168 matches
-
opera lui Ion Budai-Deleanu, Editura Minerva, București, l984; Miron Costin. Permanențe ale mentalității românești, Editura Junimea, Iași, l995; Introducere în istoria literaturii române, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, l997 (ediția a doua, revăzută, l998); Naratori și modelare umană în medievalitatea românească (în colaborare), Editura Junimea, Iași, 2000 (ediția a doua, revăzută, 2001); iar, pentru capitolul privitor la Dimitrie Cantemir, Singurătatea scriitorului, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2004. O categorie distinctă o formează însă cărțile de contur monografic, axate pe
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
M. Pippidi, Tucidide, traducere și note Florea Fugariu, Editura pentru Literatură Universală, București, 1970. Sorohan, Elvira, Introducere în istoria literaturii române, Editura Universității "Al. I. Cuza", Iași, 1998. Sorohan, Elvira, Nașterea textului narativ, în vol. Naratori și modelare umană în medievalitatea românească, p. 29 41; Geneza personajului istoric, în vol. cit., p. 139-171. Editura Junimea, Iași, 2000. Carte, autor și model uman în predosloviile vechi românești Laura Lazăr Zăvăleanu 1. "Izvor de viiață în veaci nescăzut și nesăvârșit..." Premise, motivație, finalitate
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Univers, București, 1970, mai ales pp. 161-163. 41 Cf. Romanul istoric, vol. I-II, (Traducere românească de Ion Roman), Editura Minerva, București, 1979, vol. I, p. 21. 42 Elvira Sorohan, Nașterea textului narativ, în vol. Naratori și modelare umană în medievalitatea românească, Junimea, 2000, p. 29 41. 43 Elvira Sorohan, Geneza personajului istoric, în vol. cit., p. 139-171. 44 Nu ne vom referi pe parcursul acestor pagini la poezia românească a vremii care, prin atitudini poetice de înaltă ținută artistică, prin nuclee
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
este una documentară, istorică, cu înregistrarea fiecărui detaliu care configurează interiorul unui apartament, și cu o dimensiune eticistă parte a ethosului victorian, pe când Burne-Jones extrage cuplul alcătuit din regele Cophetua și fecioara cerșetoare oricărei contigențe, proiectându-l într-o incertă medievalitate fără un cadru de referință precis, încât chiar și armura pe care o poartă regele este rezultatul imaginației pictorului. "Rezultatul este un lucru extraordinar -, un ciudat, organic, proto-art nouveau [...]92. Tabloul lui Burne-Jones se refuză unei demers pedagogic, unei moralități
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
brizează spațiul tabloului ca niște lunete dispuse simetric într-un dreptunghi ale cărui diagonale se intersectează într-o imagine centrală, a regelui așezat pe tronul său. Se poate decela o posibilă influență prerafaelită în această acuareală, în sensul recuperării unei medievalități idealizate al cărei partizan era William Morris. Dacă spațiul interstițial îl constituie un peisaj feeric, cu valențe mioritice, în schimb Făt-Frumos apare în armură asemeni unui cavaler medieval. Geometrizat și stilizat, astfel încât lasă impresia unui mozaic, desenul se situează și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
asemenea întinderi de apă i-ar fi plimbat imaginația lui"227. I. Teodorescu remarca tocmai juxtapunerea temei împrumutată basmului românesc cu cadrul "feeric" al peisajului breton, exact ceea ce disocia cu acribie Paul Constantinescu, castelele al căror stil arhitectonic corespundea unei medievalități occidentale de personajele extrase din basmul românesc, purtând amprenta vestimentară a stilului bizantin din pictura murală a bisericilor din Nordul Moldovei, caz similar cu cel al lui Kimon Loghi ale cărui "citate" din Böcklin ne dau măsura unei "intertextualități" picturale
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
la demografie, dar și la etnic, economic și social. În același registru al meritelor generale poate fi încadrată și încercarea de a stabili o tipologie, credibilă, a orașului în Moldova modernă, plecând de la procesul de formare urbană, care merge din medievalitatea românească. Astfel, autorul identifică orașul industrial, al cărui prototip este Bacăul, orașul episcopal, Romanul, orașul grădină și orașul culturii, îngemănare care marchează Botoșaniul, orașul comercial, Piatra Neamț. Ca și Galații, Iașii exced această clasificare, fiind mai curând un Oraș-Soare, o sinteză
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
decât stabiliseră cu o zi sau cu o săptămână în urmă. Cerea mereu alte amănunte... și Sia reîncepea citatele, un fel de discurs fără sfârșit, turmentat. — Piero izbândise, într-adevăr, în carnavaluri, ca puțini alții... O replică la ceea ce făcuse medievalitatea din sărbătoare, oficializând-o printr-o seriozitate monolită, chip înghețat al adevărului dominant. Acum, râs și veselă relativitate. Elibera carnavalul de orice ipocrită evlavie, redându-i caracterul concret, senzorial. Piero credea că sărbătoarea „se raportează la momentele de criză din
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
până în arealul bizantin unde, alături de amintitul Choniates, e citabil Philippos Monotropos (cu Dioptra, sec. XI) și alții care au instituit un gen literar sui-generis. Dar Bizanțul nu clasicizează, literar vorbind, numai această dispută, el impune un dualism esențial, con stitutiv medievalității răsăritene. Aulicul și popularul, sacralul și terestrul, idealul ascetic și implicarea în viața cotidiană precipită în coabitarea hieratismului extern cu dinamica interioară. Ea este decelabilă în spațiul plastic (mozaicul, icoana) dar și în genul parenetic, precum în învățăturile lui Neagoe
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
bizantină - toate acestea diversifică tiparul și-i explică, în fond, vitalitatea milenară. Desigur, aceste polarizări n-au fost preluate tale-quale de către regimul turco-cratic și, în consecință, nici de către imaginar. Dar ele au configurat un orizont de așteptare, prelungit apoi în medievalitatea întârziată și în epoca premodernă. Schematizând și mai mult, am spune că radicalul istoric (Bizanțul dual), puternic instituționalizat - și sunt, aici, de reluat chestiunile privitoare la cezaropapismul răsăritean! - girează pana târziu și structura și funcționalitatea lui homo duplex. Ultimul determinant
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
treaptă înaltă în ierarhia ecleziastică), fie aceea de șef militar sau politic"27 e de verificat oricum prin sondarea reflexului artistic, indiferent că e vorba de cronici de "oglinzi ale principilor", mergând până la produsul folcloric și de autor. Funcționale în medievalitatea occidentală dar și în cea răsăriteană modelele umane nu le înlocuiesc pe cele vechi sau, mai corect, dacă acestea din urmă persistă își schimbă semnul și ponderea în sistemul de relații sociale și politice - situații translatate în universul ficțional, literar
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
ale credinței exterioare au expulzat principiul major al libertății interioare, "cu care fusese înfrățit în comunitatea originară de iubire, în autoritatea liber consimțită". Acest principiu care s-a constituit ulterior autonom și antagonic, ca spirit de protest, de eliberare, marchează medievalitatea germană. De aceea, luteranismul semnifică "precipitatul ultim, închegarea lui doctrinară pe tărâmul religios la sfârșitul Evului Mediu". Mircea Vulcănescu remarcă cu profundă îndreptățire faptul că spiritul luteran îl precede pe Luther, el regăsindu-se la frățiile libere ale Sfântului Duh
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Dan-Horia Mazilu Cuprins Prezentare. Drumul din oglindă / 7 Speculum. Teorii moderne ale imaginarului (câteva repere) / 21 Speculum speculorum. Elemente pentru o nouă lectură a imaginarului / 77 Speculum mundi. Imaginarul medieval în scrierile din Țările Române / 99 Camera oglinzilor. Ieșirea din medievalitate și paradoxurile imaginarului / 187 Addenda. Speculum memoriæ / 201 Bibliografie / 215 Resumé / 231 Abstract / 233 Prezentare Drumul din oglindă Cuprinsul acestei cărți, pe care cititorul tocmai l-a văzut, divulgă el însuși un loc comun al ei, semnalat din titlurile capitolelor
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
divine). Pentru înțelegerea imaginarului medieval, obiectul cercetării de față, ne vom opri atât asupra unor aspecte de ordin teoretic (abordări cunoscute, dar și o interpretare pe care o propun plecând de la ele), cât și asupra unor analize punctuale dedicate fenomenului medievalității românești (o vom numi convențional astfel, pentru că referințele - prin exemplele selectate − sunt reprezentate de mentalități, comportamente colective, ceremonialul puterii și creații culturale din Țările Române, din secolele XIV-XVIII). Ce semnificație are însă cuvântul speculum din titulatura capitolelor acestui volum? Din
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
punct de plecare cu care mențin "dialogul" deschis într-un capitol dedicat în special lor. Imaginarul medieval nu se bucură de numeroase abordări teoretice, de aceea celor existente - și ele aduse laolaltă dintr-un câmp mai larg al problematicilor specifice medievalității - li se adaugă în acest peisaj al ideilor câteva referitoare la fenomenul în sine, nu la o perioadă anume. Speculum mundi desemnează aici oglindirea lumii medievale în texte ale perioadei respective - deși studiul se putea extinde și către imagini vizuale
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
a lor, impune și caracteristicile imaginarului colectiv, ce nu poate fi redus doar la creațiile fanteziste (ludice) sau la cele politice, ci, dimpotrivă, se dovedește cuprinzător pentru amândouă, ca și pentru formele de reprezentare a sacrului. Ca speculum mundi pentru medievalitatea românească, textul, imaginea, obiectul cultural și proiecția organizării lumii reflectă temele proeminente ale imaginarului colectiv. Conținutul lor − teme, motive, structurile simbolice, de la bestiarele animaliere la traseele și la ritualurile puterii - se constituie în relație cu pivotul central al imaginarului: imaginea
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
de departe precum am crede. Îi dăm dreptate astfel lui Gilbert Durand, care identifică în structurile antropologice ale imaginarului locuri comune fără vârstă, așa cum le găsim prezente și în mărturiile medievale. Să fi rămas fundamentele gândirii colective neschimbate? Ieșirea din medievalitate este mai spectaculoasă în occident, în "scenografie" și în formele discursive, deși imaginarul își păstrează în mare parte vechile structuri. Istoria lui devine mai dinamică pe măsură ce se apropie de pragul modernității, prin Renașterea italiană, protestantism și Contra-Reformă. Mișcări opuse ca
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
-i pe P.E. Schramm 5 și pe Kantorowicz 6 − o vede și el ca pe o posibilă cheie de lectură pentru înțelegerea mai exactă a societății medievale. Este adevărat că cel de-al doilea autor german a exploatat în interpretarea medievalității două aspecte esențiale, care convin (măcar parțial) noii viziuni a lui Le Goff: relația dintre realitatea socio-economică și mentalitate, precum și rolul major al limbajului credinței (Boureau, "Introduzione". Kantorowicz XX). Exemplul istoricului german conduce la reluarea unui alt nume celebru, francez
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
la manifestări de tipul diferențelor specifice în cadrul genului proxim. În cazul acesta, principiul care organizează sistemul imaginarului poate fi influențat de raporturile cu relevanță imagologică, de condițiile specifice de viață sau de cele teritoriale și politice. Spre exemplu, nu toate medievalitățile ortodoxe înfruntă aceiași dușmani sau nu suportă aceleași presiuni prozelite, tot așa cum nu au același tipar mitic al întemeierii sau nu preiau în același grad modelul bizantin etc. Cum perioada medievală este prin excelență una a afirmării masculine, putem adăuga
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
sistem discursiv prin care comunitatea își proiectează în oglinda timpului identitatea completă și imaginea despre sine, așa cum ea dorește și poate să le construiască. Imaginarul ca formă de narare a istoriei Dacă prima dimensiune a câmpului social care influențează imaginarul medievalității este puterea, a doua e dată de istorie și de transpunerea ei narativă în opera istoriografică. Scrierile despre trecutul comunității ne interesează aici ca principal obiect de analiză, în calitatea lor de reflex al unei conștiințe colective sau individuale, preocupate
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
perioadă - practic, până la apariția ideilor iluministe-, vestul recurge la o altă imagine a ei, "laicizată" treptat, până când va descoperi, prin demers propriu, conceptele de cetățenie și de ordine socială. Începutul secolului XIV este considerat în occident ca fiind pragul dintre medievalitate și lumea premodernă. Orientul ortodox mai trăiește - dacă este să ne raportăm în principal la imaginarul său colectiv - încă patru secole sub semnul aceleiași "ordini" medievale. O dovedesc lucrările de analiză a gîndirii politice manifeste în decizii și fapte, dar
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
nivel, stabilit tot convențional, este și cel mai simplu organizat, fiind al unităților de bază, imaginea, simbolul și semnul (pentru care se impun câteva precizări în plus față de definițiile comune, ca apoi să fie mai ușor adaptate la analiza fenomenului medievalității). Imaginea se comportă, în perspectiva teoriei sistemice a imaginarului, precum o unitate minimală și funcțională; în general, pe baza unei scheme de reprezentare, care transportă o informație pentru a fi memorată dinspre lumea sensibilă sau lumea inteligibilă înspre mentalul colectiv
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
tendința de ... a-i continua și imita, pe plan local [pe împărații bizantini, n.n.], faptul constituie doar "o afiliere simbolică la Bizanț", conciliind un simț deosebit de viu al tradiției cu o atenție mereu trează față de conjunctura politică. (Pippidi 21) Imaginarul medievalității noastre târzii este configurat în descendența imaginarului bizantin, model pentru arealul ortodox medieval și după 1453, dar adaptat la realitățile colective locale și la bagajul cultural al comunităților românești (perspectiva cercetării de față). În ce privește decupajul temporal specific imaginarului medieval românesc
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
a fenomenului, altminteri dificil de creditat, din cauza numărului redus de scrieri specializate (de teorie politică). Printre conceptele politice românești, autorul introduce temele principale și sub-secvențe ale lor (enumerarea este utilă, pentru că dezvăluie sistematic și obiectiv relevanta "listă" de argumente ale medievalității noastre): "Sensul istoriei românești" − decăderea civilizației, explicațiile teoretice, cauzele decăderii, poziția geografică, elemente alogene neintegrabile, conștiința decăderii politice și economice; valoarea istorică, domnii militari, diplomații și cărturarii, critica severă a condițiilor de existență; "Renașterea și sentimentul european; modelele modernizării" − misiunea
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
suveranitatea națională, colaborarea și confederația balcanică; "Conștiința națională" − probleme teoretice, conștiința etnică și problema unității de origine, panromânismul, colaborarea politică intra-românească, patrie-patriotism. În literatura științifică de specialitate există încă o direcție, aproape deloc integrată de umaniști în analiza fenomenului medievalității: studiile de drept. Datorăm lui Valentin Al. Georgescu o excelentă analiză, minuțioasă și competentă, asupra relației dintre instituțiile românești, dreptul local și cel bizantin, tocmai pentru a ne situa statul medieval, din multiple puncte de vedere, față de clamatul lui punct
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]