de căpătâi a mitropolitului era adunarea manuscriselor istorice și a cronicilor, pentru a le publica. La 20 decembrie 1832, pitarul Ioniță Bâțcoveanul îi trimitea alături de o scrisoare de răspuns "„niște izvoade făcute de dumnealui medelnicer Ștefan, care măcar că sunt și cu stihuri și cu unele cuvinte drepte, dar atingătoare, și poate să fie neprimite cugetului preasfinției voastre, eu însă le trimisei spre oareșicare idee sau poate dintr-însele să se facă oareșicare adunare de istorie
Zilot Românul () [Corola-website/Science/307947_a_309276]
-
cu unele cuvinte drepte, dar atingătoare, și poate să fie neprimite cugetului preasfinției voastre, eu însă le trimisei spre oareșicare idee sau poate dintr-însele să se facă oareșicare adunare de istorie.”". Ionașcu a concluzionat "„în chip neîndoios”" că "„acel medelnicer Ștefan, scriitor de proză și versuri, este aceeași persoană cu anonimul cronicar Zilot Românul”". Căutând prin catagrafiile anilor 1829, 1830 și 1831, Ionașcu găsește doi medelniceri cu acest nume dar nu reușește să tragă o concluzie hotărâtoare asupra familiei lui
Zilot Românul () [Corola-website/Science/307947_a_309276]