190 matches
-
multiple copii genice pornind de la o genă inițială, ulterior având loc diversificarea structurii acestora, prin acumulare de mutații și pe această cale realizându-se și achiziția de funcții noi (fig. 16.7). Duplicația genică se realizează prin crossing-over inegal în meioză sau mitoză și prin replicație eronată a ADN. Nu poate fi exclusă nici posibilitatea teoretică (dar încă nedovedită) de geneză de copii genice multiple pe o aceeași cromatidă, printr-un ipotetic mecanism de schimb inegal de sectoare între cromatidele surori
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
conduce la modificarea cadrului de citire la alte poziții decât cele terminale ale globinei structurale determină sinteza unor globine neviabile, cu apariția talasemiilor, fără un produs genic identificabil. Delețiile apar în urma împerecherii greșite a secvențelor omoloage de nucleotide în cursul meiozei sau al mitozei celulelor germinale. Recombinarea prin evenimente de cross-over, realizată după evenimentul de împerechere greșită, conduce la deleții de dimensiuni variabile. Împerecherea greșită poate produce fuziuni de gene, ca urmare a unei împerecheri neomologe între gene similare, dar neidentice
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
Asiei, pe când thal-2 este frecventă în Africa. Cel mai plauzibil mecanism de apariție a unui cromozom 16 cu un singur exemplar al genei pentru α-globină este realizarea unui crossing-over inegal între cei doi cromozomi omologi ai perechii 16, în cursul meiozei, prin care rezultă cromozomi cross-over cu un singur exemplar al genei pentru α-globină (deleție) și un cromozom cross-over cu trei exemplare genice α-globină (duplicație). Mutațiile apărute în genele α- și β-globinei pot altera situsurile de restricție de la nivelul clusterului genic
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
cu o densitate mult mai mare, sunt folosiți pentru delimitarea cu mai mare precizie a limitelor (marginilor) regiunii de linkage. Acest proces poartă numele de „fine-mapping”. Datorită numărului în general mic (la majoritatea familiilor) de recombinări care apar în cursul meiozei, este în general dificil de a îngusta regiunea de linkage la mai puțin de 10 cM (sau câteva Mbp). De aceea, ulterior se trece la analiza genelor candidate din interiorul regiunii de linkage pentru identificarea variantei etiologice (direct asociată cu
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91980_a_92475]
-
El rezultă din linkage-ul puternic dintre genele respectiv (< 1cM) și timpul insuficient scurs de la apariția alelelor noi pentru a permite combinarea aleatorie a acestora prin procesul de crossing-over cromozomial. Altfel spus, fenomenul apare datorită lipsei de recombinare prin crossing-over în timpul meiozei, astfel încât anumite combinații de alele (haplotipuri) se transmit/moștenesc în bloc. Deoarece fenomenul de linkage disequilibrium apare doar pentru distanțe cromozomiale mici, pentru testarea asocierii trebuie analizați markeri aflați foarte aproape de gena asociată propriu-zis cu boala. În sens invers, demonstrarea
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91980_a_92475]
-
studiază cromozomii și modul în care se modifică aceștia în cursul reproducerii la Zea Mays. Ea a realizat tehnici îmbunătățite de observare a cromozomilor, care au permis analiza unor procese cheie ale geneticii (de exemplu recombinarea prin crossing-over în cursul meiozei). A realizat o primă hartă genetică a porumbului, corelând diferite zone ale cromozomilor cu caracterele fenotipice, demonstrând în același timp rolul telomerelor și centromerelor. Pentru rezultatele remarcabile ale cercetărilor sale, a fost răsplătită și cu numeroase titluri și premii și
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
absolut toate celulele animale (cu excepția neuronului) se multiplică prin diviziune. În plus, atrăgea atenția că în timpul diviziunii nuclare membrana nucleului celulei parentale dispare inițial, pentru ca apoi să reapară, dar învelind cei doi nuclei nou apăruți. B. DescoperireA mitozei și A meiozei I. D. Cistiakov (1843-1877), botanist rus, este primul care descrie, în 1874, înmulțirea prin mitoză la planta Epilobium. Din păcate, numele său este eclipsat de cel al cercetătorilor germani care, începând din anul următor, publică o serie de lucrări cu
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
scris-o despre celulă, nucleu și înmulțirea celulară. Aproape în același timp, în limbajul științific a intrat și termenul de karyokinesis (mișcare nucleară), inventat și lansat de către W. Schlecher (1879). Edouard von Beneden (1845-1910), embriolog belgian, este descoperitorul fenomenului de meioză cu reducție cromozomială (1883), caracteristic multiplicării (maturării) celulelor sexuale. C. eVidențiereA Cromozomilor Aceste formațiuni apar destul de clar în imaginile microscopice reproduse în lucrările lui E. Strasburger (1875) și W. Flemming (1882). Ultimul descrie cromozomii ca entități com ponente permanente ale
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
K. Rabl, 1884 ș.a.) au impus imaginea didactică a multiplicării celulare vehiculată în școlile medii și facultăți, în care, evident, acest proces complex era redus la ceea ce se putea vedea la microscop, adică la mitoză pentru celulele somatice și la meioză (Ed. van Beneden, 1883) în cazul celulelor sexuale. O nouă interpretare, cu însemnată pondere biochimică a intrat în atenția cercetătorilor după 1962, când premiul Nobel acordat lui J. D. Watson, Fr. H. C. Crick și M. H. Fr. Wilkins a
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
ADN-ul necodificator sunt incluse: a) porțiuni care formează centromerul și b) porțiuni aflate la capătul cromozomului, telomerele. Centromerele, formate dintr-un ADN compact asociat cu proteine (de exemplu proteinele CENP, CLIP ș.a.), joacă un rol esențial în mitoză și meioză. Ele intervin în procesul de separare al cromozomilor iar anomaliile centromerice se însoțesc de aneuploidii. Telomerele, prezentând o importanță deosebită pentru viața și devenirea celulelor, constituie subiectul capitolului care urmează. 3.1.6. Telomerele și boala neoplazică Deși descoperite și
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
considere inițial că, diviziunea celulară la drojdii este amitotică. Investigațiile electronomicroscopice ulterioare au infirmat însă această opinie, demonstrând cu claritate prezența în nucleul drojdiilor a unui fus mitotic tipic, implicat în segregarea cromatidelor (în mitoză) sau a cromozomilor omologi (în meioză). Organizarea și funcționarea fusului de diviziune sunt controlate și coordonate de structuri specializate cunoscute sub denumirea de plăcile fusului (S.P), corpii polari ai fusului (SPB) sau organite asociate nucleului (NAO). Fusul intranuclear constă dintr-un fascicul de microtubuli atașați
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
Primele au un ciclu de viață mult mai complex, în cadrul căruia se succed într-o anumită ordine programată genetic, cicluri mitotice și meiotice. Rezultatul diviziunii meiotice este formarea a patru celule (ascospori) haploide; imediat sau după mai multe generații celulare, meioza este urmată de fenomenul de conjugare, care restabilește starea diploidă, dând astfel posibilitatea unei noi diviziuni reducționale. Așadar, în ciclul de viață al drojdiilor cu potențialitate sexuală se succed cu regularitate cele două stări: haploidă și diploidă. În funcție de momentul în
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
fenomenul de conjugare, care restabilește starea diploidă, dând astfel posibilitatea unei noi diviziuni reducționale. Așadar, în ciclul de viață al drojdiilor cu potențialitate sexuală se succed cu regularitate cele două stări: haploidă și diploidă. În funcție de momentul în care are loc meioza și modalitatea de realizare a conjugării, se disting patru tipuri fundamentale de cicluri vitale. Primul tip este reprezentat de numeroase specii ale genurilor Schizosaccharomyces, Pichia, etc. la care haplofaza predomină în ciclul vital, diplofaza fiind reprezentată doar prin zigot, care
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
interacționează fizic. Unele drojdii fisionabile ( de ex. Schizosaccharomyces pombe) rămân în stare haploidă până când sunt transferate pe un mediu de sporulare. Zigotul rezultat în urma conjugării urmează întotdeauna un ciclu meiotic, care va conduce la formarea sporilor haploizi. 1.13.3. Meioza și formarea sporilor Meioza și formarea sporilor la drojdii sunt declanșate de condițiile subnutritive. Celulele diploide, ca și cele cu grade superioare de ploide, în care există ambele tipuri de împerechere, transferate pe un mediu de sporulație părăsesc calea dezvoltării
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
fisionabile ( de ex. Schizosaccharomyces pombe) rămân în stare haploidă până când sunt transferate pe un mediu de sporulare. Zigotul rezultat în urma conjugării urmează întotdeauna un ciclu meiotic, care va conduce la formarea sporilor haploizi. 1.13.3. Meioza și formarea sporilor Meioza și formarea sporilor la drojdii sunt declanșate de condițiile subnutritive. Celulele diploide, ca și cele cu grade superioare de ploide, în care există ambele tipuri de împerechere, transferate pe un mediu de sporulație părăsesc calea dezvoltării vegetative (ciclul mitotic) și
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
înainte de punctul de start, ceea ce nu permite angajarea lor în programul mitotic. Duplicarea și segregarea corpilor nucleari ai fusului, replicarea ADN-ului segregarea cromozomilor, etc., sunt evenimente nucleare din timpul mitozei, dar s-a dovedit a fi esențiale și pentru meioză. De aici, concluzia că, programul meiotic a fost dobândit consecutiv în evoluție, prin modificarea celui mitotic. Ciclul meiotic se individualizează totuși de cel mitotic prin reducerea numărului de cromozomi și existența recombinărilor genetice, la care se mai poate adăuga modalitatea
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
interfază premeiotică, diviziuni, care se finalizează cu formarea a patru ascospori haploizi. Interfaza premeiotică Nu se diferențiază de interfază mitotică; ambele sunt definite de același set de evenimente având o desfășurare și o cronologie similară. Una din particularitățile majore ale meiozei la drojdii constă din faptul că segregarea cromatinei are loc fără diviziunea nucleului parental. De abia spre sfârșitul celei de-a doua diviziuni meiotice, cele patru seturi cromozomiale (cromatide) vor fi izolate, prin înmugurirea învelișului nuclear și diferențierea în jurul fiecărui
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
segregarea cromatinei are loc fără diviziunea nucleului parental. De abia spre sfârșitul celei de-a doua diviziuni meiotice, cele patru seturi cromozomiale (cromatide) vor fi izolate, prin înmugurirea învelișului nuclear și diferențierea în jurul fiecărui lob nuclear a unui perete presporal. Meioza I: În cadrul acestei diviziuni au loc reducerea (înjumătățirea) numărului de cromozomi și recombinările genetice intra- și intercromozomiale (de unde și denumirea de diviziune heterotipică sau reducțională). Meioza I a fost secvențializată în cinci faze: profaza, prometafaza, metafaza, anafaza și telofaza. Meioza
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
prin înmugurirea învelișului nuclear și diferențierea în jurul fiecărui lob nuclear a unui perete presporal. Meioza I: În cadrul acestei diviziuni au loc reducerea (înjumătățirea) numărului de cromozomi și recombinările genetice intra- și intercromozomiale (de unde și denumirea de diviziune heterotipică sau reducțională). Meioza I a fost secvențializată în cinci faze: profaza, prometafaza, metafaza, anafaza și telofaza. Meioza II Debutul celei de-a doua diviziuni meiotice (homeotipică, ecvațională) este marcat de lărgirea plăcii externe a fiecărui corp polar al fusului. Foarte curând, corpurile polare
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
Meioza I: În cadrul acestei diviziuni au loc reducerea (înjumătățirea) numărului de cromozomi și recombinările genetice intra- și intercromozomiale (de unde și denumirea de diviziune heterotipică sau reducțională). Meioza I a fost secvențializată în cinci faze: profaza, prometafaza, metafaza, anafaza și telofaza. Meioza II Debutul celei de-a doua diviziuni meiotice (homeotipică, ecvațională) este marcat de lărgirea plăcii externe a fiecărui corp polar al fusului. Foarte curând, corpurile polare se duplică, se separă din nou, iau poziții diametral opuse și organizează între ele
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
marcat de lărgirea plăcii externe a fiecărui corp polar al fusului. Foarte curând, corpurile polare se duplică, se separă din nou, iau poziții diametral opuse și organizează între ele două fusuri cu orientare perpendiculară, în cadrul aceluiași nucleu parental. Elongația fusurilor meiozei II va conduce la formarea a patru protuberanțe (lobi) nucleare. Și de această dată nucleul rămâne nedivizat. Fusurile persistă până când procesul de formare a sporilor este suficient de avansat. Este de remarcat faptul că o bună parte din constituenții celulei
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
a "corpului policomplex", structură care conține numeroase complexe sinaptonemale; - duplicarea corpului polar al fusului; - separarea corpurilor polari, migrarea lor în poziții diametral opuse și organizarea fusului intranuclear; dezorganizarea complexelor sinaptonemale; vacuola se fragmentează; crește numărul și mărimea globulelor lipidice; - desăvârșirea meiozei I; nucleul se alungește, iar corpurile polare se duplică; - corpurile polare pereche migrează în poziții diametral opuse, iar între ele se organizează fusul meiozei II; R.E. inițiază formarea peretelui primordial (presporal) pe fețele externe (citosolice) ale celor patru corpuri nucleare
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
organizarea fusului intranuclear; dezorganizarea complexelor sinaptonemale; vacuola se fragmentează; crește numărul și mărimea globulelor lipidice; - desăvârșirea meiozei I; nucleul se alungește, iar corpurile polare se duplică; - corpurile polare pereche migrează în poziții diametral opuse, iar între ele se organizează fusul meiozei II; R.E. inițiază formarea peretelui primordial (presporal) pe fețele externe (citosolice) ale celor patru corpuri nucleare; - fusurile meiozei II se alungesc, iar nucleele capătă o formă puternic lobată; membranele pereților presporali se alungesc și încep să înconjoare lobii nucleari; - se
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
nucleul se alungește, iar corpurile polare se duplică; - corpurile polare pereche migrează în poziții diametral opuse, iar între ele se organizează fusul meiozei II; R.E. inițiază formarea peretelui primordial (presporal) pe fețele externe (citosolice) ale celor patru corpuri nucleare; - fusurile meiozei II se alungesc, iar nucleele capătă o formă puternic lobată; membranele pereților presporali se alungesc și încep să înconjoare lobii nucleari; - se desăvârșește formarea pereților presporali, care închid complet fiecare lob nuclear; corpurile polare se desprind de peretele presporal; - sinteza
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
ei devin celule vegetative diploide, ce se pot reproduce mitotic în această stare, până când epuizează rezervele nutritive ale mediului de creștere. În final, aceste celule se vor transforma tot în asce, cu aspect liniar, tipic (asce azigotice), capabile să realizeze meioza și sporularea. Se apreciază că la Schizosaccharomyces pombe, interconversia tipului de împerechere se realizează prin rearanjamente genomice, în care se folosesc elemente de control numite casete. 1.13.5. Poziția sistematică a speciei Schizosaccharomyces pombe Conform regulilor internaținale de nomenclatură
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]