298 matches
-
cooperare transatlantică eficientă. Uniunea Europeană își crește rolul de putere globală și ca urmare a extinderii agendei sale geografice. Este vorba despre relațiile de vecinătate, interregionale și intercontinentale. În ceea ce privește relațiile de vecinătate, Uniunea Europeană dezvoltă programe de cooperare cu țările din zona mediteraneeană și țările de la frontierele sale de sud și est. Dar trebuie luat în considerare faptul că dezvoltarea acestor relații este destul de complexă, în condițiile în care multe țări din acest spațiu se află în crize politice și sunt dispuse la
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
Rusia), din Europa, Caucaz și Asia Centrală. În 1997, Consiliul Parteneriatului euro-atlantic (C.P.E.A.) a înlocuit Consiliul de cooperare nord-atlantică în scopul de a furniza un cadru politic mai larg parteneriatului pentru pace. În paralel, N.A.T.O. a creat în 1994 Dialogul mediteraneean, care număra în 2009, șapte țări din regiunea mediteraneeană (Algeria, Egipt, Israel, Iordania, Maroc, Mauritania, Tunisia). De asemenea, în anul 2004, a fost lansată Inițiativa de cooperare Istanbul (ICI), oferind un cadru de cooperare bilaterală cu 4 țări din Orientul Mijlociu
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
Parteneriatului euro-atlantic (C.P.E.A.) a înlocuit Consiliul de cooperare nord-atlantică în scopul de a furniza un cadru politic mai larg parteneriatului pentru pace. În paralel, N.A.T.O. a creat în 1994 Dialogul mediteraneean, care număra în 2009, șapte țări din regiunea mediteraneeană (Algeria, Egipt, Israel, Iordania, Maroc, Mauritania, Tunisia). De asemenea, în anul 2004, a fost lansată Inițiativa de cooperare Istanbul (ICI), oferind un cadru de cooperare bilaterală cu 4 țări din Orientul Mijlociu (Bahrein, Qatar, Kuweit, Emiratele Arabe Unite). Relația N.A.T.O. cu Rusia
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
colesterolului și stimulează funcționarea ficatului; toate aceste proprietăți curative, dar și gustul deosebit pe care îl are l-au transformat într-un produs de succes, cerut în toată lumea. Cu toate acestea, uleiul de măsline rămâne un produs tipic pentru zona mediteraneeană. În Italia, sunt peste treizeci de varietăți de ulei de măsline, dacă le numărăm doar pe acelea certificate drept marcă înregistrată, care garantează nu doar zona de proveniență, ci și procedeul tradițional de prelucrare a uleiului. De fapt, zona de
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
la ororile petrecute, sub ochii autorului, În plin război. În loc să descrie - așa cum ne-am fi așteptat din partea unui scriitor dublat de un frenetic gazetar - tragediile la care era martor, el se limitează să noteze schimbările atmosferice, fascinat de uluitorul soare mediteraneean. Exemplele, luate aproape la Întâmplare, confirmă cu o suspectă regularitate, simptomul: 22 decembrie. Ceaușescu și nevasta lui fug cu elicopterul, de groaza huiduielilor și a mulțimii dezlănțuite. C.C.-ul luat cu-asalt. De pe marile artere se Îndreaptă spre centru coloană
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
și sentimente, cele mai „agresive” imagini din cotidian ori din subconștient au, totuși, nevoie de un spațiu al liniștii, de reculul necesar scrierii. Drumul spre autonegare Împărțirea lumii Într-un spațiu privat și unul public pare a fi o invenție mediteraneeană 20, provenind din tradiția culturală a greco-romanilor. Separația Între o agoră (for)21 și intimitatea care Își rezolvă diferendele și conflictele În absența martorilor (deci a alterității) e o moștenire În egală măsură plină de avantaje și insuportabilă. „Dezbaterile” petrecute
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
ca sub un semn al predestinării, spre În afară, spre „forul extern” al confruntării nemiloase, al obiectivării și, poate, al (auto)negației. Textele jurnalelor intime relevă mai multe categorii ale intimității. Există, pe de o parte, o intimitate de tip mediteraneean. Strălucit reprezentată de un Cesare Pavese, ea cade În tentațiile lui maso, găsind o imensă plăcere În descrierea și exhibarea rănii și, Într-un sens mai general, În privarea de speranță. Acesta e jurnalul negru, jurnalul lipsei de speranță, al
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
mărginindu-se la incursiunile și bombardamentele partizanilor islamici Împotriva frontierei de nord a statului evreu și la represaliile israeliene. Merseseră cu taxiul de-a lungul țărmului, de la Beirut la Sidon și de acolo la Tir, unde ajunseseră Într-o zi mediteraneeană luminoasă și albastră, cu un soare orbitor, care aurea pietrele din portul vechi. Încă mai trăia prietenul lui Faulques, septuagenarul călugăr Georges, care, sedus pe loc de Olvido, Îi arătase cripta bisericii lui medievale, unde zăceau - cu chipurile din piatră
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
frontalieră (Egipt, Sudan) sau pe cel mult două dyade (Algeria), fapt care, coroborat cu lungimea mare a frontierelor lor, conferă imaginea unei conexiuni feroviare externe inegal orientate spațial, cu încărcătură mai pronunțată pe anumite direcții prioritare: spre vecinii de pe litoralul mediteraneean - Algeria (spre Maroc și Tunisia) și Egipt (spre Gaza). Aceste linii de ferate, precum și o parte din șoselele ce urmează aceleași trasee, dincolo de semnificația lor strict economică, reprezintă proiecția vectorilor direcționali de interes regional al statelor în cauză. Majoritatea statelor
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
lumii arabe, spre Asia Mică, Europa și Caucaz. 4.1.1.3. Infrastructura navală - valorificarea diferențiată a maritimității Civilizația arabă a preluatși perpetuat în prima parte a dezvoltăriisale (“ciclul arab” ca primă etapă a Islamului) o parte din civilizația maritimă mediteraneeană din antichitate, reușind pentru cca. patru secole (secolele VIII-XI) săși mențină controlul asupra centrului de greutate strategic și comercial al lumii de atunci - bazinul mediteraneean. Arabii au înțeles să profite de această postură favorabilă și au utilizat și dezvoltat infrastructura
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
parte a dezvoltăriisale (“ciclul arab” ca primă etapă a Islamului) o parte din civilizația maritimă mediteraneeană din antichitate, reușind pentru cca. patru secole (secolele VIII-XI) săși mențină controlul asupra centrului de greutate strategic și comercial al lumii de atunci - bazinul mediteraneean. Arabii au înțeles să profite de această postură favorabilă și au utilizat și dezvoltat infrastructura portuară moștenită de la civilizațiile antichității. Au folosit porturile din estul Mediteranei întemeiate încă de fenicieni: Byblos (actualul port Jubail), Sidon (actualul Saida), Tyr, Tripoli (din
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
porturile din estul Mediteranei întemeiate încă de fenicieni: Byblos (actualul port Jubail), Sidon (actualul Saida), Tyr, Tripoli (din Levant); porturile egiptene (Alexandria, Cairo); porturile nord-africane construite de cartaginezi, romani și fenicieni (Cartagina - ulterior Tunis, Alger, Tanger); porturile de pe coasta iberică mediteraneeană (Cartagena, Malaga, Tarragona). Chiar și după preluarea hegemoniei asupra Mediteranei de către turci (în al doilea ciclu al Islamului - cel otoman), precum și după mutarea centrului de greutate al comerțului mondial în Atlantic (începând cu secolul al XVI-lea), porturile și rutele
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
11 - 50% din infrastructura portuară. Cele 18 terminale destinate exportului hidrocarburilor echipează un număr de 12 state arabe dintre care nu toate sunt deținătoare de resurse petro-gazeifere. Spre exemplu, Libanul deține două terminale la Saïda și El-Mina care reprezintă debușeul mediteraneean a două conducte magistrale petroliere ce pornesc una din Golful Persic și una ca derivație a unei conducte de pe teritoriul Siriei, traversează peninsula arabă și aduc țițeiul pe țărmul libanez de unde este transbordat pe nave pentru export. Într-o situație
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
în câmpurile petrogazeifere din nordul Irakului. Și Israelul deține două terminale petroliere, unul la Elat (în Golful Aqaba) și unul la Haifa (pe țărmul Mediteranei) ce reprezintă capetele conductei transisraeliene construită ca alternativă de rezervă pentru transportul petrolului spre bazinul mediteraneean în cazul în care evenimentele conflictuale din zonă ar face Canalul Suez impracticabil. De asemenea, se utilizează și un alt parametru rezultat prin raportarea numărului de porturi maritime și fluviale la suprafața hinterlandului intern deservit de acestea, respectiv suprafața ce
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
Mauritania, Sahara Occidentală), se traduce printr-o valoare de 245 km. de coastă marină ce revine unui port din această regiune, valoare peste media lumii arabofone, dar apropiată de media mondială. În schimb, fațadele cu valență de interfață intercontinentală, respectiv cea mediteraneeană, de la Marea Roșie și de la Golful Persic, dispun de mult mai numeroase infrastructuri portuare, cu o concentrare litorală semnificativă. Densitatea portuară cea mai mare este pe fațada mediteraneeană, unde unui port îi revine doar 117,1 km. de coastă, una din
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
de media mondială. În schimb, fațadele cu valență de interfață intercontinentală, respectiv cea mediteraneeană, de la Marea Roșie și de la Golful Persic, dispun de mult mai numeroase infrastructuri portuare, cu o concentrare litorală semnificativă. Densitatea portuară cea mai mare este pe fațada mediteraneeană, unde unui port îi revine doar 117,1 km. de coastă, una din cele mai reduse valori de pe Glob, consecință a triplului racord intercontinental asigurat de bazinul mediteraneean. De altfel, pe fațadele indiană și atlantică se găsesc și statele cu
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
o concentrare litorală semnificativă. Densitatea portuară cea mai mare este pe fațada mediteraneeană, unde unui port îi revine doar 117,1 km. de coastă, una din cele mai reduse valori de pe Glob, consecință a triplului racord intercontinental asigurat de bazinul mediteraneean. De altfel, pe fațadele indiană și atlantică se găsesc și statele cu cele mai mici densități ale infrastructurilor portuare: Somalia (756,2 km. de țărm/1 port), Sahara Occidentală (555 km.), Eritrea (575,5 km.), Mauritania (377 km.), Oman (348,6
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
datorită complicațiilor conflictuale araboisraeliene ce au urmat întemeierii statului Israel, aceste petroducte au cunoscut un regim de funcționare parțial și cu sincope. Astfel, în anii ’40 a fost construit oleoductul menit să transporte hidrocarburile din nordul Irakului (Kirkuk) până în portul mediteraneean Haifa, traversând teritoriul Transiordaniei. În anul 1948 însă, statele arabe implicate (Irak și Iordania) au decissistarea folosirii conductei, în scopul evitării tranzitului petrolului arab pe teritoriul israelian. Oleoductul respectiv nu a mai fost utilizat până astăzi, dar după normalizarea relațiilor
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
decât ponderea acestor puteri în comerțul statelor arabe africane. Singura excepție de la această regulă este Turcia, unde cele două mărimi procentuale sunt aproape egale (0,9%, respectiv 0,7%). Așadar, sintetizând fenomenele arătate, putem aprecia că statele de pe bordura arabo mediteraneeană a Africii de nord și-au construit strategia de dezvoltare economico regională pe amplificarea schimburilor comerciale cu prosperul vecin din nord (Uniunea Europeană), reliefând statutul Africii arabofone ca periferie sudică a domeniului euro-mediteraneean. Statele arabo-asiatice caracterizate prin predominarea schimburilor cu Asia
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
formulă de adaptabilitate politico-spațială, pe fundalul unui context de permanentă marginalitate istorico-teritorială a domeniului arab. Într-adevăr, începând cu primul ciclu de dezvoltare a Islamului (“ciclul arab” din secolele VII - XIII), lumea arabo-maură s-a plasat pe o nișă interstițială mediteraneeană de separație între Europa, Asia de sud și Extremul Orient asiatic. Odată cu al doilea ciclu de glorie al Islamului (“ciclul otoman”), arabitatea a devenit un segment spațial la periferia sudică a Imperiului turc, ce a început însă treptat să intre
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
vedere fizicogeografic, spațiile ocupate de arabi dispuneau de condiții climatice și morfo topografice similare celor din peninsula arabă, favorizând penetrarea arabă în arealele-țintă. În prima etapă a expansiunii din secolele VII VIII, arabii au dovedit o atracție deosebită pentru lumea mediteraneeană greco-romană din arealul Levantului, unde a și fost instalată capitala califatului în această perioadă - la Damasc. Ulterior însă, au fost atrași în special de civilizațiile mesopotamiano-persane din est, spațiu spre care și-au îndreptat ținta expansiunii și reședința noii capitale
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
parte din peninsulă prin sabia lui Halid ibn-al-Walid. Arabia a trebuit să se cucerească pe sine însăși înainte de a cuceri lumea. Succesele înregistrate în aceste campanii interne, spiritul belicos al triburilor de acum fraternizate și atracția regiunilor prospere din aria mediteraneeană, au determinat continuarea expedițiilor spre nord în deceniile următoare, soldate cu întemeierea diferitelor formațiuni califale. Califatul Omeiazilor (Califatul de la Damasc) a fost consecința directă a atracției inițiale irezistibile exercitate de lumea mediteraneeană asupra arabilor. Azimutul nordic al primei lor direcții
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
acum fraternizate și atracția regiunilor prospere din aria mediteraneeană, au determinat continuarea expedițiilor spre nord în deceniile următoare, soldate cu întemeierea diferitelor formațiuni califale. Califatul Omeiazilor (Califatul de la Damasc) a fost consecința directă a atracției inițiale irezistibile exercitate de lumea mediteraneeană asupra arabilor. Azimutul nordic al primei lor direcții de expansiune i-a adus în Siria și în spațiul palestiniano-levantin, stabilindu-și capitala la Damasc din a doua jumătate a secolului al VII-lea și până în anul 748. Statul omeiad a
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
de menținerea condițiilor economice favorabile, respectiv controlul rutelor comerciale din Mediterana, aducătoare de venituri uriașe de pe urma vămuirii, ca efect al uzufructului trecerilor obligatorii. Din momentul în care Europa occidentală și Imperiul Otoman au început să se implice în controlul bazinului mediteraneean au fost create premisele pierderii supremației arabe. Urmează ridicarea unei alte puteri musulmane - Imperiul Otoman, care va stăpâni pentru aproape cinci secole un spațiu ce include și arealul arab, deschizând astfel, cel de-al doilea ciclu de strălucire a lumii
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
din totalul populației), în timp ce regiunea sudică este locuită preponderent de populația negroidă, care revendică o serie de drepturi colective, mergând până la separarea teritorială, fapt ce crează starea conflictuală cronicizată din statul sudanez. În statele nord-africane, capitalele sunt situate pe litoralul mediteraneean, adică în regiunile locuite de populația majoritară arabă și/sau arabizată, în timp ce minoritățile de etnie hamitică (tuaregii, unele grupuri berbere nomade) sau semito-hamitică se află dispersate în regiunile deșertice centrale și sudice ale acestor state. Uneori, capitala este așezată în
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]