11,203 matches
-
scrie...... XI. TÂRGUL MEDIEVALELOR ECOURI..., de Emilian Oniciuc , publicat în Ediția nr. 2272 din 21 martie 2017. Târgul medievalelor ecouri... Emilian Oniciuc- 20.03.2017 Cetatea este tristă, Turiștii au plecat; Ecouri mai persistă În târgul neuitat. Pavaje patinate, lucind medieval, Sub pași ușor purtați de clipele pierdute Sub felinare care lumină opal, Fantome- nsuflețite din vechile redute... Acolo, un cavaler se- amestecă prin umbre, El însuși umbră a nopții trecătoare... Domnița- i rătăcită în negurile sumbre Sau doar e rătăcită
EMILIAN ONICIUC by http://confluente.ro/articole/emilian_oniciuc/canal [Corola-blog/BlogPost/371338_a_372667]
-
Domnița- i rătăcită în negurile sumbre Sau doar e rătăcită în basme viitoare... Noaptea își cântă ritmul prin tainice palate, O cucuvea îngână, fiorul din ecouri, Crâmpeiul din trezirea viselor deșarte Purtat de lilieci, în neguroase ... Citește mai mult Târgul medievalelor ecouri...Emilian Oniciuc- 20.03.2017Cetatea este tristă,Turiștii au plecat;Ecouri mai persistăîn târgul neuitat...................................................... Pavaje patinate, lucind medieval,Sub pași ușor purtați de clipele pierduteSub felinare care lumină opal,Fantome- nsuflețite din vechile redute...Acolo, un cavaler se-
EMILIAN ONICIUC by http://confluente.ro/articole/emilian_oniciuc/canal [Corola-blog/BlogPost/371338_a_372667]
-
O cucuvea îngână, fiorul din ecouri, Crâmpeiul din trezirea viselor deșarte Purtat de lilieci, în neguroase ... Citește mai mult Târgul medievalelor ecouri...Emilian Oniciuc- 20.03.2017Cetatea este tristă,Turiștii au plecat;Ecouri mai persistăîn târgul neuitat...................................................... Pavaje patinate, lucind medieval,Sub pași ușor purtați de clipele pierduteSub felinare care lumină opal,Fantome- nsuflețite din vechile redute...Acolo, un cavaler se- amestecă prin umbre,El însuși umbră a nopții trecătoare...Domnița- i rătăcită în negurile sumbreSau doar e rătăcită în basme
EMILIAN ONICIUC by http://confluente.ro/articole/emilian_oniciuc/canal [Corola-blog/BlogPost/371338_a_372667]
-
Acasa > Literatura > Naratiune > UN ORAȘ TRANSILVAN Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 350 din 16 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Nimbul orașului medieval încrustat pe ziduri respiră din uitarea solemnă și bucuria trecătorilor. Arcade ale destinului istoric se agață de gândurile noastre rememorând vremurile apuse în cenușa faptelor. Lângă turnurile cu creneluri, odihnesc reverberații mirate ale drumețului grăbit de nevoile prezentului. La porțile
UN ORAŞ TRANSILVAN de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 350 din 16 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Un_oras_transilvan.html [Corola-blog/BlogPost/357864_a_359193]
-
apariției și dezvoltării acestei entități politico-militare având centru Severinul, cu rol decisiv în coagularea și impulsionarea demersurilor dedicate începuturilor statalității românești. Minimalizarea rolului hotărâtor al SEVERINULUI( Șara Severinului, Banatul și Cetatea Severinului)în procesul de întemeiere și definire a Statului Medieval Țara Românească este după părerea noastră o scădere majoră a istoriografiei românești. Este cunoscută această ” apreciere”cvasimajoritară a istoricilor români din sec. XIX-XX deranjați de adevărul că Banatul de Severin și Cetatea Segerinului împreună cu celelalte: Orșova, Mehadia și probabil Grădețul
BANATUL DE SEVERIN ÎNAINTE DE POSADA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1445580086.html [Corola-blog/BlogPost/368312_a_369641]
-
unor cerințe de ordin militar în primul rând, avea însă și scopuri politice, urmărind consolidarea și extinderea stăpânirii maghiare la sud de Carpați, obiectiv major al politicii regalității maghiare din acea perioadă. În privința numelui de Severin dat banatului și cetății medievale, nume ce a dăinuit și după dispariția, în 1524, a cetății, trebuie spus că părerile sunt împărțite. Unii cercetători cred că această denumire ar trebui pusă în legătură cu SEVERN, în limba bulgară - „de nord”, alții asociază această denumire cu numele împăratului
BANATUL DE SEVERIN ÎNAINTE DE POSADA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1445580086.html [Corola-blog/BlogPost/368312_a_369641]
-
alții fac legătura cu Raja Agrasen, fondatorul castelului Agrawal. Există și o mențiune a orașului în scrierile de călătorie ale astronomului geograf grec Ptolemeu care a vizitat India în secolul ÎI. Mahmud Shah a fost primul conducător important al Indiei medievale care își stabilește o bază aici. Mărturiile istorice ale orașului le avem însă de la începutul secolului XVI când sultanul Sikander Lodi, realizând poziția strategică a locului - aproape în mijlocul țării - se stabilește aici în 1504. El e conștient că pentru a
TAJ MAHAL PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1712 din 08 septembrie 2015 by http://confluente.ro/dan_zamfirache_1441692685.html [Corola-blog/BlogPost/343981_a_345310]
-
ăla brazilian care joacă pe undeva în Europa...” Nu, adaugă el, alt Leonardo, tot italian și tot mare creator, îl cheamă Leonardo ...de Medici!”. Am capotat și „mi-am retras „ambasadele”... Mi-a adus cartea. O antologie de lirică latină medievală. Îi sunt rezervate câteva pagini bune, un sonetist de o mare delicatețe sufletească, declanșată și grav afectată de zeul tutelar Amor. O să încerc să învăț pe dinafară una care-mi place... O „retorică” care nu-mi dă pace, de ce tinerii
de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 by http://confluente.ro/Jurnalul_unui_om_neinsemnat_iii_fragmente_.html [Corola-blog/BlogPost/366947_a_368276]
-
brațe... Laila îmi arată modelul dantelei la care lucrează, unul vechi și cu dichisuri ce țin de viața dintr-un serai cu destule femei leneșe, lascive, ce își adoră stăpânul. Eu nu mă pricep la înnodat macrame în horbote aproape medievale. Nu vreau să învăț meșteșugul pierderii timpului prin... nimic. Nimic?! Ce-am avut, ce-am pierdut?” Straniu cât de mică este lumea. În Laila de acum, autoarea o recunoaște pe „Lelia de pe Colentina! Fantastica Lelia, artista care traversase scena și
DANTELA DE BABILON , O POVESTE DESPRE SOLIDARITATE UMANA SI SCHIMBAREA MENTALITATILOR de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 169 din 18 iunie 2011 by http://confluente.ro/_dantela_de_babilon_o_poveste_despre_solidaritate_umana_si_schimbarea_mentalitatilor.html [Corola-blog/BlogPost/358471_a_359800]
-
nu au avut inspirația să-i “ia urmele” consătencei lor, urme atât de adânc înfipte în solul mirosloveștean, în nisipul râului Moldova, scăldătoarea copiilor perindați prin timpul mirosloveștean, înainte și după atestarea documentară a acestei localități aflate în nucleul Moldovei medievale. E aici și omagiul anodinului intermediar al evenimentului, cel care speră cu fervoare să i se atenueze cât-de-cât vina autoasumată de a fi redactat capitolul “Fiii satului” din numita monografie fără prezența capitală a Tamarei Antal (Ioniță), singura creatoare de
ÎNSEMNE CIVILIZATOARE ALE SATULUI (SAU) PICTORIŢA BĂCĂUANĂ TAMARA ANTAL S-A ÎNTORS APOTEOTIC ACASĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1733 din 29 septembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1443548703.html [Corola-blog/BlogPost/343922_a_345251]
-
epopeile terminate complet și uite că am recuperat instantaneu imediat recent aici la Dunăre în 1990 prin chiar Levantul! Așa să zidim puțin câte puțin, dar, toți, fiecare în Scriptoriumul propriu, aducându-ne obolul la Marea Recuperare! Nici anticii, nici medievalii, nici modernii, nici mondenii n-au epuizat subiectele epocii lor. Orice istorie a artei și literaturii s-ar putea multiplica de zece ori de către români fără nici o supărare, cu o singură condiție: să nu fii mai prejos aici de Villon
POSTROMÂNISMUL (4) – CE ÎNSEAMNĂ SĂ FII ROMÂN? de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 by http://confluente.ro/Camelian_propinatiu_postromanismul_camelian_propinatiu_1346434802.html [Corola-blog/BlogPost/355331_a_356660]
-
în: Ediția nr. 1803 din 08 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Domnitorul moldovean Petru Rareș a încercat prima dată să unească Țările Române la 1529-1530, studiu de Dr. Ionuț ȚENE Umanistul sas Johannes Honterus, cel mai cunoscut personaj al Brașovului medieval este cunoscut ca fiind autorul primei hărți a regiunii istorice Transilvania, în anul 1532 și este autorul „Gramatici Latine” din 1530. În același an, 1530, a scris lucrărea „Descrierea Lumii” în care a evidențiat, cartografic, unitatea țărilor române, arătând că
DOMNITORUL MOLDOVEAN PETRU RAREȘ A ÎNCERCAT PRIMA DATĂ SĂ UNEASCĂ ȚĂRILE ROMÂNE, STUDIU DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1449591099.html [Corola-blog/BlogPost/342634_a_343963]
-
Este bursier al Institutului Ecumenic de la Bossey din Elveția și a efectuat un stagiu practic de ecumenism la Geneva. În același timp, a urmat și cursuri de doctorat la Facultatea Autonomă Protestantă din Geneva, audiind și prelegerile de istorie bisericească medievală ale prof. dr. Heinz Leibing. 1970 - 20 August: Revine la stăreția Mănăstirii Neamț. 1970 - 15 Decembrie: Este ales de Sf. Sinod al B.O.R. Episcop vicar al Arhiepiscopiei Craiovei, la propunerea Mitropolitului Olteniei, Dr. Firmilian, fiind al 77-lea arhiereu
ÎNALT PREA SFINŢIA SA DR. NESTOR VORNICESCU – MITROPOLITUL OLTENIEI (1927 – 2000)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 by http://confluente.ro/In_memoriam_inalt_prea_sfintia_sa_dr_stelian_gombos_1337321823.html [Corola-blog/BlogPost/358848_a_360177]
-
mai importante capodopere ale literaturii universale. Divina Comedie descrie coborârea lui Dante în Infern, trecerea prin Purgatoriu și, în fine, ascensiunea în Paradis, pentru a termina cu apoteoza unirii lui cu Divinitatea. Deși continuă modul caracteristic al literaturii și stilului medieval (inspirație religioasă, tendință moralizatoare, limbaj bazat pe percepția vizuală și imediată a faptelor), poemul lui Dante tinde către o reprezentare amplă și dramatică a realității, departe de spiritualitatea tipică a epocii sale. Scrisă în dialect toscan, opera a exercitat o
Matthew Pearl: Clubul Dante. Recenzie de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/matthew-pearl-clubul-dante-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339334_a_340663]
-
închiria odăi secrete pentru a se întâlni cu iuibita. Numai Creangă știa de dragostea lor, dar “caracuda” aflase și începuse bârfele. Alteori recurge la proiecte de teatru și în scenele istorice, eroinele lui au fizicul Veronicăi, colindând Suceava și Iașii medievali, iar îndrăgostiții declamă propriile pasiuni. Pe manuscrisele eminesciene apar încercări de a desena din memorie pe Veronica Micle și jocuri de cuvinte din semnele grafice ce compun onomastica poetei, prin schimbarea ordinelor literelor, alcătuiește ingenioase familii de nume: Veronica, Acinorev
Veronica Micle- „Îngerul blond” al lui Eminescu (II). Studiu, de Ion Ionescu by http://revistaderecenzii.ro/veronica-micle-ingerul-blond-al-lui-eminescu-ii-studiu-de-ion-ionescu/ [Corola-blog/BlogPost/339372_a_340701]
-
Acasă > Cultural > Patrimoniu > UN DOCUMENT PRIVIND PROTEJAREA VESTIGIILOR TRECUTULUI NOSTRU ÎN MEHEDINȚI. CETATEA MEDIEVALĂ. TURNUL LUI SEVER Autor: Varvară Magdalena Măneanu Publicat în: Ediția nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Un document privind protejarea și conservarea vestigiilor trecutului nostru, păstrat la Arhivele Naționale Mehedinți, publicate în Cataloagele Arhivelor Mehedinți și alte
UN DOCUMENT PRIVIND PROTEJAREA VESTIGIILOR TRECUTULUI NOSTRU ÎN MEHEDINŢI. CETATEA MEDIEVALĂ. TURNUL LUI SEVER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Un_document_privind_protejarea_varvara_magdalena_maneanu_1384335350.html [Corola-blog/BlogPost/363174_a_364503]
-
Anul 1835, iunie 7 secția 1-a masă 2-lea no. 3426 Arhivele Naționale Drobeta Turnu Severin, fond Primăria orașului Tr. Severin, dosar 1/1833, f. 493, orig. Referință Bibliografica: Un document privind protejarea vestigiilor trecutului nostru în Mehedinți. Cetatea medievală. Turnul lui Sever / Varvară Magdalena Măneanu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1048, Anul III, 13 noiembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Varvară Magdalena Măneanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
UN DOCUMENT PRIVIND PROTEJAREA VESTIGIILOR TRECUTULUI NOSTRU ÎN MEHEDINŢI. CETATEA MEDIEVALĂ. TURNUL LUI SEVER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Un_document_privind_protejarea_varvara_magdalena_maneanu_1384335350.html [Corola-blog/BlogPost/363174_a_364503]
-
sări în brațe, ca de obicei, după care gânguri cu voce mieroasă: - Domnule Remus Fabian, ce program îmi faci deseară ? Ieșim undeva ? Nu mă gândisem la asta , dar ideea nu era defel rea. Aveam un restaurant preferat, unul cu specific medieval, cu prețuri acceptabile și un ambient discret și liniștit. - De acord. Mergem la restaurant ... Am intrat în baie și mi-am schimbat hainele de oraș cu cele de casă. Din nefericire, pantalonii îmi fuseseră stropiți de un nesimțit aflat la
IUBIREA ESTE UN ÎNGER DE LUMINĂ CU O SINGURĂ ARIPĂ de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1430843781.html [Corola-blog/BlogPost/379730_a_381059]
-
apăra salinele din apropiere. Apoi a fost parțial dărâmat din dorința de a se construi pe la mijlocul secolului al XIX-lea o reședință pentru familia Banfy. Asta o aveți acum în față, în starea mizerabilă în care se află. Din construcția medievală se văd ruinele turnului pentagonal de acolo, probabil vechiul donjon al acesteia. Și mai departe, năpădite de ierburi și arbuști, puteți descoperi resturile din cărămidă ale unei biserici romanice de prin 1300. Ăia care s-au dus la mure ar
CAMEEA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1486114301.html [Corola-blog/BlogPost/375501_a_376830]
-
personaj smuls realmente din cotidian ori închipuit subiectiv de către dramaturg, cu o ultimă lacrimă a sa străbătând delicat obrazul cu foarte multă grijă umplut de fard al unui actor. Ssst!... Liniște, vă rog!... Gongul bate, ca într-o veche clopotniță medievală, de trei ori lung tăcerea - o tăcere complice, am putea spune, în miezul căreia răsare și asfinte năvalnic ori timid destinul artistului cu rostul și cu vremelnicia lui cu tot. Lumina începe să își stingă încet propria-i ființă difuză
TAMARA BUCIUCEANU-BOTEZ de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_copacii_nu_mo_magdalena_albu_1368610046.html [Corola-blog/BlogPost/350415_a_351744]
-
care n-a pus preț deloc pe avere, și-a vândut totul și a lăsat bunicii invalide conacul de la Glodoasa, cu toate acareturile aferente. Ea și-a urmat Visul, spune autoarea. Acela de a-si deschide o galerie de Artă Medievală. Și a reușit să-și deschidă un magazin de antichități, așa cum văzuse odinioară în Provance. Pasiunea ei pentru artă veche o face să se simtă contemporană cu toate obiectele care au aparținut cândva mănăstirii într-un timp nedefinit, si chiar
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Taina_leoaica_flamanda_care_da_tarcoale_recenzie_la_romanul_melaniei_cuc_vara_leoaicei_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/356921_a_358250]
-
este greu să brodeze, în liniștea catifelata de sunetele mute ale orgii, povești despre domnite și cavaleri, despre organistul tânăr care a cântat odinioară aici. Uneori, scriitoarea își îngăduie să o numească pe Mărțina “Herseny”, ca într-o posibilă descendentă medievală, înrudită cu familia cavalerului teuton de care se simte atrasă irezistibil. Vocea sângelui să aibă ecouri atât de depărtate? Posibil. Pe un cu totul alt palier se desfasoara viața lui Andrei Prut, alias Craiul de Ghinda, un om care era
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Taina_leoaica_flamanda_care_da_tarcoale_recenzie_la_romanul_melaniei_cuc_vara_leoaicei_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/356921_a_358250]
-
a da viață ficțiunii, absurdului, așa cum reiese din propriile sale cuvinte: „Un peisaj halucinant, ca o operă postmodernă în acvaforte”. Călătoria subterană în căutarea manuscriselor, prin subsolurile muzeului, devine o întoarcere inițiatica în timp, până în vremea lui Saladin, în epoca medievală. De aici și viziunile unor animale fără trup și membre, care sunt gata să-i devoreze. Realitatea se estompează lăsând locul fanteziei, fabulației, în care mumiile reînvie, animalele sălbatice își arată colții, obiectele de tortură ale Inchiziției sunt gata să
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Taina_leoaica_flamanda_care_da_tarcoale_recenzie_la_romanul_melaniei_cuc_vara_leoaicei_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/356921_a_358250]
-
leacul pentru așa-zisa ei schizofrenie: “Frică și milă se vindecă prin Artă, iată, acesta este catharsisul meu”. De altfel, ea s-a împăcat cu sine în nopțile în care singurătatea o sugruma și-și invocă cu glas tare cavalerul medieval ca să aibă cu cine conversa: “-O dă, știu că m-am agățat singură-n lat. Dorințele, gândurile mele s-au materializat și acum, trăiesc cu halucinațiile mele că și cu secvențele unui film din realismul magic. Important este să mă
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Taina_leoaica_flamanda_care_da_tarcoale_recenzie_la_romanul_melaniei_cuc_vara_leoaicei_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/356921_a_358250]
-
numită Augustina, care crede că tărie că este aleasă lui Iisus și primește rănile sângerânde, la clanul țiganilor cu puradeii lor, toți se pregătesc de spectacol, de circărie, pelerinaj, turniruri cavaleristice, de hram în aer liber, bal mascat cu vesminte medievale, toți s-au pregătit pentru serbarea medievală care bătrâni și copii, implică toate categoriile de cetățeni, credincioși și necredincioși, bogați și săraci, fiecare venit cu un scop anume: fie a reînvia Patimile lui Iisus, fie a purta praporii cu imagini
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Taina_leoaica_flamanda_care_da_tarcoale_recenzie_la_romanul_melaniei_cuc_vara_leoaicei_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/356921_a_358250]