105 matches
-
Doctorul Marcu, spre deosebire de grefierul Luca, are toate datele misantropiei crepusuculare. Revoltat de redundanța naturii și de impenitenta cădere în păcat a omului, "doctorul-de-morți" este un sumbru solitar, are un tragic presentiment al eșecului. Face experiențe cel puțin șocante, dacă nu mefistofelice, hrănindu-și motanul cu sângele ce-i prisosea în cazul unui puseu hipertensiv. Realizează astfel un transfer telepatic la nivel de temperament, o transmigrare controlată ce ar fi răspândit "în trupul motanului voluptatea tristeții de a fi, secretând germeni de
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
retinei, chiar exista, iar mirosul de salam sau parizer, implantat zilnic în celulele conice ale memoriei, nu era o iluzie. Fugeam cu două sute la oră de lumea asta pocită, umedă, sălcie. Mihnea proceda la fel, în modul lui onest și mefistofelic, și poate de-aia rămăsese singurul meu prieten adevărat. Îl manevram și pe el, doar un pion pe tabla mea de joc, dar unul pe care îl mișcam grijuliu, cu respect: rănile nu se vedeau, demnitatea rămânea intactă. Într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
în gură. După care, într-o seară, ajunsă la deplina maturitate a penisului, îl îmbată și-l violează în toate orificiile posibile până-l omoară. Totul este povestit unui narator neconstruit total (cu semnalmente de victimă sigură), de către „un profesor“ mefistofelic, în vagonul izolat al unui tren de noapte. Profesorul se dovedește a fi chiar Carol, care îi face felul și naratorului. Buuun..., fabula acum. Personajul, John Bull (Ion Popescu), mare amator de rugby și jurnalist sportiv, este redistribuit de conducerea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
cu același conținut, dar mai profunde: Mărțișorul de pildă... Deși Încerc să mă feresc cât pot, fără a fi misogin - dimpotrivă -, să cad În plasa subtilă Întinsă de Natură. Mai ales că știu ce știu, și veți auzi, În rolul mefistofelic pe care-l agreez atât de mult. Capcana cu pricina e subtilă - și câștigă astfel În eficacitate -, căci exploatează deopotrivă dubla esență a omului - biologică și spirituală. O latură deci a capcanei se adresează spiritualului, una dintre manifestările căruia fiind
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
mijloace. Parcurgerea acestui drum nu face nici ea excepție. Mijloacele puse În joc devin tot mai reduse, implicit tot mai obscure, incontrolabile, dar și tot mai eficace, dacă bineînțeles ne permitem să asociem eficiența - eminamente constructivă - cu distrugerea. Chiar dacă par mefistofelic, dau dreptate și materialismului dialectic, afirmând că orice lucru poartă În sine germenele propriei disoluții. Cum să nu cred În asta, câtă vreme fiecare din noi, „construcție“ proteică, avem și proteaze, enzime care, activate prin moarte, ne lichefiază literalmente chiar dacă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
în schimbul acestora apar travestiurile precum atunci cand diavolul i-a infățișarea curteanului de o ingeniozitatea neîntrecută cu puteri excepționale. Caracterul său rezultă dintr-o voință oarbă îmbrăcat în atribute aproape umane, dar și cu unele taine prăpăstioase specifice diavolului goethean. Figura mefistofelica e de o complexitate uluitoare ce poate întrece cu mult pe cea a lui Faust. O primă trăsătura ne apare în pasajul Prolog în cer. Aici ni se evidențiază indulgența pe care Dumnezeu i-o arată lui Mefisto: „Nu am
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
literaturii naționale regăsim arhetipul eroului faustian în nuvela fantastică Sărmanul Dionis, al cărei autor, M. Eminescu, s-a distins în contextul romantismului european. Creatorul romantic își structurează textul din perspectivă mitofolclorică prin inserția motivelor literare romantice: motivul dublului romantic, pactul mefistofelic, prăbușirea luciferică, fericirea adamică. Eroul eminescian este construit în paradigma faustianismului, definită de Vera Călin, drept „Formă particulară de revoltă cu statut metafizic pentru depășirea limitelor." Dionis este ființa condamnață la nefericire, el neputând conștientiza condiția decât sub stimularea mefistofelică
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
mefistofelic, prăbușirea luciferică, fericirea adamică. Eroul eminescian este construit în paradigma faustianismului, definită de Vera Călin, drept „Formă particulară de revoltă cu statut metafizic pentru depășirea limitelor." Dionis este ființa condamnață la nefericire, el neputând conștientiza condiția decât sub stimularea mefistofelică. Pe Dionis îl caracterizează o atitudine faustică, el căzând în cursa întinsă de Ruben, emanție a sublimei lui vanități de a și lua în stăpânire efectivă propriul lui archeuși de a putea avea acces la cunoașterea absolută. Drama eroului e
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
el căzând în cursa întinsă de Ruben, emanție a sublimei lui vanități de a și lua în stăpânire efectivă propriul lui archeuși de a putea avea acces la cunoașterea absolută. Drama eroului e impulsionată de prezența personajului negativ, Ruben, ipostază mefistofelică, cel care inoculează dorința de autodepășire și ispita luciferică de a nesocoti cuvântul de ordine magică. În a doua parte a nuvelei, eroul eminescian, călugărul Dan, aflat în spațiul extramundan, este invitat să modifice, prin mijlocirea semnului, dimensiunile timpului și
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
și iconoclast, la mișto, manșeta ziarului anarhist Pravda. Unde sunt saloanele, șampania și Jockey Clubul? Rafinatul boier Paleologu ne-a părăsit, lasându-ne încă ușor alinați de vitalitatea, umorul și clasa diplomatului Neagu Djuvara; Andrei Pleșu, moștenitorul legal al sprâncenelor, unite mefistofelic, purtate de Nae Ionescu, cel care, protocronist și vizionar, a introdus pentru prima oară moda asortării tenișilor la costum și lavalieră încă în urmă cu trei decenii înaintea lui Versace, stă retras, în halat de mătase, în rezervele de la Fundeni
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
se petrec lucrurile și invers. Humorul lui Mefisto fașă de Dumnezeu ("Din cînd în cînd, îmi place să-l văd pe-acest bătrîn") este condiționat de faptul că îl vede pe Dumnezeu ca pe un element din propria sa ordine mefistofelică a lumii; dinlăuntrul acestei ordini, ar fi putut spune el însuși despre Domnul: "Trebuie să existe și asemenea exemplare ciudate!" Un astfel de humor reciproc poate exista și la dimensiuni mai mici. Un vechi coleg de școală de al meu
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
cu mișcări sacadate, mecanice, cele cinci personaje: la Marquise de Merteuil, cu chipul cufundat într-un nor de pudră albă, cu privirea glacială, în ton cu coafura arhitecturală asemănătoare unui iceberg, purtând o rochie violetă lungă, asimetrică, apoi Valmont, apariție mefistofelică, cu sprâncenele exagerat evidențiate și îmbrăcat în roșu aprins, afișând permanent rânjetul amenințător al unui animal de pradă. Cei doi sunt urmați de un tânăr cuplu care emană erotism la fiecare pas și traversează scena într-o coregrafie decalată - cei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
fiindcă nu rămân părți de hâr neîntregite. Marea izbândă a acestui talent retezat este că și-a sacrificat condiția umană pentru poezie și pentru ideea de fiu al omului liber, pentru călătoria profundă Între lumea reală și lumea spirituală, prima mefistofelica: ,,Îndrăzneala a fost uriașă să conversez cu Mefisto”, iar cea următoare, eliberatoare, asumată hieratic: ,,poate am greșit undeva semn de oracol/ Că umbră s-a răzvrătit În mulțimea de amănunte sonore”. În mare parte, puțină ,,sama de cuvinte” ce alcătuiește
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Ana Conta Kernbach susține că „Singura lui patimă a fost cititul. Citea tot ce-i cădea în mână. Ziua, noaptea, sănătos, bolnav, Pogor citea”. Apoi continuă „Cu mersul mărunt și săltător, cu mâinile în buzunar, zâmbet malițios, privire piezișă, barbișon mefistofelic și pălărie pusă veșnic strâmb... Chip de epigramist veninos și ștrengar cinic...A admirat mai mult belșugul gândirii decât finețile ei...a cerut literaturii linii precise și frază largă, nu observații migăloase, icoane viu colorate, și nu cizelare măruntă”. Iubea
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
Afundă-te în mocirlă. Trădează-ți prietenul (II, p. 116). Ispitit de târgul în măsură să-i dezvăluie taina zbuciumului fertil, filosoful ezită să depună mărturie la proces, dar promite să se prefacă bolnav în ziua respectivă (II, p. 117). Mefistofelicul interlocutor se mulțumește cu această făgăduială, nu fără a evidenția echivocul situației : Opera ta va fi ambiguă, ca și caracterul tău : prea poet, ca să fii într adevăr filozof, și prea legat de idei, pentru a putea fi poet cu adevărat
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
imne în onoarea dementei epoci. A.B.Ați publicat peste 20 de cărți de poezie, eseuri, teatru, cum vă împărțiți în toate aceste genuri literare? Am scris nouă piese de teatru, dar am renunțat, în primul rând datorită acelei mutre mefistofelice numite Paul Everac, din punctul meu de vedere un individ cu tot atâta caracter cât păr pe o broască râioasă, exact ceea ce-și doreau profitorii utopiei totalitare, o cârpă de spălat pe jos. Eseu, cât am încercat, a fost
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
a președintelui, Traian Băsescu, nu face numai greșeli impardonabile gramaticale, ci, mai ales dă dovadă de un stângăcism politic, mai precis spus, n-are ce căuta în acest domeniu al vieții. Revenind la tăticul prezidențiabil, pot afirma că are ceva mefistofelic, fiindcă pe cine pune ochii, nu scapă de câte un dosar penal, pe care D.N.A. - ul sau Procuratura Generală îl pregătesc minuțios. Lui Dan Voiculescu, cel care a inițiat prima suspendare, în 2007 și apoi și pe a doua , în
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ce l’a provocat, dar față de cine se nimerește. “Radiosfera”, 11 octombrie 1996 102. Specii vin, specii se duc Acel bun prieten al meu, căruia Îi recunosc un rol important În dezvoltarea rubricii pe care, sper, o citiți, anume acela mefistofelic, a stârnit deunăzi o discuție, având grijă s’o și “asezoneze” corespunzător. Tema? De ce există 1001 de ciuperci, și Încă și dintre acelea nebune, când ar putea fi doar una, și aceea bună. Aceea creată de dumnezeu spre Încântarea lui
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
lui Volpe, au fost, evident, revoltați. Alagna a declarat că nu va intra În scenă să cânte decât dacă se respectă mișcarea și ideile mele, cu care era Întru totul de acord. Iar basul René Pape, pe un ton destul de mefistofelic, l-a Întrebat pe Volpe: „Dacă nu vă place de Șerban, de ce l-ați mai angajat și nu ați făcut dumneavoastră regia?“. Totul s-a calmat pentru moment. Aparent numai, căci În seara premierei, balerinele-Îngeri au fost sechestrate În culise
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
să faci! Ștefan oftează și sprijină cazmaua de perete. Am scos toată Suceava, cu mic, cu mare, să adâncim șanțul de apărare al cetății. Pe fundul șanțului înfigem și niscai țepușe bine ascuțite, să le gâdile dosul, explică el râzând mefistofelic. Mârâie, bombăne ei boierii, pe înfundate, că sapă cot la cot cu prostimea, da' sapă! adaugă cu un râs șăgalnic de data asta. Desigur, "de bunăvoie și nesiliți de nimeni", spune Ștefan hohotind. Trebuie să apere cineva și Cetatea de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
că n-avea habar de moarte și unde era vălmășagul mai mare acolo se arunca cu sabia, întărește Alexa. De afurisit ce-i nici moartea nu-l vrea, mormăie Cupcici. Trag nădejdea că acu i s-o-nfunda, zâmbește Isaia mefistofelic. O să-i dăm și noi o mână de ajutor. E de un curaj nebun, spune Alexa în admirație. Să recunoaștem, e un viteaz! Ce-i al lui e-al lui... Priviți mărețe umbre! Boier Alexa a căzut în cur de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Mahomed a surpat zidurile Constantinopolului, lămurește Țamblac. Când se slobozea o dată, bubuia de și Catapeteasma Cerului crăpa! Treizeci de boi abia de-l urnesc... Fantastic! Ce s-o alege de cetățile noastre? le căinează Vlaicu. Numai să apuce, zâmbește Ștefan mefistofelic și își freacă palmele. Aferim Mahomede! Aferim!... "Bine!... Minunat!... Fantastic!... Aferim!" îl atacă Stanciu. Nu pricep, te bucuri?! Cum să nu mă bucur?! izbucnește Ștefan. Greșeală peste greșeală... A pornit și-o să ajungă pe vipia lui Cuptor, că nu puteau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
forță, natura naturans...). Dar prefer să afirm Credo-ul tradițional, fără circumlocuțiuni. Cred așadar și în realitatea „Celui viclean”, constat adică viclenia Prostiei și prostia vicleniei. Căci asta e Diavolul : Prostia. El nu e, cum crede lumea, deștept, subtil, ironic, „mefistofelic” etc. Nu. E prost. „Inteligență diabolică” : sintagma asta e stupidă, e un non-sens. Diabolică e numai prostia (răutatea și Răul sunt efectele ei secundare). Prostia și Răul sunt realități transcendente, cu caracter numinos, sunt ceva ungeheuer, ca să mă exprim ca
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
sărăcuță, încât, într-un gest seniorial, i-am întins o bancnotă din acelea nou-nouțe, create pentru a ne ameliora viața. Și știți ce s-a întâmplat? Persoana aceea a întins mâna, a înșfăcat banii și, cu un surâs angelic, sau mefistofelic, sau și una și alta, mi-a spus, foarte calm, că nu este cerșetoare, că-i doar obosită și, fără nici o altă explicație, m-a întrebat dacă mă cheamă Ion. "Constantin mă cheamă", i-am răspuns; ea mi-a spus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
schimbări de atitudine. Nu știu, pentru că nu m-am gândit încă la asta. Și nici n-am să mă gîndesc". Filozoful își intitulează, cu secretă maliție, un volum cu termenul nautic Roza vânturilor, înțelege "în bătaia tuturor curentelor", și privește mefistofelic discordia dintre semiții și antisemiții de sub aripa sa, care îl cred deopotrivă de al lor, neînțelegînd sofistica subțire a acestui brăilean. Ecoul acestei doctrine a fost mare printre literați. Mircea Eliade în Soliloquii, căci nu-și permite studiul, nu se
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]