144 matches
-
vede cu dânsul în măruntaiele pământului. Harap-Alb îl identifică: Poate că acesta-i vestitul Ochilă, frate cu Orbilă, văr primare cu Chiorilă, nepot de soră lui Pândilă, din sat de la Chitilă, peste drum de Nimerilă. Ori din târg de la Să-lcați, megieș cu Căutați și de urmă să nu-i mai dați. Mă rog, unu-i Ochilă pe fața pământului, care vede toate și pe toți altfel de cum vede lumea cealaltă; numai pe sine nu se vede cât e de frumușel. Parcă
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
de atlaz, cu fel de fel de zorzoane, mirosind a paculie de la o poștă, făcând mișcări și gesturi anume pentru a-și arăta mai bine bijuteriile. Era și puțină lume mai deosebită, mai subțire, dar se pierdea în gloata de megieși, cărora Spano le-ar fi făcut trai rău în casă și iar fi avut vrăjmași pe viață dacă nu i-ar fi poftit.” Balurile se desfășurau pe fondul bârfelor, al jocurilor de cărți, primele aparținând femeilor, celelalte bărbaților dar și
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
din mila lui Dumnezeu, domn al țării Moldovei. Iată că a venit înaintea noastră și înaintea boierilor noștri mari și mici, popa Andronică din Fruntești și a arătat înaintea noastră un zapis de mărturie de la mulți oameni buni și de la megieși de prin prejur, anume: Gherasim din Hilipeni și Ionașcu de acolo, și Andronică și Ion Platon și Iosif bătrânul de acolo și fiul lui Iosif și Gavril de acolo și Pentelei din Oncești și Constantin din Medeleni și Ionașcu fiul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Școala generală Lunca - Filipeni cu numele și prenumele în unele cazuri, sau numai cu numele de botez și prenumele tatălui, în altele. De asemenea, participarea la tranzacțiile realizate în legătură cu părțile de moșie a multor martori din sat, dar și a megieșilor din alte sate răzășești, a oamenilor buni și bătrâni, ne oferă posibilitatea să facem aprecieri în legătură cu numărul locuitorilor dintr-un sat răzășescă din secolul al XVII-lea și al XVIIIlea. Dacă documentul de danie din 1437-1438, dat de Ilie și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
comunicare (3); frate (3); nou (3); oameni (3); socializare (3); stres (3); ușă (3); bătrîn (2); bîrfitor (2); bou (2); buni (2); companie (2); concurent (2); cumătru (2); cumsecade (2); etaj (2); hain (2); invidie (2); încredere (2); localnic (2); megieș (2); muzică (2); nașpa (2); palier (2); prieteni (2); probleme (2); scară (2); de treabă (3); țăran (2); vizavi (2); vorbăreț (2); zgîrcit (2); -; acasă; Adriana; alăturare; alcoolic; nu se aleg; amici; amuzant; Ana; apartament; apropiere; babe; băgăreț; Basarabia; bătaie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Sionu - dorobanții mei îl vor umili pe fudulul din Bărcănești; Gogu Ionescu va câștiga poate alegerile, nu degeaba duce el geanta lui Guță, dar curcănașii lui vor pierde la Expoziția din 1936. On les aura!" Gogu Ionescu - cel mai avut megieș al lui Mateiu; moșia Bărcănești pe care o exploatează acesta se întinde până spre inima Bărăganului. Nu e boier de neam, nici pământul nu e al lui, până la a doua căsnicie fiind nevoit să predea la facultate materia Dreptului comercial
Index la ultimele însemnîri ale lui Mateiu Caragiale by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/9997_a_11322]
-
zice, critica în sînge, împrejurare învederată atît într-o mentalitate neslăbit disociativă, cît și într-o expresie susținut ironică, de-o personalizare bătătoare la ochi. Astfel putem vorbi de Cornel Regman ca de un personaj. Unul cu profunde rădăcini poporane, megieș pe tărîmul relativ nou al exegezei, așa cum am mai arătat și altădată, cu prodigiosul humuleștean, cu istețul Fiu al Pepelei și cu părintele erudit-facețios al }iganiadei, din al cărui ținut de altminteri se trage. Rostirea sa dispunînd, așa cum se cuvine
Un inconformist: Cornel Regman by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12233_a_13558]
-
înălțătoare imaginea cosmogonică răsturnată într-un ceaun cu mămăligă, din Prânzul, dar se trece repede, pierdută în catastiful unor minuni de uz local. De pildă, unul îl vede pe Dumnezeu, lucru „ieșit din comună" (vanitatea ia frazeologia pe sus...), fiindcă megieșii lui văzuseră, de când erau, doar pe dracu'. Acela, vizionarul, devine sfânt și pleacă, „înotând prin pustiu și certând omenirea/ Până aproape de Caracal." Un sfânt caraghios și tragic, ca Nastratin al lui Barbu, ca Lelița care, tot așteptând vești de pe front
Feluri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6032_a_7357]
-
sapa pe umeri, cu gândul bun să se ducă pe postata lui taică-său, care în gândurile sale îndărătnice și atotstăpânitoare era de acum a sa și să curețe de bălării rapița ca-abia începea să se înfiripe în frunze. Nu știu ce megieș îl văzu uitându-se în soare, înainte de a scuipa în palme ca să se apuce de lucru și țin-te pânză să nu te rupi. Se duse într-un suflet la Năsturel să-i spună povestea și acesta, cu o falcă
Un autor remarcat de E. Lovinescu la "Sburătorul" - Dan Faur () [Corola-journal/Imaginative/10258_a_11583]
-
că mănâncă șerpi. {EminescuOpVIII 371} [JUDEȚUL LUI VODĂ] 2277 [VODĂ, TOADER BĂLAN, ȘTEFAN VULPE] [VODĂ] Cum te cheamă și ce pricină ai? [TOADER BĂLAN] Mă cheamă Toader Bălan și mă judec pentru împresurarea ce pătimește un loc al meu despre megieși. [VODĂ]1 (dîrz)Ce te judeci cu megieșii? împăcare nu se poate? Pentru fiece lucru de nimic, la Domnie, ha? Ce socotiți voi, că altă treabă n-am decât să vă număr prunele din grădină? [TOADER BĂLAN] M-aș împăca
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
2277 [VODĂ, TOADER BĂLAN, ȘTEFAN VULPE] [VODĂ] Cum te cheamă și ce pricină ai? [TOADER BĂLAN] Mă cheamă Toader Bălan și mă judec pentru împresurarea ce pătimește un loc al meu despre megieși. [VODĂ]1 (dîrz)Ce te judeci cu megieșii? împăcare nu se poate? Pentru fiece lucru de nimic, la Domnie, ha? Ce socotiți voi, că altă treabă n-am decât să vă număr prunele din grădină? [TOADER BĂLAN] M-aș împăca bucuros M[ăria] Ta, numai nu vrea s-
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
nu se poate? Pentru fiece lucru de nimic, la Domnie, ha? Ce socotiți voi, că altă treabă n-am decât să vă număr prunele din grădină? [TOADER BĂLAN] M-aș împăca bucuros M[ăria] Ta, numai nu vrea s-audă megieșii de împăcare și sunt mulți. [VODĂ] (vornicului, încet) Cercetează bine pricina lui... pare un sarac drept. (tare) Locul n-ar mai pătimi, dar poate tu să-i pătimești pierderea lui. [TOADER BĂLAN] Cum o fi voia M[ăriei] Tale. [VODĂ
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
de vară fierbinte, din luna lui Cuptor. Căldura decolora văzduhul... Nici undă de vânt nu adia. Toropeala se așternuse peste sat încă de dimineață. Nu mai plouase de înainte de Sânt-Ilie. Trecuse puțin de amiază și razele soarelui dogoreau. Neculai Antoniu, megieșul bunicii lui, gard în gard, îl aducea cu căruța de la Iași la Zahorna. Când au ajuns pe hudița umbroasă, în dreptul casei bătrânei Zotoaia, bunica lui, Neculai Antoniu, om voinic, strigă din tot plămânul: ”- Mătușă Ileana, iaca... ț-am adus nepotu
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
fapte, ar părea vorbe deșarte. Eu l-am văzut însă, în timp, cum și-a rostuit acest loc de pelerinaj spiritual chiar lângă Hanul Ancuței, care a ajuns o umbră de amintire. Mai întâi și-a cumpărat terenul, ca un megieș cuminte al noilor acționari ai legendei, care - pot să bag mâna în foc - nu au citit povestirea lui Sadoveanu. Altfel ar fi priceput știma locului... Este un suflet bun, dar să nu-l calci pe sistem! Spuneam mai sus „pelerinaj
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
asiste la operațiunile de pe teren. După stabilirea hotarului, ei erau cei care îl însoțeau pe cel delegat de domnie. În Moldova, cei care îl însoțeau nu erau nominalizați în actul domnesc. În Țara Românească era un grup de boieri, de megieși sau de „oameni buni și bătrâni” în număr prefixat, nominalizați în actul domnesc (6, 12, 24, 36, 48), care erau și „jurători” (arbitri) și care serveau de martori în fața domniei atunci când hotărârea trebuia „aprobată sau casată”. Însă, după cum am mai
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
am căutat pe Cazimir pe unde trebuia. De asta nu-l voi fi. Dar unde? Pe unde? Din calidor: rușinea rușinilor mele (de ne-copil). Sunt foarte, foarte copil (una din cele mai vechi amintiri) și am un prieten, un megieș, ceva mai măricel. Ne jucăm În curte - cum? Uite cum: eu am În mână un toporaș adevărat și dau cu-adevărat În spinarea prietenului meu - și zic, de-adevărat: - Na!, Na!, Na! Prietenul meu cel bun (și adevărat) plânge. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
mai multor vornici de poartă trimiși de “Io Matei Ghica voevod pentru locul domnescu carele iaste împregiurul haznalii cei vechi, din sus de hazna despre Podul Vechiu și din gios despre Sfeti Neculai, cum că ar fi împresurat de cătră megieșii ce au locuri a lor împrejurul locului domnescu”. Plângerea este făcută de către frații Dima și Constantin suiulgii, pentru că locul a fost încălcat de către mănăstirea Zlataust, mănăstirea Galata și preotul Iftimie “de la biserica dispre Doamna”, cu feciorii lui. Din această mărturie
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
bună! Am să-ți spun că la 25 octombrie 1696 (7205), Sava arhiepiscop și mitropolit face știre că a vândut niște case “aicea în târgu în Iași, între svânta mitropolie cea nouă ce s-a chemat Besereca Albă” și alți megieși pe care mitropolitul îi înșiră în zapis. Acestea se petreceau doar la un an după ce doamna Anastasia a zidit noua mitropolie cu hramul Stratenia Domnului, despre care spune că “După mila puternicului...Dumnedzău... o am obârșitu și o-mpodobitu, și
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Tărbujănească, din dzilele lui Vasilie vodă (Lupu n.n), pentru că au fost Ionașcă Țigănaș popă la doamna lui Vasili vodă, la Tudosca. Deci le-au fost luat cu năpaste cu cuvântul doamnei Tudoscăi și sânt împresurate până acmu”. Vornicii adună megieșii și află că și “Ștefan armanul” care a “ședzut într-acele dughene de la Barnovschie vodă până în zilele lui Ștefan vodă și” că “au dat chirii tot Măricuții... Deci, precum au mărturisit înaintea noastră atâțiia oameni buni... așea mărturisim aceasta adevărată
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
--Dacă asta ți-i vrerea, te ascult. --Egumenul Costan scrie: “Preînălțate doamne, mănăstire Trii Sfetitile... având locuri și pivniți... aice în Iași din vale de Târgul Făinii ci să numești pe Ulița Chirvăsăraua Vechi... acum să află împresurată de cătră megieși; mă rog mării tale... să se rânduiască un vornic de poartă ca... să și hotărască locurile mănăstirii... ca să nu mai fii în supărare”. Vodă poruncește lui Costandin Palade vel logofăt de Țara de Gios să lămurească lucrurile. Acesta îl trimite
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
raft Măgarul de aur, cică primul roman din literatura lumii, și recitesc niște pagini însemnate de mine la alte lecturi și mă întreb care e deosebirea dintre postmodernul X al României zilelor noastre și Apuleius. Dar, un basm de Creangă, megieșul tău, de ce nu este postmodernist, că are absolut toate ingredientele postmodernismului românesc? Dar Povestea poveștilor de ce n-ar fi postmodernă? De ce Povestea poveștilor a anilor'80 a lui Mircea Nedelciu este și a lui Creangă ba? Cât ajută și cât
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
auzit de el pentru simplul motiv că băietanul Roibu, după cum îl numește cumătrul Bas-stăpânul, este un căluț discret care o viață întreagă și-a văzut numai și numai de poverile lui și doar arar gospodarul îl mai slobozea, la rugămintea megieșilor, să monteze câte o mânză-iepușoară cu speranța obținerii unor produși de rasă superioară. Că doar Roibu nu-i un roib oarecare, ci un lipițan pursânge de peste patru chintale, cu părul roșcat, înalt la greabăn de aproape 1,60 m., cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
să auzi... Că nu-i cu cale s-o scoatem de la școală pe auzite și s-o facem ciobăniță tot așa pe auzite. După câteva zile, Constantin Mâțu a asigurat-o pe nevastă-sa Saveta că, într-adevăr, toate vorbele megieșilor îs de netăgăduit... Ionela lor era numai bună de ciobăniță, dar și de măritiș, că ea știe cum flăcăii le dau foc, cu dibăcie, fetelor mari și apoi le lasă în mare suferință... Dar nici bubosului celuia al scripcarului nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
pe acestu zapis,...ca să să știe”. Ar mai fi ceva de adăugat, fiule. Aici m-ai lăsat fără răspuns, părinte. Nu prea mă duce capul la ce te-ai gândit sfinția ta. Apoi n-ai băgat de seamă că acei megieși despre care vorbeai își spuneau cu mândrie: „Noi, toți acești orășeni, am pus pecețile și iscăliturile”? Este drept că pentru prima oară întâlnesc așa o numire. Puteau să-și spună doar megieși și atât. Mergem mai departe, sporovăind mereu. Bătrânul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
și a soțului său, Mărecuței, fata Mîrzii,...care locu iaste lîngă mănăstire Dancul...pe Ulița Strîmbă, și l-au vândut dumisale lui Vasili Ghinețu vătavul dumisale hatman Cantacuzonu. Și după poroncă, am și hotărîtu acestu locu di casă, strîngînd și megieși și răzeși de prin pregiur”. Și cine a mai fost de față la această hotărnicire? „Și au mai fostu la hotărîtu Ioanichie egumenul di Dancul”. Păi nu se putea ca vornicii de poartă să măsoare în sus și în jos
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]