117 matches
-
martor] Eu Pau Murdeală ot Gârnița Coțofeanului-martor Eu Jurca Grămadă ot Severinești- martor Și am scris eu Barbu logofătu ot Cacoți, cu zisa mai sus numiților ................................................................................. Arh. Naționale Mehedinți, Colecția de documente, IV /32, orig. Referință Bibliografică: VASILE ISTRĂȚESCU/DOCUMENTE MEHEDINȚENE INEDITE DIN VREMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU / Varvara Magdalena Măneanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1622, Anul V, 10 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Varvara Magdalena Măneanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
DOCUMENTE MEHEDINȚENE INEDITE DIN VREMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1622 din 10 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376350_a_377679]
-
devenind (cu trecerea vremii) un solist de muzică populară cu multe valențe de exprimare: de la sârba oltenească, hora așezată... la nemuritoarea doină (cântec pe care-l stăpânește cu mare măiestrie, înnobilându-l cu har și sensibilitate de poet al plaiului mehedințean. Deschizând filele acestei cărți de excepție (scrisă de Filip Mihai Leonard) în care sunt trecute cele mai importante activități ale artistului poet-solist - Gheorghe Roșoga, vom conștientiza că nu i-a fost ușor să fie laureat cu Marele Premiu pe scena
GHEORGHE ROŞOGA ANIVERSEAZĂ 50 DE ANI DE ACTIVITATE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379764_a_381093]
-
să-i odihnească în pace. Doamne, ce țară e asta în care popii seamănă vrajbă și victimele votează cu călăii? De ce îi lași, Doamne, pe popi să preacurvească politic, folosindu-se de numele Tău, învrăjbind acest popor? Și de ce, Doamne, mehedințenii, vasluienii, teleormănenii, oltenii și vrâncenii, săracii și obidiții țării, votează cu călăii lor? Cu cei care zilnic îi fură și le iau de la gură și puținul ce li se cuvine? Făcându-i, practic, sclavii lăcomiei lor. Dă-ne un Semn
NU SUNTEŢI DUMNEZEU, MĂ! de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1415 din 15 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371659_a_372988]
-
note de drum și amintiri în „Neamul românesc” și „Neamul românesc literar”, „Drum drept”, „Ramuri”, „Învățătorul român”, „Roma”, „Tribuna”, „România”, „Cuvântul”, „Universul”, „Graiul românesc”, „Nădejdea”, „Curierul”, „Satul”, „Pământul”, „Credință și muncă”, „Poșta țăranului”, „România satelor”, „Viața Basarabiei”, „Revista Asociației învățătorilor mehedințeni”, „Poporul român”, „Gazeta de Transilvania” și în numeroase alte periodice. A tradus și a prelucrat din Jean Aicard, Louis Albert, Roberto Bracco, Edmondo de Amicis, Gabriele D’Annunzio, Luigi Capuana, Chateaubriand, Fr. W. Förster, Jack London, Giovanni Papini, dar și
CULEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286567_a_287896]
-
în Turnu Severin. În septembrie 1925 revine ca „lucrător” în comuna natală, iar după definitivat se transferă la Cioroboreni, tot în județul Mehedinți, unde funcționează ca învățător până în 1965, când se pensionează. Își publică primele versuri în 1927, în gazeta mehedințeană „Opaițul satelor”. Mai colaborează la „Datina”, „Revista Asociației învățătorilor din Mehedinți”, „Mehedințeanul”, „Școala Mehedințiului”, „Gorjeanul”, „Bucovina”, „Biruința”, „Severinul liber”, „Viitorul”. A mai semnat N. Bocșe, precum și cu pseudonimul B. Montana. Vehemența articolelor lui B., care împarte lumea în săraci și
BOCSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285774_a_287103]
-
iar după definitivat se transferă la Cioroboreni, tot în județul Mehedinți, unde funcționează ca învățător până în 1965, când se pensionează. Își publică primele versuri în 1927, în gazeta mehedințeană „Opaițul satelor”. Mai colaborează la „Datina”, „Revista Asociației învățătorilor din Mehedinți”, „Mehedințeanul”, „Școala Mehedințiului”, „Gorjeanul”, „Bucovina”, „Biruința”, „Severinul liber”, „Viitorul”. A mai semnat N. Bocșe, precum și cu pseudonimul B. Montana. Vehemența articolelor lui B., care împarte lumea în săraci și bogați, vine dintr-un complex social, cu energice descărcări resentimentare. Violent, dar
BOCSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285774_a_287103]
-
un debit abrupt, în rostiri colțuroase, stihuitorul, când cuprins de „duhul negrei desperări”, când agitând „pumnul răzbunării”, e mereu alături de dezmoșteniții soartei. O voce cam stridentă se aude în buciumările de crez naționalist. Visul României reîntregite îl însuflețește pe condeierul mehedințean în suita eroică Din iureșul războiului sfânt (1943). Peisajul agrest îl reconfortează pe autor, senin și destins în versurile de atmosferă rustică și naturistă. Dinspre trecut, prinde contur „icoana” copilăriei (Daruri pentru copii, 1933). Icoana, altarele de unde răzbesc „vibrațiuni de
BOCSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285774_a_287103]
-
exaltă, în vreme ce „speculanții”, „sabotorii”, „yankeii” îi reactivează vechile îndârjiri. SCRIERI: Demonii Mehedințiului, Turnu Severin, 1932; Daruri pentru copii, Turnu Severin, 1933; Romanța Severinului pe 1938, Turnu Severin, 1938; Din iureșul războiului sfânt, Turnu Severin, 1943. Repere bibliografice: V. Rusu, Poeți mehedințeni, II, Drobeta-Turnu Severin, 1979, 6-8; Firan, Profiluri, 116 ; Florin Faifer, Îndârjitul, CL, 1999, 9. F.F.
BOCSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285774_a_287103]
-
descoperite, care vor fi studiate și clasificate, dar și însemnări, nu lipsite de emoție, adesea chiar lirice, ale unui scriitor sensibil la ineditul și frumusețea peisajelor, la semnificațiile ascunse ale experiențelor trăite. O altă carte, anunțată inițial cu titlul Perspective mehedințene, care adună noi notații din drumurile pe cărările munților și ale satelor oltenești, tipărită în 1947, nu s-a mai difuzat. În același stil îngrijit, poate cam încărcat de metafore, de exprimări prețioase, sunt scrise și cronicile literare, uneori luări
IONESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287579_a_288908]
-
aspecte ale vieții literare și culturale din anii ’20-’30. Demersul său critic, în general adecvat, îi asigură un loc meritoriu în istoria criticii literare. SCRIERI: Prin Munții Mehedinților, Craiova, 1937; ed. îngr. și pref. Al. Dima, Craiova, 1977; Itinerar mehedințean, Craiova, 1947. Repere bibliografice: Vrabie, Gândirismul, 307; Emil Manu, Constantin D. Ionescu, R, 1967, 4; Micu, „Gândirea”, 311-313, 971-972; Șerban Cioculescu, Cu Constantin D. Ionescu „prin Munții Mehedinților”, LCF, 1978, 8; Ornea, Tradiționalism, 442-443; Dorina Grăsoiu, Bătălia Arghezi, Cluj-Napoca, 1984
IONESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287579_a_288908]
-
de culturalizare, și-a achiziționat, în 1929, o tipografie, unde a editat atât revista „Izvorașul” (1919-1939), cât și periodicele „Opaițul satelor” (1927-1931), „Alarma satelor”, calendare, cărți. Acest „alt Coresi” (cum l-a numit Ion Simionescu) a făcut din localitatea sa mehedințeană „un templu al culturii, al folclorului, al istoriei naționale” (Gh. Bulgăr). „Izvorașul”, revistă de muzică, artă și folclor, apărută în aproape o mie de numere, a fost primită cu interes nu doar de colecționarii de folclor, cei mai mulți învățători și preoți
DUMITRESCU-BISTRIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286911_a_288240]
-
de Al. Vlahuță, apreciat de N. Iorga, T. se va apropia de acesta din urmă, frecventând asiduu așezămintele culturale de la Vălenii de Munte. Redactor la „Neamul românesc” și „Drum drept”, își va urma maestrul și în arena politică, animând filiala mehedințeană a Partidului Naționalist Democrat, al cărei organ de presă, „Îndreptarea”, îl conduce. Articolele politice (mai toate abordând și probleme culturale) și le strânge în broșurile Naționalismul (1912) și Momente din lupta noastră (1914). Sub direcția sa apare, scurtă vreme, în
TOMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290218_a_291547]
-
de redacție fac parte Isidor Chicet (redactor-șef), Cornel Boteanu, Nicolae Chipurici, Titu Dinuș, Constantin Juan Petroi, Vasile Șișu, Ion M. Ungureanu și Ionela Curtu. Prin studii, articole, recenzii și culegeri de texte publicația face cunoscute valori ale tradiției populare mehedințene. Colaborează Petru Ursache, Pavel Ciobanu, Lucia Berdan, Silvia Chițimia, Liviu Gavriluță, Ion Pogorilovschi, Nicolae Panea, Mișu Ion Surdu, Virgil Tătaru, Al. Stănciulescu-Bârda, Ion M. Ungureanu, Gh. I. Cernăianu, Silvia Badea, Gh. T. Popescu, Eugenia Ioniță, Iftimie Nesfântu, Mihai Cosma, Ioan
RASTIMP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289144_a_290473]
-
ca și în „Universul copiilor”, „Revista copiilor”, „Veselia” etc., îi mai apar snoave în proză ori în versuri. Abandonând din nou școala, colaborează intens la „Cuvântul nostru” și scoate trei publicații efemere: „Vitraliu” (1932-1933), „Rod” (1932-1933) și „Mahalaua” (1933). La „Mehedințeanul” („Nădejea”) e, un timp, secretar de redacție. Trimitea materiale diverse și la „Alarma satelor”, „Vremea nouă”, „Brazda literară”, „Provincia”, „Școala Mehedințiului”, „Luceafărul literar și critic”. În 1935 își adună o parte din versuri în placheta Manifest, urmată, în 1940, de
BRATOLOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285868_a_287197]
-
își adună o parte din versuri în placheta Manifest, urmată, în 1940, de o alta, intitulată Eu și Dunărea. După o scurtă colaborare la cotidianul bucureștean „Facla”, lucrează din nou în redacția unor ziare din Turnu Severin, „Țara nouă”, „Curentul mehedințean”, și editează revista „Reportaj” (1936-1937). Semnează și cu pseudonimele Lică, Vasigebra, Vasia Bratilov, Vasile Turbatu, Vasile Mălureanu, Vasile Prundeanu, Coca Demetrescu, Mircea T. Damaschin, Mircea Cantemir, Ady Corolenko, Ady Stolnicu, Causticus, Ioniță Piron, Ironicus ș.a. Angajat la CFR și stabilit
BRATOLOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285868_a_287197]
-
melancolic-meditative. Orientarea spre proza de analiză, predominantă în etapa uceniciei literare a lui B., va fi în cele din urmă părăsită. Conceput inițial ca o trilogie, apoi ca un ciclu în patru volume, Oameni la pândă zugrăvește viața unui sat mehedințean între cele două războaie mondiale. În centrul acțiunii primului volum, finalmente intitulat Morarul, se află concurența dintre proprietarii a două mori, una de apă, cealaltă cu motor, posibilă ilustrare a conflictului dintre vechi și nou. Substanța epică este autentică, iar
BRATOLOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285868_a_287197]
-
am putut bea decât cu mare greutate două sticle de Tuborg, fiindcă primăria decisese deja țuică, votcă, vinuri. Stăteam mută, fumând ca o nefumată, lângă violonistul din taraf (încaltea, omul foarte drăguț, într-o pauză de cântece patriotice și hore mehedințene, mi-a cântat Balada, uitându-se în ochii mei, și a cântat-o așa de frumos, de, o clipă, am iertat toată umanitatea pentru toate. În jurul meu, vocile pronunțau cestiuni de tipul: - Ce contează în ce partid suntem, dacă toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
a atribui unei instanțe imanente puterea de a le face dreptate. După cum se poate vedea, memoria individuală se pliază pe modele preexistente ale memoriei colective și tinde să devină exemplară. Bibliografie selectivătc "Bibliografie selectivă" Andreca, Dumitru, Dezrădăcinații. Mărturii ale deportaților mehedințeni În Bărăgan, vol. I, Prier, 2000. Baier, Hannelore (ed.), Deportarea etnicilor germani din România În Uniunea Sovietică, Forumul Democrat al Germanilor din România, Hora, Sibiu, 1994. Volumul conține documente privind deportarea, grupate tematic (cadrul internațional În care a avut loc
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
vol. Educație și limbaj, EDP., Bucurelti, 1972. [58] STRĂCHINARU, ION, Creativitate și limbaj în perspectiva pedagogică, EL, 47-54. [59] TUTOVEANU, ALECSANDRINA, Limba română pentru clasa a VII-a Editura Didactică și Pedagogică, 1972. 1973 [1] Contribuții la dezvoltarea învățământului filologic mehedințean, Drobeta Turnu Severin, Casa Județeană a corpului didactic, 1973 (Insp. Șc. Jud. Societatea de științe filologice - Mehedinți, Casa jud. a corpului didactic). [2] MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI îNVĂȚĂMÎNTULUI, Programa de limba română pentru clasele I-VIII (Fonetica, Vocabularul, Gramatica, Ortografia, Ortoepia
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Ziua eliberării patriei 23 și 24 august - Ziua Republicii 30 decembrie b) Serbări și festivități tradiționale ... - Ziua recoltei luna octombrie - Festivalul de cântece și dansuri din Banat luna iunie - Vară ardeleana (serbare populară), Deta luna iunie - Cântec, dans și port mehedințean, Drobeta-Turnu Severin luna octombrie 2. Cetățenii fiecărei părți contractante pot trece frontieră de stat în abele sensuri cu prilejul oricărei sărbători, serbări tradiționale și festivități, indiferent dacă acestea au loc pe teritoriul iugoslav sau pe cel român, prin punctele deschise
ÎNŢELEGERE din 12 septembrie 1972 între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind facilitarea trecerii frontierei de stat româno-iugoslave cu ocazia unor sarbatori, serbari traditionale şi a altor festivitati, pentru cetăţenii celor două tari.*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129693_a_131022]
-
Ziua eliberării patriei 23 și 24 august - Ziua Republicii 30 decembrie b) Serbări și festivități tradiționale ... - Ziua recoltei luna octombrie - Festivalul de cântece și dansuri din Banat luna iunie - Vară ardeleana (serbare populară), Deta luna iunie - Cântec, dans și port mehedințean, Drobeta-Turnu Severin luna octombrie 2. Cetățenii fiecărei părți contractante pot trece frontieră de stat în ambele sensuri cu prilejul oricărei sărbători, serbări tradiționale și festivități, indiferent dacă acestea au loc pe teritoriul iugoslav sau pe cel român prin punctele deschise
ÎNŢELEGERE din 12 septembrie 1972 între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind facilitarea trecerii frontierei de stat româno-iugoslave cu ocazia unor sarbatori, serbari traditionale şi a altor festivitati, pentru cetăţenii celor două tari.*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129693_a_131022]
-
așezat pe pârcălabii săi, Vâlcea și Ivanco” se menționează în Letopisețul lui Ștefan cel Mare. În Țara Românească are loc iarăși schimbarea de domn, Vlad Călugărul revine cu ajutor turcesc, iar Țepeluș, nevoit să fugă, va fi ucis de boierii mehedințeni la Glogova. După cucerirea Crăciunei, încercările lui Ștefan cel Mare de a realiza unirea eforturilor militare ale celor două țări românești extracarpatice încetează. Domnul își dă seama că Țara Românească nu poate fi păstrată într-o strânsă alianță antiotomană decât
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
refuzat mandatul; în momentul acela la putere se afla însă un guvern condus de omul politic conservator Dimitrie Ghica; guvernul Al.G. Golescu se va instala la 2/14 februarie 1870, și sub acest guvern Camera validează alegerea de către țăranii mehedințeni a fostului domnitor. 8. Constantin Bacalbașa a reprodus textul telegramei din articolul Un mare act de justiție apărut în jurnalul lui Cezar Bolliac, Trompeta Carpaților (an. VIII, nr. 801, 19 februarie/3 martie 1870, p. 1724), articol din care va
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de a o vedea fericită și în înflorire. Primiți, domnule președinte, încredințarea înaltei mele considerațiuni, A.I. Cuza“11 Dar Camera a primit aproape cu indiferență citirea acestui răspuns. Ziarul cuzistului Cezar Bolliac, Trompeta Carpaților, jubila de mani fes tația țărănimii mehedințene. În numărul său de la 19 februarie acest ziar scria: „Un mare act de justiție s-a săvârșit zilele acestea în România de către poporul plugar român, de către guvern, de către domnitor și de către Camera legislativă, toți împreună“. Cuvintele „de către domnitor“ ar putea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Infanterie și Regimentul 17 Mehedinți ajunge la Olt unde, după o luptă eroică, în cea mai mare parte va fi decimat la 30 noiembrie . La 24 noiembrie 1916, trupele române fiind obligate să abandoneze orașul, începe ocupația germană a Severinului. Mehedințenii încep lupta de partizani, condusă de sublocotenentul în rezervă Victor Popescu. În ziua de 7 iulie 1917, fiind trădați și capturați zece dintre ei, între care Nicolae Popescu și socrul lui, moșierul Cernăianu Mihalache din Horăști, au fost executați prin
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]