117 matches
-
pe “Municipalul” severinean numai puțin de 30.000 de spectatori, care au asistat la un meci superb în care favoriții au învins cu 2-1. Aceasta a fost cea mai iubită și poate cea mai frumoasă echipă a orașului, suflarea fotbalistică mehedințeană având posibilitatea de a-i vedea la lucru în acel retur pe Gheorghe Craioveanu, Dumitru Mitriță, Ion Mircea sau Predoi, ultimii trei împrumutați de Universitatea Craiova. Totuși, dintre ceilalți componenți severineni doar Vali Tița a jucat peste câțiva ani în
FC Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/310956_a_312285]
-
DN6 la Șimian, lângă Drobeta-Turnu Severin. În perioada comunistă, a fost un drum dificil de parcurs. Aflat în general într-o stare de degradare accentuată, drumul era cunoscut în special pentru frecventele alunecări de teren de pe dealul Stârmina, din apropierea localității mehedințene Hinova. Spre sfârșitul anilor '80, aceste alunecări au cauzat închiderea completă a drumului între Hinova și Vânju Mare, și devierea traficului prin Ostrovu Corbului, Devesel și Jiana. În martie 2002, Ministerul Economiei și Finanțelor, împreună cu Agenția Națională a Drumurilor, semnează
DN56A () [Corola-website/Science/314667_a_315996]
-
Comunități de liziera cu ierburi înalte higrofile de la câmpie și din etajul montan până în cel alpin, Fânețe montane, Tufărișuri subcontinentale peri-panonice și Peșteri în care accesul publicului este interzis); ce adăpostesc o gamă diversă de fauna și floră specifică podișului mehedințean. Floră parcului național este constituită din specii vegetale (arbori, arbuști și ierburi) distribuite în concordanță cu structura geologică, caracteristicile solului și climei, structurii geomorfologice sau altitudinii. Arbori și arbuști: fag ("Fagus sylvatica") și gorun ("Quercus petraea") în asociere cu mojdrean
Geoparcul Platoul Mehedinți () [Corola-website/Science/327238_a_328567]
-
rare ("Podul lui Dumnezeu", pod natural), doline, lapiezuri ("Câmpul de Lapiezuri") , vai, cheiuri, lacuri ("Lacul Zătonul Mare", "Lacul Zătonul Mic"), peșteri (Peșteră Ponoarele); cu păduri ("Pădurea Lapiezuri") și pajiști ce adăpostesc o mare varietate de fauna și floră specifică podișului mehedințean. Rezervatia naturală se suprapune sitului Natură 2000 - "Platoul Mehedinți". Rezervatia naturală a fost înființat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice aflate în Podișul Mehedințiului. Floră este constituită din arbori
Complexul carstic de la Ponoarele () [Corola-website/Science/328640_a_329969]
-
mulți tineri din județele Olteniei, ce doresc să urmeze o formă de învățământ superior, dintre aceștia nu puțini sunt cei ce aleg orașul de pe Bega pentru a se stabili pe mai departe. În fiecare an are loc în Timișoara, "Bălul Mehedințenilor" organizat de asociația "Fiii Mehedințiului", la care participă sute de persoane.
Bufan () [Corola-website/Science/322384_a_323713]
-
cu soiuri pentru vinuri roșii. În preajma conacului Bibescu s-a aflat și biserica de lemn „Sfantul Calinic" adusă aici în anul 1910 de către prințul Anton Bibescu, și reconstruită în anii 1970 - 1977 la inițiativa lui Constantin V. Robescu în localitatea mehedințeană Fântâna Domnească.
Corcova, Mehedinți () [Corola-website/Science/325322_a_326651]
-
așezat pe pârcălabii săi, Vâlcea și Ivanco” se menționează în Letopisețul lui Ștefan cel Mare. În Țara Românească are loc iarăși schimbarea de domn, Vlad Călugărul revine cu ajutor turcesc, iar Țepeluș, nevoit să fugă, va fi ucis de boierii mehedințeni la Glogova. După cucerirea Crăciunei, încercările lui Ștefan cel Mare de a realiza unirea eforturilor militare ale celor două țări românești extracarpatice încetează. Domnul își dă seama că Țara Românească nu poate fi păstrată într-o strânsă alianță antiotomană decât
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
vol. Educație și limbaj, EDP., Bucurelti, 1972. [58] STRĂCHINARU, ION, Creativitate și limbaj în perspectiva pedagogică, EL, 47-54. [59] TUTOVEANU, ALECSANDRINA, Limba română pentru clasa a VII-a Editura Didactică și Pedagogică, 1972. 1973 [1] Contribuții la dezvoltarea învățământului filologic mehedințean, Drobeta Turnu Severin, Casa Județeană a corpului didactic, 1973 (Insp. Șc. Jud. Societatea de științe filologice - Mehedinți, Casa jud. a corpului didactic). [2] MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI îNVĂȚĂMÎNTULUI, Programa de limba română pentru clasele I-VIII (Fonetica, Vocabularul, Gramatica, Ortografia, Ortoepia
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
de Al. Vlahuță, apreciat de N. Iorga, T. se va apropia de acesta din urmă, frecventând asiduu așezămintele culturale de la Vălenii de Munte. Redactor la „Neamul românesc” și „Drum drept”, își va urma maestrul și în arena politică, animând filiala mehedințeană a Partidului Naționalist Democrat, al cărei organ de presă, „Îndreptarea”, îl conduce. Articolele politice (mai toate abordând și probleme culturale) și le strânge în broșurile Naționalismul (1912) și Momente din lupta noastră (1914). Sub direcția sa apare, scurtă vreme, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290218_a_291547]
-
a atribui unei instanțe imanente puterea de a le face dreptate. După cum se poate vedea, memoria individuală se pliază pe modele preexistente ale memoriei colective și tinde să devină exemplară. Bibliografie selectivătc "Bibliografie selectivă" Andreca, Dumitru, Dezrădăcinații. Mărturii ale deportaților mehedințeni În Bărăgan, vol. I, Prier, 2000. Baier, Hannelore (ed.), Deportarea etnicilor germani din România În Uniunea Sovietică, Forumul Democrat al Germanilor din România, Hora, Sibiu, 1994. Volumul conține documente privind deportarea, grupate tematic (cadrul internațional În care a avut loc
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
de culturalizare, și-a achiziționat, în 1929, o tipografie, unde a editat atât revista „Izvorașul” (1919-1939), cât și periodicele „Opaițul satelor” (1927-1931), „Alarma satelor”, calendare, cărți. Acest „alt Coresi” (cum l-a numit Ion Simionescu) a făcut din localitatea sa mehedințeană „un templu al culturii, al folclorului, al istoriei naționale” (Gh. Bulgăr). „Izvorașul”, revistă de muzică, artă și folclor, apărută în aproape o mie de numere, a fost primită cu interes nu doar de colecționarii de folclor, cei mai mulți învățători și preoți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286911_a_288240]
-
refuzat mandatul; în momentul acela la putere se afla însă un guvern condus de omul politic conservator Dimitrie Ghica; guvernul Al.G. Golescu se va instala la 2/14 februarie 1870, și sub acest guvern Camera validează alegerea de către țăranii mehedințeni a fostului domnitor. 8. Constantin Bacalbașa a reprodus textul telegramei din articolul Un mare act de justiție apărut în jurnalul lui Cezar Bolliac, Trompeta Carpaților (an. VIII, nr. 801, 19 februarie/3 martie 1870, p. 1724), articol din care va
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de a o vedea fericită și în înflorire. Primiți, domnule președinte, încredințarea înaltei mele considerațiuni, A.I. Cuza“11 Dar Camera a primit aproape cu indiferență citirea acestui răspuns. Ziarul cuzistului Cezar Bolliac, Trompeta Carpaților, jubila de mani fes tația țărănimii mehedințene. În numărul său de la 19 februarie acest ziar scria: „Un mare act de justiție s-a săvârșit zilele acestea în România de către poporul plugar român, de către guvern, de către domnitor și de către Camera legislativă, toți împreună“. Cuvintele „de către domnitor“ ar putea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
note de drum și amintiri în „Neamul românesc” și „Neamul românesc literar”, „Drum drept”, „Ramuri”, „Învățătorul român”, „Roma”, „Tribuna”, „România”, „Cuvântul”, „Universul”, „Graiul românesc”, „Nădejdea”, „Curierul”, „Satul”, „Pământul”, „Credință și muncă”, „Poșta țăranului”, „România satelor”, „Viața Basarabiei”, „Revista Asociației învățătorilor mehedințeni”, „Poporul român”, „Gazeta de Transilvania” și în numeroase alte periodice. A tradus și a prelucrat din Jean Aicard, Louis Albert, Roberto Bracco, Edmondo de Amicis, Gabriele D’Annunzio, Luigi Capuana, Chateaubriand, Fr. W. Förster, Jack London, Giovanni Papini, dar și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286567_a_287896]
-
de redacție fac parte Isidor Chicet (redactor-șef), Cornel Boteanu, Nicolae Chipurici, Titu Dinuș, Constantin Juan Petroi, Vasile Șișu, Ion M. Ungureanu și Ionela Curtu. Prin studii, articole, recenzii și culegeri de texte publicația face cunoscute valori ale tradiției populare mehedințene. Colaborează Petru Ursache, Pavel Ciobanu, Lucia Berdan, Silvia Chițimia, Liviu Gavriluță, Ion Pogorilovschi, Nicolae Panea, Mișu Ion Surdu, Virgil Tătaru, Al. Stănciulescu-Bârda, Ion M. Ungureanu, Gh. I. Cernăianu, Silvia Badea, Gh. T. Popescu, Eugenia Ioniță, Iftimie Nesfântu, Mihai Cosma, Ioan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289144_a_290473]
-
în Turnu Severin. În septembrie 1925 revine ca „lucrător” în comuna natală, iar după definitivat se transferă la Cioroboreni, tot în județul Mehedinți, unde funcționează ca învățător până în 1965, când se pensionează. Își publică primele versuri în 1927, în gazeta mehedințeană „Opaițul satelor”. Mai colaborează la „Datina”, „Revista Asociației învățătorilor din Mehedinți”, „Mehedințeanul”, „Școala Mehedințiului”, „Gorjeanul”, „Bucovina”, „Biruința”, „Severinul liber”, „Viitorul”. A mai semnat N. Bocșe, precum și cu pseudonimul B. Montana. Vehemența articolelor lui B., care împarte lumea în săraci și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285774_a_287103]
-
iar după definitivat se transferă la Cioroboreni, tot în județul Mehedinți, unde funcționează ca învățător până în 1965, când se pensionează. Își publică primele versuri în 1927, în gazeta mehedințeană „Opaițul satelor”. Mai colaborează la „Datina”, „Revista Asociației învățătorilor din Mehedinți”, „Mehedințeanul”, „Școala Mehedințiului”, „Gorjeanul”, „Bucovina”, „Biruința”, „Severinul liber”, „Viitorul”. A mai semnat N. Bocșe, precum și cu pseudonimul B. Montana. Vehemența articolelor lui B., care împarte lumea în săraci și bogați, vine dintr-un complex social, cu energice descărcări resentimentare. Violent, dar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285774_a_287103]
-
un debit abrupt, în rostiri colțuroase, stihuitorul, când cuprins de „duhul negrei desperări”, când agitând „pumnul răzbunării”, e mereu alături de dezmoșteniții soartei. O voce cam stridentă se aude în buciumările de crez naționalist. Visul României reîntregite îl însuflețește pe condeierul mehedințean în suita eroică Din iureșul războiului sfânt (1943). Peisajul agrest îl reconfortează pe autor, senin și destins în versurile de atmosferă rustică și naturistă. Dinspre trecut, prinde contur „icoana” copilăriei (Daruri pentru copii, 1933). Icoana, altarele de unde răzbesc „vibrațiuni de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285774_a_287103]
-
exaltă, în vreme ce „speculanții”, „sabotorii”, „yankeii” îi reactivează vechile îndârjiri. SCRIERI: Demonii Mehedințiului, Turnu Severin, 1932; Daruri pentru copii, Turnu Severin, 1933; Romanța Severinului pe 1938, Turnu Severin, 1938; Din iureșul războiului sfânt, Turnu Severin, 1943. Repere bibliografice: V. Rusu, Poeți mehedințeni, II, Drobeta-Turnu Severin, 1979, 6-8; Firan, Profiluri, 116 ; Florin Faifer, Îndârjitul, CL, 1999, 9. F.F.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285774_a_287103]
-
imagini din ”Motanul încălțat”. Ioan Mâțu, candidat ARD la Senat , mai poate câștiga doar în desenele animate descărcate gratis de la Disney. În Colegiul 2, Mehedinți, nu prea are șanse. Cunoscut ca văr al candidatului ARD Ioan Mâțu, un celebru interpret mehedințean de muzică populară îl susține în această campanie electorală pe contra-candidatul său de la USL, Tudor Chiuariu. Petrică Mâțu Stoian a făcut publică susținerea pentru candidatul USL în timpul unei emisiuni la EtnoTV. Mai mult, Petrică Mâțu Stoian l-a invitat la
Petre Stoian Mâțu, ”vărul” candidatului ARD, Ion Mâțu, îi face reclamă lui Tudor Chiuariu, USL () [Corola-journal/Journalistic/40657_a_41982]
-
executare a pedepsei provin de pe raza întregii țări. Respectivii au fost identificați în Timiș și au fost aduși în arestul inspectoratului județean de poliție. Ca urmare a cercetărilor, a fost depistat Sorin Costel G. , de 27 de ani, din localitatea mehedințeană Nicolae Bălcescu. În cazul acestuia, Judecătoria Vânju Mare din același județ a emis un mandat de executare a pedepsei cu închisoarea cu durata de trei ani și patru luni pentru furt calificat. Sub aceeași acuzație a ajuns în fața instanței și
Agenda2004-18-04-politie () [Corola-journal/Journalistic/282373_a_283702]
-
Apus, încetățenită pe la orașe, prin casele slujbașilor și moșierilor. Țăranii n-o cunosc") și se dă un citat de câteva rânduri din articolul lui P. Ispirescu. obiceiul va continua să fie contestat până prin 1940. În 1938, în Revista Asociației învățătorilor mehedințeni, se afirma că obiceiul trebuie să fie părăsit nu numai pentru că este alogen ci și pentru a fi conservate pădurile de brad. În același an, în Cele trei Crișuri, Gr. Tăușan, invocând tot motivul protejării pădurilor de brad, propunea să
Tradiții - Pomul de Crăciun by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/14424_a_15749]
-
o impietate. Dl Cosmin Zidurean îl confundă pe soțul Marthei Bibescu, prințul George Valentin Bibescu, pe care îl învestește cu poziția de stăpân al Corcovei, cu vărul lui primar, prințul Anton Bibescu, scriitor și diplomat, adevăratul stăpân al acestei moșii mehedințene și prieten al lui Marcel Proust. Numai că numele lui nu e nici măcar pomenit, ceea ce e grav, deoarece ,dintre Bibeștii amintiți, el se cuvenea cel dintâi numit într-o evocare a Corcovei și a atitudinilor lui Marcel Proust față de România
Marcel Proust în România? - Connaisseur! by C.D. Zeletin () [Corola-journal/Journalistic/11233_a_12558]
-
Craiova fiind despre critică și critici, să menționăm ancheta, la care răspunsurile sînt uneori foarte interesante. Ce așteaptă criticii tineri sau mai puțin tineri de la cronica literară? Citiți și veți afla. La doi ani de la dispariția lui Laurențiu Ulici, CALIGRAFUL mehedințean de pe decembrie îl evocă pe fostul președinte al Uniunii Scriitorilor în diferite ipostaze, de la aceea literară la aceea de jucător (de cărți și nu numai). Noua formulă a TOMISULUI constănțean promite. Numărul pe noiembrie conține multe lucruri de citit. Actualitatea
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14394_a_15719]
-
Totuși, insula, cu înscrisurile sale de sens succesive, ar merita atenția unui mare romancier care s-o reînsuflețească și s-o aducă la lumină, astăzi, când ea stă pierdută sub ape. A marca locurile definitorii Și tot legat de spațiul mehedințean. Vizitatorii orașului Drobeta Turnu- Severin descoperă câteva semne bune. Într-o intersecție importantă din centru, a apărut o replică a Podului lui Traian. Apoi, Castelul de apă al orașului, un turn circular înalt de 27 de metri, construit la începutul
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3437_a_4762]