156 matches
-
lectori ai mei sau nu, admiratori ai artei mele sau „simpatici” denigratori, care au, la rândul lor, nevoie de această „hrană” Îngropată, pare, dacă nu În straturile profunde ale antichității, atunci oricum mai recent - și definitiv! - În cele somnoroase și melodice ale romantismului!... Și, printre altele, nevoia, foamea, uneori chiar panica de profeție, de acea „cunoaștere sau știință” ce se opune cu sfruntare „științei academice” și care-i face pe bieții muritori contemporani, de la cei mai umili până la magnați ai finanței
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
hemisfera dominantă a fiecăruia dintre noi. Ea este lumea logicii, elaborează metafore codificate, mai puțin flexibile și nu poate comunica fără o colaborare strânsă cu cealaltă jumătate a creierului. Limbajul arid și sintetic de sintaxă și precizie necesită modularea emoțională, melodică și bogăție metaforică a prosodiei într-un balans din care ia naștere poesia. Ritmul particular, metrica, rima și metafora diferențiază poetica de proză, dar nu există o limită precisă, așa cum diferența între limbajul muzical și cel prin cuvânt nu se
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
motrica În cadrul probei se verifică: auzul muzical; simțul ritmic; memoria muzicală; calitățile vocale; condițiile generale fizico - estetice și de mișcare. Verificarea se face prin 1 - 2 din următoarele forme; intonarea a 1-2 cântece prezentate de candidat; reproducerea unor fragmente ritmico - melodice după modele date de comisie; realizarea unor exerciții de mișcare la comanda profesorului. Evaluarea se face de o comisie formată dintr-un profesor de muzică și un profesor de educație fizică. 2. Proba de investigare a capacității de a comunica
ORDIN nr. 5.020 din 23 septembrie 2005 privind aprobarea Metodologiei de organizare şi desfăşurare a admiterii în învăţământul liceal şi profesional de stat pentru anul şcolar 2006-2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141086_a_142415]
-
dezvoltarea și înțelegerea limbajului oral și ales în cel scris. Aceasta se manifestă sub formă articulatorie prin insuficienta discriminare fonetică cu dificultăți de pronunție a consoanelor, a grupelor de consoane și în perceperea fonemelor și a propozițiilor, cu disritmii în ceea ce privește melodica vorbirii. Sub aspectul lexicului au un vocabular activ sărac, cu dificultăți în evocarea cuvintelor, în angajarea dialogului, având un flux verbal neadecvat. În dislexia instrumentală percepția auditivă și vizuală este tulburată, iar ca urmare au loc dificultăți de exprimare orală
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
într-o lume armonica. Artă sunetelor muzicale tălmăcește forme și culori, senzații, emoții, sentimente, pasiuni și gânduri. Captarea și trăirea muzicalității este o trebuința esențială a vieții umane. Între om și sursa muzicală se creează o comuniune, armonia ritmica și melodica transferându-se în intimitatea sufletului. Crearea mediului specific pentru perceperea și trăirea muzicii, pentru înțelegerea ei este o primă condiție a educării sensibilității muzicale. În cadrul orelor de educație muzicală se învață tehnică vocală și interpretativa, se exersează capacitățile de trăire
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
armoniilor reprezintă opțiuni de limbaj ce imprimă acea mișcare în spirală sau de amețire a simțurilor, sens aferent cuvântului tournent. În pofida tonalității de la major, aspectul armonic al acestei incantații tulburătoare oferă o remarcabilă bogăție de agregate armonice asociată unei „alchimii” melodice rafinate, ce rezultă din combinațiile ulterioare ale seriei melodice inițiale . La nivelul ansamblului se remarcă abundența evidentă a indicațiilor agogice (21 de indicații de tempo pe parcursul a 54 de măsuri), corespondențe intime ale unor subtile stări senzitive ce se doresc
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
măsură atipică de 5/4. Interesant de remarcat este diferențierea de plasare a momentelor de tensiune (cresc. și decresc.) la nivelul fiecărei măsuri, fapt ce creează acea neregularitate în procesul avansării ritmice. De asemenea, aceleași momente de climax ale liniei melodice principale vor fi subliniate de traseul fluxului armonic al acesteia. Astfel, se observă cum primele două măsuri evoluează spre acordul de treapta a II-a coborâtă () a tonalității de bază, amplificând tensiunea prin nerezolvarea acestuia și abandonarea sa într-o
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
a pregnanței tematice, de omogenizare a discursului. Acest aspect va genera la rândul său o structură formală liberă, ale cărei secțiuni (A1 - măsurile 1 - 18; A2 - măsurile 19 - 27; A3 măsurile 28 - 39) prezintă la nivel morfologic evidente afinități ritmico melodice. Tempo-ul Très calme et doucement expressif () - foarte calm și expresiv în mod blând asociat indicației sans rigueur (fără rigoare) necesită o ușoară flexibilitate în redarea interpretativă, alături de fluiditatea mișcării ce o presupune în mod implicit natura specifică a discursului
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
asemenea, același parametru agogic va contribui semnificativ la procesul circumscrierii segmentelor constitutive ale structurii macro formale prin animarea subtilă ce se produce exclusiv la nivelul părții mediane. Discursul, în care prevalează sfera modalului prin aspectul pentatonic-anhemitonic al celor trei structuri melodice generatoare, împrumută o accentuată nuanță arhaică prin frecventa inserare a diferitelor modele cadențiale (plagale și autentice). Ceea ce se distinge ca particularitate la nivelul limbajului debussyist reprezintă o concepție proprie de tratare a spațiului modal. Astfel, impunerea unui element al scării
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
tematice prezintă același aspect sinuos (simbol al plutirii), amplificat de caracterul variat al ritmurilor evoluției. Astfel, la acest nivel al limbajului sonor, se disting multiple elemente comune (formula ritmică punctată, inversarea formulei de , sincope egale și inegale) cu expresia ritmico melodică a temei principale. Această corespondență subtilă ce operează la nivelul detaliilor de scriitură asigură omogenitatea și unitatea imaginii sonore de ansamblu. Registrul superior al discursului afirmă ostinato ul unor acorduri majore (La, Re#, Fa#, Si# în două dintre aceste cazuri
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
Animez un peu). Discursul acesteia imprimă o ușoară activare avansării sonore, ce pare să corespundă proiecției pentru o clipă a acelei civilizații pe care Timpul îi încremenise Chipul. Reluarea ideii melodice a celui dintâi „bocet” va păstra atât configurația ritmico melodică originară, cât și registrul inițial al acesteia. De altfel, o analiză atentă a evoluției de ansamblu a preludiului va confirma acest fapt, devenit o caracteristică esențială valabilă la nivelul ambelor exprimări melodice expuse în stil recitativ (prima melopee măsurile 7
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
transpus: "Lirica nu poate fi umplută de toată coloristica sau de toată muzica. E mai bogată, într-un fel, și mai săracă, într-altul, decît amîndouă. Dar cuprinderea, și spirituală, nu se poate lipsi de elementele intelectuale, aritmetice, ale unei melodice simple, ale unei strîngeri complimentare de culori. Acestea sînt esențe și ca atare trebuiesc asociate corpului liric". Trei culori-simboluri fundamentale, aflăm în poezia Jocului secund, însoțite de trei mituri cosmogonice: mitul Oglinzii, mitul Nunții și mitul Soarelui, cum punctează Basarab
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Barbu, în recenzia la volumului Laudă somnului (1929), de Lucian Blaga, argumentează, în felul său, în favoarea necesității de a conjuga demersul intelectual, cu cel poetic: Dar cuprinderea, și spirituală, nu se poate lipsi de elementele intelectuale [s.n.], aritmetice ale unei melodice simple (aluzie la Pitagora cita mai înainte), ale unei strângeri complementare de culori. Acestea sunt esențe și trebuiesc asociate corpului liric [s.n.]"14. O bună parte din sensurile acestei secțiuni din "Veghea lui Roderick Usher" se construiesc în jurul simbolismului navei
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
și La Debussy, Caude (1862 -1918) Compozitor, pianist și critic francez - Marș ecosez pe o temă populară (1891) - Șase epigrafe antice (1914) Delvincourt, Claude (1888 -1954) Compozitor francez - 6 piese (1935) Diabelli, Anton (1781-1858) Organist, compozitor și publicist austriac - Piese melodice op. 149 Dijk, Jan H. van (n. 1918) Compozitor, critic și pedagog olandez - Ordre (1953) - Au jardin (1956) - En forêt (1966) - For piano - 2 sau 3 pianiști (1967) - 3Pastorales (1969)Something (1969) Draeseke, Felix (1835 -1913) Pianist, compozitor și pedagog
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
Grieg, Eduard (1843 1907) Compozitor, pianist și dirijor norvegian - 2 Piese simfonice op. 14 Groot, Cor de (1914 1993) Compozitor și pianist olandez - Printemps (1961) - Le retourde postillon (1982) Gurlitt, Cornelius (1820 -1901) Organist și pedagog german. - 7 Zwdlftönspiele - Piese melodice op. 81 (1876) - Erholungstunden op. 102 (1880) - 12 Albumblätter op. 147 (1888) - 12 Bunte Blätter op.163 (1888) 20 Blumenstuscke op. 178 (1891) Halffter, Ernesto (1905 -1989) Dirijor și compozitor spaniol. - Piezas infantiles (1919) Hamary, Andras (n. 1950) Dirijor și
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
sa. În activitatea pedagogică a știut să răspândească tot ce aducea ea nou - interpretativ în arta pianistică occidentală. A îmbinat armonios cultura muzicală complexă, ținuta etică ireproșabilă cu vocația pentru activitatea didactică. Lecțiile sale erau profunde analize ale textului muzical: melodica, ritmul, structura piesei, stilul lucrării, al compozitorului, al epocii. Explicațiile clare erau însoțite de demonstrații, adevărate modele de măiestrie interpretativă. Comparațiile cu imagini din natură, din alte arte, erau folosite cu pricepere și fantezie. În activitatea artistică, Eliza Ciolan a
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
În cadrul probei se verifică: - auzul muzical; - simțul ritmic; - memoria muzicală; - calitățile vocale; - condițiile generale fizico - estetice și de mișcare. Verificarea se face prin 1 - 2 din următoarele forme: - intonarea a 1 - 2 cântece prezentate de candidat; - reproducerea unor fragmente ritmico - melodice după modele date de comisie; - realizarea unor exerciții de mișcare la comanda profesorului. Evaluarea se face de o comisie formată dintr-un profesor de muzică și un profesor de educație fizică. 2. Proba de investigare a capacității de a comunică
ORDIN nr. 4.958 din 12 octombrie 2004 privind Metodologia de organizare şi desf��şurare a admiterii în învăţământul liceal şi profesional de stat pentru anul şcolar 2005-2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162394_a_163723]
-
În cadrul probei se verifică: - auzul muzical; - simțul ritmic; - memoria muzicală; - calitățile vocale; - condițiile generale fizico - estetice și de mișcare. Verificarea se face prin 1 - 2 din următoarele forme: - intonarea a 1 -2 cântece prezentate de candidat; - reproducerea unor fragmente ritmico - melodice după modele date de comisie; - realizarea unor exerciții de mișcare la comanda profesorului. Evaluarea se face de o comisie formată dintr-un profesor de muzică și un profesor de educație fizică. 2. Proba de investigare a capacității de a comunică
ORDIN nr. 5.514 din 21 noiembrie 2003 privind Metodologia de organizare şi desfăşurare a admiterii în învăţământul liceal şi profesional de stat pentru anul şcolar 2004-2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156737_a_158066]
-
În cadrul probei se verifică: - auzul muzical; - simțul ritmic; - memoria muzicală; - calitățile vocale; - condițiile generale fizico - estetice și de mișcare. Verificarea se face prin 1 - 2 din următoarele forme: - intonarea a 1 -2 cântece prezentate de candidat; - reproducerea unor fragmente ritmico - melodice după modele date de comisie; - realizarea unor exerciții de mișcare la comanda profesorului. Evaluarea se face de o comisie formată dintr-un profesor de muzică și un profesor de educație fizică. 2. Proba de investigare a capacității de a comunică
ANEXE*) din 21 noiembrie 2003 de organizare şi desfăşurare a admiterii în învăţământul liceal şi profesional de stat pentru anul şcolar 2004-2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156924_a_158253]
-
În cadrul probei se verifică: auzul muzical; simțul ritmic; memoria muzicală; calitățile vocale; condițiile generale fizico - estetice și de mișcare. Verificarea se face prin 1 - 2 din următoarele forme: intonarea a 1 -2 cântece prezentate de candidat; reproducerea unor fragmente ritmico - melodice după modele date de comisie; realizarea unor exerciții de mișcare la comanda profesorului. Evaluarea se face de o comisie formată dintr-un profesor de muzică și un profesor de educație fizică. 2. Proba de investigare a capacității de a comunică
ORDIN nr. 4.802 din 31 august 2010 privind organizarea şi desfăşurarea admiterii în învăţământul liceal de stat pentru anul şcolar 2011-2012. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/226044_a_227373]
-
În cadrul probei se verifică: ● auzul muzical; ● simțul ritmic; ● memoria muzicală; ● calitățile vocale; ● condițiile generale fizico - estetice și de mișcare. Verificarea se face prin 1 - 2 din următoarele forme: ● intonarea a 1 -2 cântece prezentate de candidat; ● reproducerea unor fragmente ritmico - melodice după modele date de comisie; ● realizarea unor exerciții de mișcare la comanda profesorului. Evaluarea se face de o comisie formată dintr-un profesor de muzică și un profesor de educație fizică. 2. Proba de investigare a capacității de a comunică
ANEXE*) din 31 august 2009 la Ordinul nr. 4.848 din 31 august 2009 privind aprobarea Metodologiei de organizare şi desfăşurare a admiterii în învăţământul liceal de stat pentru anul şcolar 2010-2011, precum şi a Calendarului admiterii în învăţământul liceal de stat pentru anul şcolar 2010-2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/217158_a_218487]
-
În cadrul probei se verifică: auzul muzical; simțul ritmic; memoria muzicală; calitățile vocale; condițiile generale fizico - estetice și de mișcare. Verificarea se face prin 1 - 2 din următoarele forme: intonarea a 1 -2 cântece prezentate de candidat; reproducerea unor fragmente ritmico - melodice după modele date de comisie; realizarea unor exerciții de mișcare la comanda profesorului. Evaluarea se face de o comisie formată dintr-un profesor de muzică și un profesor de educație fizică. 2. Proba de investigare a capacității de a comunică
METODOLOGIE din 31 august 2010 de organizare şi desfăşurare şi structura probelor de aptitudini pentru admiterea în anul şcolar 2011-2012 în liceele vocaţionale*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234636_a_235965]
-
aprinse, în genul lui Charlie Parker, către reluările reținute cu aranjamente reduse ale mijloacelor muzicale. Albumul ""Kind Of Blue"" (1959) reprezintă punctul de plecare al celor mai importante modificări structurale din jazz-ul modern, înlocuind funcția armonică cu accentuarea gamei melodice ca element fundamental în compoziție și interpretare. Albumul ""Bitches Brew"" (1969) deschide epoca stilului "fusion", care reunește cele două modalități predominante ale anilor '60. Ca interpret, , prin accentuarea fiecărui ton, se distanțează de virtuozitatea caracteristică a predecesorilor săi. Sunetul său
Miles Davis () [Corola-website/Science/300155_a_301484]
-
bate cu unul sau două ciocănașe, la orele fixate pentru rugăciune. Percuția se face în mod ritmic și, în funcție de locul în care placă de lemn sau metal este lovită, se pot obține sunete cu înălțimi diferite, creindu-se astfel o linie melodica simplă. Toaca de lemn este deobicei de 2 feluri: o toaca fixă și o toaca portabila (cu această din urmă se înconjoară biserică / mănăstirea). Toaca portabila e adesea o scândură lungă de 2-3 m, lata de 20 cm, si se
Toacă () [Corola-website/Science/307050_a_308379]
-
ș.a.) și îmbunătățindu-se dozarea - mixajul, dar și densitatea ritmică, a - instrumentelor. Din pricina grăbirii producției în interes comercial, se recurge adeseori la folosirea de "loops" pentru negativ (fragmente preînregistrate care se reiau pe parcursul piesei, de pildă pentru mai multe strofe). Melodica lui Guță este aproape neschimbată din momentul lansării în lumea muzicală (ornamentație încărcată, improvizații melodice frecvente). Piese recente precum „Sunt țigan european” sugerează o tendință de întoarcere la stilul de început al cântărețului, mai apropiat de jazz-ul țigănesc (aici
Nicolae Guță () [Corola-website/Science/308540_a_309869]