156 matches
-
de principiile de notație și de gradul de libertate permisă, specifice epocii compozitorului respectiv; așa cum și în armonie, anumite structuri acordice creatoare, într-o vreme, de puternice tensiuni s-au tocit față de evoluția sensibilității și a percepției disonanței; sau rupturi melodice cu totul impresionante ale unor epoci, par astăzi lin conduse față de contururile frânte, contorsionate, ale unor lucrări mai noi. Articulația a fost diferit notată în timp. Frazarea a fost notată numai în anumite perioade, de anumiți compozitori (și mai ales
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
română, doctor în muzicologie și profesoara universitară la Universitatea Națională de Muzică din București. "“Liana Alexandra este considerată drept cel mai important compozitor român al generației ei. Limbajul ei componistic este bogat, de la tehnică aleatorica și cea a clusterelor la melodica de amplu lirism inspirată de elemente folclorice din cultura ei natală.”" (Gregory Youtz. The Pacific Lutheran University, Tacoma, Washington, U.S.A.) S-a afirmat drept ilustra compozitoare pe plan național și la nivel internațional încă din anii 1970, obținând numeroase
Liana Alexandra () [Corola-website/Science/308764_a_310093]
-
viu al strălucirii teoforice (termen care desemnează artă bizantina ca fiind o artă ecleziastica care încearcă să exprime o frumusețe transcedentală, Dumnezeiasca, originală și unică) a artei bizantine ortodoxe. Muzică psaltica bizantina este prin esență o muzică exclusiv omofona și melodica (exclude armonia sau cântarea pe mai multe voci). Etimologic, cuvantul "muzică" este de origine grecescă, luându-și numele de la "muse" (termen care mai tarziu are un înțeles mai larg desemnând în general "inspirația" în arta creatoare), iar zeița Euterpe era
Muzica bizantină () [Corola-website/Science/307597_a_308926]
-
momente de forță ale albumului, în care elementele muzicii vechi se împletesc cu cele hard rock, pe fondul unor partituri elaborate de bas și tobe. „Când mă uit în ochii tăi” este construită pe alternanța între pasajele ritmate și cele melodice, în stilul caracteristic trupei. Unul dintre momentele de vârf ale discului este „Nu-mi da tot într-o zi”, o compoziție cu structură complexă, care include un solo de baterie realizat de Leontin Iovan. „Comoara”, cu trimiteri spre zona muzicii
Celelalte Cuvinte II () [Corola-website/Science/335526_a_336855]
-
imaginii infinitului”." Ciprian Tănăsescu menționa într-o recenzie din 1992 a discului Secretul Piramidelor din revista Săptămâna referitor la aceeași piesă Ochii Planetei: ""Sonoritățile oarecum exotice ale piesei ne pregătesc pentru ce va urma. Alternând riff-urile de chitară cu linii melodice instrumentale suprapuse cu o vizibilă (ori poate ar trebui să spun audibilă) tendință spre grandios."" Același autor făcea referință la sound-ul Octave într-un alt articol din aceeași revistă definindu-l ca pe o "“adaptare a fluidității melodice a rock
Octave Octavian Teodorescu () [Corola-website/Science/325904_a_327233]
-
a precizat: "„În vreme ce claviaturile și aranjamentele orchestrale sunt strălucite, după părerea mea, chitarele nu sunt îndeajuns de convingătoare. De la bun început, acest fapt e determinat de poziția dezavantajoasă în cadrul mixajului (în comparație cu claviaturile și orchestra), dar și de aportul modest la melodică și în desfășurarea temelor muzicale, acesta limitându-se la riff-uri construite pe acorduri de cvinte. Este evident că instrumentul care a participat cel mai mult la compunerea pieselor de pe album a fost claviatura.”" De pe albumul "The Phantom Agony" au fost
Epica () [Corola-website/Science/305020_a_306349]
-
teme, concluzionând recenzia astfel: „ai putea începe să crezi că motivul pentru care fetele îl tot părăsesc este că [Sean] a devenit puțin cam plictisitor”. Neil McCormick a scris despre "All or Nothing" că conține „piese cu o structură concisa, melodica, pline de romantism, [Sean] revărsându-și sentimentele pe un negativ provenit de la sintetizator”. În interviul telefonic acordat postului de radio Kiss FM pe 16 iulie 2008, Sean a declarat că pregătește un concert în România. Spectacolul a avut loc în
Jay Sean () [Corola-website/Science/313437_a_314766]
-
este primul single al Deliei lansat pe 16 iunie 2011 de pe albumul „Pe aripi de vânt”. Este o producție a celor de la FlyinState ce conține o linie melodica de flaut interpretată chiar de artista. Lansarea a avut loc în premieră la radioul Kiss FM în timpul emisiunii „Kiss Kiss în The Mix”. Single-ul a ajuns repede un hit, intrând în primele 20 de piese ale Romanian Top 100
Dale () [Corola-website/Science/329552_a_330881]
-
a sfătuit pe Harap-Alb, pe FătFrumos și pe Ileana Cosânzeana cum să scape și privirile i s-au luminat. Frumoasă poveste!... Într-una dintre activitățile desfășurate la cercul de creație literară am incercat un studiu tematic orientat către analogia vers-linie melodica. Bazându-ne pe forță de sugestie a melodiei am selectat pentru audiție fragmentul „Toamnă” din „Anotimpurile” de Antonio Vivaldi. Etapele demersului didactic creativ au fost astfel structurate: a. Pregătirea momentului percepției muzicale: Suport literar - Textul în versuri „Toamnă” de Octavian
Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
de acorduri fiind Fm-Eformula 1-Dformula 1-Bformula 1m (i-VII-VI-iv în tonalitatea fă minor natural). Întinderea vocii lui Furtado este de la notă laformula 1 din octava mică până la notă fă din octava a doua. Sunt utilizate armonii vocale și câteva sincope, existând în cântec o frazare melodica repetitivă și câte un acord pe spații mari. Nu sunt secțiuni instrumentale prea lungi, iar elementele de percuție sunt proeminențe. Furtado susține că „sunetul fantomatic cântat la claviatură” provine de la discul single lansat în 1983 de formația Eurythmics, „Here Comes
Say It Right () [Corola-website/Science/313789_a_315118]
-
ușurință a jocurilor muzicale și a cântecelor. Se știe că gândirea logică a copiilor este strâns legată de sensibilitate, percepție, reprezentare și memorie. Prin muzicoterapie, ei își formează capacitatea de a analiza și diferenția din ce în ce mai exact sunetele muzicale, structurile ritmico‑melodice, participând activ și conștient la interpretarea lor. Muzica trezește și întreține pe o durată mai mare de timp atenția copiilor, fie prin ritm sau linie melodică, fie prin armonie sau text, determinând emoții profunde, trăiri interioare puternice sau create spontan
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
și rețin mai bine mesajele publicitare.În schimb, consumul de băuturi din baruri sau discoteci crește o dată cu accelerarea ritmului.Pe un fond cu un tempo rapid clienții unui bar consumă o sticlă de răcoritoare în zece minute în timp ce aceeași linie melodica ascultata într-un ritm lent va prelungi cu patru minute consumul aceleiași cantități. Capitolul al șaptelea al lucrării încearcă să demonstreze că și detaliile mărunte legate de culori și luminozitate pot avea repercusiuni asupra comportamentului consumatorului în așa măsură în
[Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
armoniilor reprezintă opțiuni de limbaj ce imprimă acea mișcare în spirală sau de amețire a simțurilor, sens aferent cuvântului tournent. În pofida tonalității de la major, aspectul armonic al acestei incantații tulburătoare oferă o remarcabilă bogăție de agregate armonice asociată unei „alchimii” melodice rafinate, ce rezultă din combinațiile ulterioare ale seriei melodice inițiale . La nivelul ansamblului se remarcă abundența evidentă a indicațiilor agogice (21 de indicații de tempo pe parcursul a 54 de măsuri), corespondențe intime ale unor subtile stări senzitive ce se doresc
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
măsură atipică de 5/4. Interesant de remarcat este diferențierea de plasare a momentelor de tensiune (cresc. și decresc.) la nivelul fiecărei măsuri, fapt ce creează acea neregularitate în procesul avansării ritmice. De asemenea, aceleași momente de climax ale liniei melodice principale vor fi subliniate de traseul fluxului armonic al acesteia. Astfel, se observă cum primele două măsuri evoluează spre acordul de treapta a II-a coborâtă () a tonalității de bază, amplificând tensiunea prin nerezolvarea acestuia și abandonarea sa într-o
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
a pregnanței tematice, de omogenizare a discursului. Acest aspect va genera la rândul său o structură formală liberă, ale cărei secțiuni (A1 - măsurile 1 - 18; A2 - măsurile 19 - 27; A3 măsurile 28 - 39) prezintă la nivel morfologic evidente afinități ritmico melodice. Tempo-ul Très calme et doucement expressif () - foarte calm și expresiv în mod blând asociat indicației sans rigueur (fără rigoare) necesită o ușoară flexibilitate în redarea interpretativă, alături de fluiditatea mișcării ce o presupune în mod implicit natura specifică a discursului
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
asemenea, același parametru agogic va contribui semnificativ la procesul circumscrierii segmentelor constitutive ale structurii macro formale prin animarea subtilă ce se produce exclusiv la nivelul părții mediane. Discursul, în care prevalează sfera modalului prin aspectul pentatonic-anhemitonic al celor trei structuri melodice generatoare, împrumută o accentuată nuanță arhaică prin frecventa inserare a diferitelor modele cadențiale (plagale și autentice). Ceea ce se distinge ca particularitate la nivelul limbajului debussyist reprezintă o concepție proprie de tratare a spațiului modal. Astfel, impunerea unui element al scării
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
tematice prezintă același aspect sinuos (simbol al plutirii), amplificat de caracterul variat al ritmurilor evoluției. Astfel, la acest nivel al limbajului sonor, se disting multiple elemente comune (formula ritmică punctată, inversarea formulei de , sincope egale și inegale) cu expresia ritmico melodică a temei principale. Această corespondență subtilă ce operează la nivelul detaliilor de scriitură asigură omogenitatea și unitatea imaginii sonore de ansamblu. Registrul superior al discursului afirmă ostinato ul unor acorduri majore (La, Re#, Fa#, Si# în două dintre aceste cazuri
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
Animez un peu). Discursul acesteia imprimă o ușoară activare avansării sonore, ce pare să corespundă proiecției pentru o clipă a acelei civilizații pe care Timpul îi încremenise Chipul. Reluarea ideii melodice a celui dintâi „bocet” va păstra atât configurația ritmico melodică originară, cât și registrul inițial al acesteia. De altfel, o analiză atentă a evoluției de ansamblu a preludiului va confirma acest fapt, devenit o caracteristică esențială valabilă la nivelul ambelor exprimări melodice expuse în stil recitativ (prima melopee măsurile 7
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
și La Debussy, Caude (1862 -1918) Compozitor, pianist și critic francez - Marș ecosez pe o temă populară (1891) - Șase epigrafe antice (1914) Delvincourt, Claude (1888 -1954) Compozitor francez - 6 piese (1935) Diabelli, Anton (1781-1858) Organist, compozitor și publicist austriac - Piese melodice op. 149 Dijk, Jan H. van (n. 1918) Compozitor, critic și pedagog olandez - Ordre (1953) - Au jardin (1956) - En forêt (1966) - For piano - 2 sau 3 pianiști (1967) - 3Pastorales (1969)Something (1969) Draeseke, Felix (1835 -1913) Pianist, compozitor și pedagog
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
Grieg, Eduard (1843 1907) Compozitor, pianist și dirijor norvegian - 2 Piese simfonice op. 14 Groot, Cor de (1914 1993) Compozitor și pianist olandez - Printemps (1961) - Le retourde postillon (1982) Gurlitt, Cornelius (1820 -1901) Organist și pedagog german. - 7 Zwdlftönspiele - Piese melodice op. 81 (1876) - Erholungstunden op. 102 (1880) - 12 Albumblätter op. 147 (1888) - 12 Bunte Blätter op.163 (1888) 20 Blumenstuscke op. 178 (1891) Halffter, Ernesto (1905 -1989) Dirijor și compozitor spaniol. - Piezas infantiles (1919) Hamary, Andras (n. 1950) Dirijor și
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
hemisfera dominantă a fiecăruia dintre noi. Ea este lumea logicii, elaborează metafore codificate, mai puțin flexibile și nu poate comunica fără o colaborare strânsă cu cealaltă jumătate a creierului. Limbajul arid și sintetic de sintaxă și precizie necesită modularea emoțională, melodică și bogăție metaforică a prosodiei într-un balans din care ia naștere poesia. Ritmul particular, metrica, rima și metafora diferențiază poetica de proză, dar nu există o limită precisă, așa cum diferența între limbajul muzical și cel prin cuvânt nu se
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
într-o lume armonica. Artă sunetelor muzicale tălmăcește forme și culori, senzații, emoții, sentimente, pasiuni și gânduri. Captarea și trăirea muzicalității este o trebuința esențială a vieții umane. Între om și sursa muzicală se creează o comuniune, armonia ritmica și melodica transferându-se în intimitatea sufletului. Crearea mediului specific pentru perceperea și trăirea muzicii, pentru înțelegerea ei este o primă condiție a educării sensibilității muzicale. În cadrul orelor de educație muzicală se învață tehnică vocală și interpretativa, se exersează capacitățile de trăire
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
1932, Act de prezență (cu excepția, poate, a textului ultim, Prefață la alte poeme, cu caracter predominant programatic), În care pot fi identificate principalele trăsături ale prozei poetice ca o „construcție Închisă, bazată pe revenirea motivelor, cu puternic accent pe ritmica melodică a frazei”, presupunînd un tratament fantezist al lexicului, ce atrage atenția asupra cuvîntului Însuși, cu o sintaxă discontinuă, adesea eliptică, opusă „ordinii tradiționale a frazei”, cu un ritm apropiat de cel al poeziei și avînd o puternică Încărcătură metaforică. Sub
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
printre confrați. Volumul din 1969, Versuri din patru decenii, grupează titlurile, în funcție de data elaborării lor, în trei secțiuni: 1937-1940, 1943-1949, 1956-1963. Alături de compoziții cursive, bogate în imagini poetice sau mărturisind influențe folclorice elegant asimilate, sunt incluse pasteluri calme, cu o melodică interioară bine cumpănită, dar și demonstrații ostentative de versificare prețioasă, care elimină emoția estetică. SCRIERI: Fugind de neant, pref. autorului, București, 1946; Versuri din patru decenii, pref. M.R.P. [Miron Radu Paraschivescu], București,1969. Repere bibliografice: Piru, Panorama, 182-184. C.P.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285678_a_287007]
-
înfățișat mult prea simplist. Acea stretta cu cor din preludiul operei, Dio della guerra, este totuși 129 una din cele mai mișcătoare pagini scrise vreodată de Verdi, propulsata și de o abila plasare a unei forme de triolet în linia melodica. În aria Alzirei, Da Gusman, șu fragil barcă, prima dintre ariile narative care vor culmina în Îl Trovatore , fiecare detaliu este subliniat cu o rară economie de mijloace. La debutul actului ÎI, există un alt artificiu constând într o scurtă
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]