950 matches
-
Scris pe un ton de resemnare amară, articolul pune accentul pe obsesia Zoiei Dumitrescu-Bușulenga pentru reînvigorarea ideii de model: "Recluziunea în călugărie n-a fost pentru Zoe Dumitrescu-Bușulenga un semn de bigotism irațional, extatic. A fost mai curînd o asceză meditativă, o inițiere în misteriile religiei ca înțelepciune contemplativă, de pe poziția căreia, detașat de lume, poți să-i judeci abaterile. Cam asta se deduce din cartea care ne-a provocat comentariul despre model și înțelepciunea contemplativă a inteligentului retras din vîltoarea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8436_a_9761]
-
într-o revistă sau în volume. Retrospectiv, el poate fi reconstituit din scrisorile lui Radu Stanca și I. Negoițescu, publicate în volumul Un roman epistolar (Ed. Albatros, 1978), din teatrul lui Radu Stanca și din poezia postbaladescă, intelectualistă (speculativă și meditativă), a lui Ștefan Aug. Doinaș. Negoițescu, în scrisoarea din 3 iunie 1946, face o distincție calitativă între cele două etape disociabile pentru a le observa nuanțele (cerchismul și euphorionismul), diferență pe care vrea să o marcheze în titlurile contrastante ale
De la cerchism la euphorionism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8446_a_9771]
-
inventeze variațiuni pe orice motiv melodic, în orice stil. De parcă și-ar fi propus o refacere a istoriei muzicii de la Bach și Mozart la modernii jazz-ului american, Körössy s-a oprit în următoarele 6’23’’ în epoca romantismului. Introducerea meditativă, închegată dintr-o succesiune de acorduri, expunerea melodiei lirice, ornamentată cu ghirlande de figurații ce vădesc, iarăși, tehnica pianistică desăvârșită, oferă climatul variațiunilor de o extrovertită factură romantică. Dacă ar fi fost posibil, Schubert, Schumann, Chopin, Rahmaninov l-ar fi
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
Love You So și Music for Jesus. Ieșită din sfera jazz-ului, muzica lui Iancy Körössy pătrunde într-un univers pur romantic, aș spune exaltat. Melodia infinită de tip wagnerian, expusă polifonic, segmentată doar de părțile contrastante ca dinamică (unele, meditative, altele, cu imensă încărcătură emoțională), armoniile opulente, ritmul rubato ce nu ascunde, la audiția foarte atentă, pulsul interior, vibrant, care susține întreaga desfășurare muzicală-torent impresionează în cel mai înalt grad. Este o surpriză de proporții să îl descoperi pe Iancy
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
Lidia Vianu Întoarcerea la personaj Eroii Fluxului conștiinței aveau o aură (afectivă, meditativă). Autorul construia o stare de spirit, nu un destin, în ciuda faptului că realul îi copleșea personajele. Ordinea realului era confuză, pentru că moderniștii au desființat regula cronologiei, drept care incidentele pluteau, își pierduseră greutatea, gravitația, sensul narativ în construcția intrigii. Virginia Woolf
Eroul Desperado: Amintirea viitorului by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/8521_a_9846]
-
de atac neconvenționale sunt folosite cu economie, astfel că flautul își păstrează vocea intactă. Recitativele, cantilenele și cadențele sunt mijloace de exprimare a ideilor, speranțelor, gândurilor, sunt suspine, zâmbete, cuvinte timbrate. Așa cum a declarat compozitoarea în notele de program „reveria meditativă” și exuberanța sunt cei doi poli ai acestui concert. În cea de a doua seară pentru bis, Ion Bogdan Ștefănescu a prezentat o altă lucrare contemporană, Circuit a Violetei Dinescu, o lucrare cu aluzii jazzistice și teatrale în care posibilitățile
Concertul pentru flaut ?i orchestr? by Cleopatra DAVID () [Corola-journal/Journalistic/83939_a_85264]
-
imprevizibilă, plină de culoare și de originalitate a discursului muzical, redat de interpreți cu noblețe și fantezie. A urmat celebrul Studiu în formă de valsde Saint Saëns-Ysaye, în care Gabriel Croitoru a transmis o gamă largă de sentimente, de la interiorizare meditativă la entuziasm debordant. Violonistul a reușit să realizeze o sinteză fericită a elementelor muzicale, poetice și picturale, dezvăluind în același timp un subtil simț al integrării detaliilor în liniile de forță ale întregului. În interpretarea sa am perceput atât calitățile
Duelul viorilor la Sala Radio by Carmen MANEA () [Corola-journal/Journalistic/83996_a_85321]
-
o etalare a calităților lor muzicale și a colaborării artistice de excepție, dar și o demonstrație de cel mai înalt nivel a ceea ce presupune actul interpretativ: sinceritate în exprimare, elevație spirituală, echilibru lăuntric. Am admirat pe rând atmosfera de contemplare meditativă din Adagio stostenuto care precede tumultuosul Presto (din prima mișcare) , contrastante puternice dintre imaginile cu conținut poetic și cele marcate de strălucire și vervă din Andante con variazioni, precum și energia debordantă și frenezia din finalul lucrării ( Presto ), venit să încununeze
Valentin Gheorghiu - 70 de ani de activitate by Carmen MANEA () [Corola-journal/Journalistic/83963_a_85288]
-
să observi cum același ansamblu poate să sune atât de diferit, ieșind din matca muzicii de cameră și îmbrăcând haina decorativă a celei simfonice. Această euforie sonoră a constituit momentul culminant al serii, venit ca un rezultat al multor momente meditative. O frumoasă încheiere pentru unul din numeroasele și reușitele concerte ale prea puțin mediatizatei Orchestre de Cameră Radio.
De la Haydn la Sibelius by Cleopatra DAVID () [Corola-journal/Journalistic/84012_a_85337]
-
în Tratatul de forme muzicale: prima temă este lirică, cea de-a doua precipitată, a treia concluzionând: „Ideea II, în contrast cu prima idee, este lungă, nu de forță, ci de sensibilitate, nu numai dintr’o singură frază, ci din trei: una meditativă, sentimentală; a doua, violentă, agogică; și a treia, cu un pronunțat caracter concluziv, de concluzie a ideei ca și a întregii expoziții; toate, deci, în contrast una față de alta. Nu rare ori se observă fenomenul penetrației primei idei în a
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
fapt, această literatură eu n-am părăsit-o niciodată. Este și impresia mea. La capătul acestor cîtorva confidențe evazive, îmi place să cred că m-am întors acasă". În același timp putem remarca o abundență speculativă, o revărsare de conexiuni meditative care și ea denotă o distanță de modul clasic ce, vorba aceluiași Valery, "disimulează sau resoarbe asociațiile de idei". O vibrație de arc sufletesc încordat, care efectiv trimite săgeți ideatice. În concluzie: avem a face în cazul lui Ilie Constantin
Clasicul romantic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8141_a_9466]
-
apărută postum la Editura Dacia, 1994), Ion Negoițescu își începe studiul mie consacrat (pp. 114-117) tocmai cu Celălalt - textul a fost difuzat, în 1986, într-o emisiune în limba română a postului de radio BBC: "un poem în care năzuința meditativă heracliteană dureroasă e dureros contrazisă de sentimentul neputinței narcisice. Mă exprim într-o terminologie ce împletește filosofia cu mitul, deoarece poemul lui Ilie Constantin pe care l-am ales mai întâi confruntă, prin imagini trimițând chiar la acea filosofie și
Celălalt by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8165_a_9490]
-
esență masculină. Bărbații povestitori sunt seducători, prin farmecul personalității lor. Acest fond masculin este unul omogen, dacă urmărim toate personajele masculine ale operei petrupopesciene: Inginerul, absolventul de istorie, Mirek, Pilat din Pont, Ben Lauder, Loren McIntyre etc. Fondul ideatic și meditativ al personalității lor este neschimbat. I se adaugă mai multe straturi peste o personalitate comună. În romanele americane, o dată decorsetat de chingile ideologiei, personajul narator devine mai masculin, mai plin de forță, mai sportiv, mai energic. Un motiv recurent în
Petru Popescu – istoria unei receptări by Dinu Bălan () [Corola-journal/Journalistic/7044_a_8369]
-
Deleanu, actorul Eugen Cristea privește cu regret noile obiceiuri ale românilor din perioada Crăciunului. „Acum, pentru prea mulți Crăciunul a devenit un pretext de îmbuibare, de pocnitori, de beții. Nu prea mai stă nimeni să se gândească și la latura meditativă a acestei sărbători a nașterii Domnului“, spune Eugen Cristea.
Eugen Cristea crede şi acum în Moş Crăciun () [Corola-journal/Journalistic/70895_a_72220]
-
Om al exceselor în intimitate și spirit al paroxismelor în gîndire, Streinul moare la 35 de ani (în 1945), scăpînd astfel de închisoarea la care bolșevicii n-ar fi ezitat să-l trimită. La polul opus e Traian Chelariu, fire meditativă mergînd pînă la reverii religioase, pentru care scrisul e singura soluție a păstrării echilibrului interior. Retras și fără apetit social, Chelariu e prototipul de filosof pentru care viața are savoarea numai dacă e trăită în singurătate. Cu studii la Roma
Curiații din Cernăuți by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4304_a_5629]
-
pe întreg pământul. Așadar, oameni buni, păstrați și pe mai departe vechile, bunele obiceiuri ale pământului și nu vă lăsați prinși de așazisul modernism de mahala. Adevărata civilizație cere evoluție și eu v-o doresc din toată inima, tuturor! Cercetare meditativă sau simple observații „Dacă stai și meditezi profund asupra unor fapte sau fenomene, este imposibil să nu pătrunzi în esența lor... atunci când vezi că ceva se deschide ca un orizont în tine, închide-te în tine, pătrunde ceea ce întrezărești și
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
nu a reprezentat un teritoriu neabordabil ci, dimpotrivă, a fost materialul care a înviat expresiv chipurile unor personalități trecute în lumile de dincolo de timp, dar și tandre și visătoare figuri reprezentând tineri și tinere, adolescenți sau mame cu privirile întoarse meditativ și înțelept spre sine. O privire generală ne va permite aproximarea universului tematic și al ideilor sculptoriței Lucreția Dumitrașcu-Filioreanu, conturat în cei peste 50 de ani de activitate. Ea a realizat portrete, compoziții cu subiecte variate, dar și semnificative proiecte
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
nu a reprezentat un teritoriu neabordabil ci, dimpotrivă, a fost materialul care a înviat expresiv chipurile unor personalități trecute în lumile de dincolo de timp, dar și tandre și visătoare figuri reprezentând tineri și tinere, adolescenți sau mame cu privirile întoarse meditativ și înțelept spre sine. O privire generală ne va permite aproximarea universului tematic și al ideilor sculptoriței Lucreția Dumitrașcu-Filioreanu, conturat în cei peste 50 de ani de activitate. Ea a realizat portrete, compoziții cu subiecte variate, dar și semnificative proiecte
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
prezente atât în proza de început, cât și în cea de mai târziu. “Nota distinctă a acestei tehnici este pentru etapa lirică a creației, caracterul pletoric al stilului poematic cu tot ceea ce îl definește : respirația retorică, repetiția, prețiozitatea expresiei, atitudinea meditativă, reveria, sentimentalitatea, nostalgia, uimirea, admirația, dramatismul trucat, într-un cuvânt artificiul sau poza. În aceste proze de început, divagația și comentariul liric dublează coordonatele narațiunii, amestecându-se cu analiza, spre deosebire de romane unde ele se diminuează pentru a dispărea cu desavârșire
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
reverie, gunoierul Vasile se întoarse pe partea cealaltă și căscă ochii. Mari. Îi dădu roată și-i mai căscă o dată. Salteaua umplută cu aer cât să fie suficient de moale ca să te adâncești în gânduri țgunoierul Vasile fiind o persoană meditativă, avea întotdeauna grijă să și stabilească niște coordonate care să-i asigure un minimum de confort) se ridicase nițel de la pământ și aluneca pe o peliculă de apă. Rece. Rece, pentru că blocul avea o datorie de o sută douăzeci de
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
GETA (Fiicei): Dacă vine tipul de la revistă, îl primești tu. Îi spui că ești nepoata "marelui scriitor". Îl ții puțin de vorbă și după aia îl chemi pe bunicul. Mama și Bunicii ies, Fiica rămîne singură, își compune diverse poze meditative. Sună soneria, Fiica se aranjează puțin în oglindă și apoi se duce să deschidă. Revine cu Editorul, un bărbat între două vîrste, sensibil la farmecele ei. SONIA: Luați loc. (stă și ea în fața lui picior peste picior valorificînu-și fusta mini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
maestru! Un Balzac, un Sthendal! Un mare autor! Am nevoie de telefon! De contacte cu lumea! Editorul aruncă repede fesul bunicului și iese în fugă) Ah, ce m-am enervat (iese în direcția opusă). Bunicul a rămas într-o poză meditativă BUNICA: Ei, bine c-am scăpat. (Bunicului) Ce-ai rămas așa? Ia uite cum a rămas! Ce-i cu tine? SONIA: Bunicule! Ți-e rău? BUNICUL: Nu... Mă gîndesc... Mă gîndesc la ce să scriu... BUNICA: Vino-ți în fire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
în apropierea peșterii, stătea sprijinit în coate la masa de lemn de la intrare - acolo unde unii dintre turiști desfăceau, uneori, pachețelele cu mâncare sau termosurile în care aburea cafeaua - și privea spre nicăieri. O privire încețoșată, departe de a fi meditativă, lunecoasă, apoasă, chiar respingătoare, dacă observatorul ar fi fost un pic mai atent la toate detaliile. Capul, acoperit de o claie de păr blond-murdar, nepieptănat, i se mișca ușor dintr-o parte în cealalată, iar căștile plasate pe urechile clăpăuge
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
au creat un efect de ecou, cum se spune că în orice scoică dusă la ureche am auzi freamătul mării oricît de departe ar fi aceasta. Oricît ar părea de bizar, atmosfera poemului lui Yeats care ne înconjoară cu acea meditativă privire invizibilă a destinului, se regăsește aici într-un fel neașteptat. Ce ne oferă frații Coen? Un film sec și dur ca o nucă de cocos într-un deșert în care nu există nicio piatră s-o spargi, un joc
Nicio țară pentru bătrîni by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8869_a_10194]
-
șeful de post colindă/ Și un ins cu un ciomag,/ Somnoroși și plini de-arțag/ Pe la porți, cu gînd să prindă/ Drag cu drag!" în același sens al comportamentului benign, parodistul se lasă deseori furat de tonalitatea "serioasă", sentimenta-lizantă ori meditativă a paradigmei pe care o continuă cu nota simpatetică proprie. Exemplu: Odaia bunicului, prilej de incursiune în lirica lui Ion Pillat: "Pe Argeș în sus nimic nu s-a clintit și iată/ Casa bătrînească în care-a stat bunicul,/ Casa
Poeţi din Nord (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9903_a_11228]