132 matches
-
al refrenului, dar acesta s-a păstrat tocmai pentru că în memoria ancestrală a rămas și s-a transmis ideea că e păcat să schimbi ceea ce este sacru; remarcăm însă simetria realizată prin repetiția cuvântului Ler, din nevoia de a asigura melodicitatea, frumusețea colindelor care se cântă. Sintagma se poate descompune în cuvintele Leru-i (oi), Doamne, Ler; vocala i este forma scurtă a verbului a fi la prezentul indicative-este, ca și diftongul oi , formă populară coruptă cu același sens; ca urmare vom
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
într-un joc de sunete ce se impun din nevoia subiecților de armonie, de muzicalitate, sporită, e o formă de aliterație leroi, leur, leor având în vedere conștiința faptului că e vorba de un cântec sacru, perfectibil în timp ca melodicitate, fără însă a denatura până la anulare, cuvintele. Avem de-a face aici cu graiurile locale și cu perceperea subiectivă a sunetelor. Este evidentă exprimarea sintetică impusă de timp, dar și de necesitatea susținerii unui tempou cerut de o invocație ce
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
perceperea subiectivă a sunetelor. Este evidentă exprimarea sintetică impusă de timp, dar și de necesitatea susținerii unui tempou cerut de o invocație ce implică o anume intensitate în acord cu sentimentele de bucurie, fiind vorba de asigurarea și a unei melodicități, căci odată cu ieșirea în stradă, din temple a acestor imnuri sfinte, pierd din solemnitatea și rigoarea sacră impusă de reguli stricte, cunoscute, și se adaptează nevoilor mulțimilor, care nu mai cunosc sensul exact al acestor imnuri, păstrează însă esența - ideea
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
snoave, ghicitori și proverbe, alcătuind prima culegere mai mare de expresii și locuțiuni din Transilvania. Interesat în primul rând de valoarea documentară a literaturii populare, C. recomanda notarea exactă, fără intervenții din partea culegătorului. Poeziile scrise de C. se disting prin melodicitate și acuratețe prozodică deosebită. A compus o amplă eglogă, tipărită într-o primă ediție în 1833 și reluată, în 1860, sub titlul Drama pastorale. Ca și în celelalte versuri, unele de inspirație folclorică, el arată predilecție pentru universul rustic și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286272_a_287601]
-
Tot filtrând, decantând, chinuindu-se să-și rafineze, în „simetrii și purități de cristal”, discursul, stihuitorul aproape că sufocă nu doar palpitul lăuntric, dar, pășind pe o „punte către vid”, până și înțelesurile. Scrupulul drastic al conciziei, hiperluciditatea, euforia subtilei melodicități a unor sonuri conduc la un asemenea rezultat și în poeziile în vers alb (Poezii în vers alb, 1983). Un ton neașteptat de aspru, răbufnind în sarcasme și blesteme, zvâcnește în Balade și strofe răzlețe (1943). Cu toată jalea pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286187_a_287516]
-
se închină (1935) au un sunet aparte prin gingășia emoțiilor - efemere, e drept - și nu întâmplător Tudor Arghezi îl așază în descendența lui Ienăchiță Văcărescu. M. le dezvăluie cu o spontaneitate netrucată și melancolia imprimă acestor cântece și madrigaluri o melodicitate remarcată în epocă: Eugen Jebeleanu îl aseamănă cu Heine, sonetul Dimineața fiind într-adevăr una din cele mai reușite poezii. În antologiile publicate după 1944 - Flori și ghimpi (1956), Soare cu dinți (1972) -, obiectul „cântecelor” se schimbă, realitățile lumii noi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287960_a_289289]
-
juridice, va debuta în presă, în 1924, cu o cronică cinematografică în prima revistă românească de specialitate, „Filmul”. Ca poet, debutează în 1930, cu volumul Nod ars, caracterizat de G. Călinescu ca fiind „de influență barbiană”. Versul scurt, ritmul sacadat, melodicitatea ce duce spre incantație, jocul copilăresc sau descântecul, ca și numeroasele tente exotice îl recomandă într-adevăr ca pe un emul al lui Ion Barbu. Există însă la el și o aplecare spre miniatură (în genul Elegiilor pentru ființe mici
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285881_a_287210]
-
care se atinge echilibrul între idee și expresie. Ultimele trei culegeri, Sonete (1969), Lăsați vulturii să zboare (1975), Asemeni lucrurilor (1977), includ sonete care surprind uneori prin încălcarea versificației și prin impresia de ușoară domolire a fanteziei. Totuși, sensibilitatea, delicatețea, melodicitatea rămân caracteristice, multe poezii având aerul unor romanțe. SCRIERI: Către țara ochilor mei, pref. Victor Papilian, Cluj, 1938; Murmură tăcerile, București, 1940; Dar de nuntă, Sibiu, [1944]; Nopți ardelene, Sibiu, f.a.; Amfora de lut, pref. Tudor Arghezi, București, 1965; Sonete
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290728_a_292057]
-
sugestivă, funcțională și adecvată, creată de Oana Lazăr și Nicolae Mihăilă. Corul, pregătit de maestrul de cor Valeriu Gâdei, mai redus numeric, a sunat echilibrat, curat și îngrijit, disciplinat în travaliul scenic solicitat de regie. Orchestra a pus în valoare melodicitatea din partitură, la solicitările dirijorului Corneliu Calistru, care își înscrie în palmares încă o pagină de succes cu o nouă premieră absolută. Regia, semnată de Anda Tăbăcaru-Hogea, a urmărit cu mijloace simple, dar convingătoare, ideea libretului și substanța muzicii, conducând
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
fericire; fericit; folclor; foșnet; fredonare; fredonez; frumusețe; gălăgie; grai; grai frumos; gură; de haiducie; hit; iad; inimă; instrumente; interpret; interpretare; iubire; iubit; e joi; karaoke; lac; linie sonoră; liniștire; lirică; literă; lung; mama; mamă; al mamei; masă; manea; măiestrie; meditație; melodicitate; melodii; mîngîiere; mlădios; moară; muzicalitate; muzicant; nai; nani-nani; notă muzicală; orchestră; pace; patriotic; păsări; pian; potîrniche; privighetoare; prost; radio; redare; refren; relaxant; rimă; romantic; scenă; scriitor; sentimente; serenadă; simfonie; sirenă; smîntînă; solist; somn ușor; sport; stare; strofă; suav; sufletesc; sufletul
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cu o rapiditate amețitoare, acțiunea se desfășoară în cadre scurte, tempourile lente sunt aproape complet izgonite în favoarea celor rapide, ariile largi cu desfășurări melodice lipsesc, iar linia este fragmentată în replici - "un parlando vertiginos" care păstrează însă elanul și plastica melodicității. Spațiul muzical este animat de o infinită varietate de ritmuri, armonii, culori timbrale, motive melodice (unele țâșnite de-a dreptul din inflexiunile vorbirii); puținele intermezzi lirice înclină balanța de la râs la emoția sauvă (splendidele arioso-uri ale tinerei perechi de
Un succes de durată? by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/14070_a_15395]
-
pus în valoare cum se cuvine. Protagoniști au fost, atunci, Marina Voica, Alexandru Jula, Stela Enache, Mihai Constantinescu, Marina Florea, Adrian Daminescu, Gabriel Dorobanțu, Carmen Trandafir și Daniel Iordăchioae - nouă corifei ai unei muzici ușoare românești pline de sensibilitate și melodicitate, la care spectatorii de toate vârstele aderă cu toată ființa. Prin melodiile lor cele mai cunoscute au fost reprezentați în concertul respectiv compozitori cum ar fi Gherase Dendrino, Nicolae Kirculescu, George Grigoriu, Florin Bogardo, Vasile Veselovschi, Horia Moculescu, Marius Țeicu
?lag?rele Rom?niei by Octavian Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/84186_a_85511]
-
sacrificiu. Lucrarea cuprinde cinci lieduri încărcate de zbucium și dramatism, în care linia melodică a vocii de sopran, dinamizată intens prin ritm și agogică, se împletește cu scriitura pianistică, cameleonică, asemeni unei umbre, sau, variind temele preluate din partitura solistului. Melodicitatea conturează totuși cel mai bine această miniatură a genului muzicii de cameră, care marchează intens memoria auditivă și afectivă a auditoriului. Recitalul celor doi artiști consacrați, soprana Bianca Manoleanu și pianistul Remus Manoleanu, uimește prin inteligența construirii întregii lucrări, prin
Darul discografic al compozitoarei Carmen Petra Basacopol by Ruxandra Mirea () [Corola-journal/Journalistic/83435_a_84760]
-
vârste ale iresponsabilității, precum copilăria și adolescența, a știut să ne conducă prin labirintul fermecat al muzicii clasice. Dacă e adevărat ceea ce-mi spun unii prieteni, flatându-mă și exagerând, că în scrisul meu există o vagă undă de melodicitate (eu cred că există doar muncă și transpirație!), acest lucru i se datorează profesorului meu. Audițiile repetate ale unor piese, explicarea tehnicii și strategiei din spatele partiturilor, încercarea de a pune în evidență intențiile compozitorului și ale interpretului au fost lecții
Seara târziu, după spectacol by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4562_a_5887]
-
aproape vulgar, cu o notă de umor involuntar (clubul de diamant, zice poetul, e "de golf sau de streap-tease, nici nu mai știu"), dar se salvează printr-un vers de o stranie, lapidară expresivitate ("Dresuri, și eresuri. Frumusețe, lesturi"), cu melodicitatea și jalea sfâșietoare ale cântecului popular. În fine, Lumea amăgitorului. 1. Dulce otravă ar fi putut să fie o bijuterie, dacă autorul n-ar fi conceput un final "autoironic" care distruge atmosfera și strică totul: "Viața mea s-a făcut
Sex și mistică by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9631_a_10956]
-
a preluat cu entuziasm stihurile lui Conachi. De la prietenii și cunoscuții poetului la lăutari și la rapsozi ocazionali, de la poeții contemporani lui la îndrăgostiții de poezie, înfocatele versuri ale poetului moldovean care posedau, pe lîngă un limbaj emotiv, și o melodicitate intrinsecă, au vibrat cîteva decenii la rînd în Principate, înainte chiar ca autorul să fi publicat o singură poezie sub nume propriu. Acel limbaj cuprindea o inovație primordial lexicală. Pentru prima oară versul nostru dobîndea bogăție și varietate terminologică neobișnuite
Părintele (re)găsit al poeziei românești Costache Conachi by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5270_a_6595]
-
cunoaște pe viu magia artei lui George Constantin? Mișcările unui vulcan ce pare de nestăvilit, rîsul enorm, vocea să care parcă a născocit un nou tip de frazare în limba română și care pune accente inconfundabile pe cuvinte, impunînd o melodicitate unică, jocul neobosit al ochilor că de sfinx sau că de animal de pradă? În ultimii ani au dispărut, pe neașteptate sau nu, în orice caz, mult prea repede, prea multi din mării noștri artiști. Uzură profesiei, a lumii în
Obsedanta "Livadă de visini" by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17866_a_19191]
-
pentru volumul Omul disponibil din 2009. Trecerea de la un spațiu ancestral, mistic, plin de rezonanțe religioase la tentativa de a realiza tabloul îngroșat al lumii contemporane duce la artificializarea limbajului, la golirea lui de "miezul ritualic", "până la prozaismul fastidios, iar melodicitatea lui aspră se pierde în enunțuri inexpresive". Mai mult decât atât, câteva versuri din actualul volum pe care le subliniasem ca exemplu de reușită poetică sunt reproduse identic în Istoria... lui Radu G. }eposu scrisă la sfârșitul anilor '80 și
Poetul cetățean by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6693_a_8018]
-
ce sunt/suntem) este un propriu al (sau chiar fiindul) sufletului, aflat într-o necontenită stare de vibrație. Această stare este conținutul care, printr-un fapt intuitiv de limbaj artistic, poate fi nuanțat muzical cu un anume contur/figură melodică. Melodicitatea sau melosul denumește așadar aspectul general de nuanță a unei vibrații lăuntric-necontenite, considerată ca fond (modosonie). Pe analogia (intuitivă) suflet - muzică, diferitele melo-modosonii corespund unui fel sau altul de trăire sau emoție sufletească. Termenul de vocal/vocalizare indică un mod
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
a început munca la parola scenica, deja în Otello și a atins perfecțiunea în Falstaff, în fluență, conciziune, naturalețe. Un moment de virtuozitate vocală lirică încă neatins rămâne fuga finală la 10 voci cu care Verdi încheie Falstaff. Cât privește melodicitatea din Manon, ea se apropie mult de bogăția melodică a operelor verdiene<footnote Idem, Dorsi, Fabrizio / Rausa/Giuseppe - Storia dell’opera italiana, ed. Bruno Mandori, Pavia, 2000, p 510. footnote>. De fapt, Manon - ca și Madama Butterfly mai târziu- ia
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
lungul epocilor două categorii de receptori muzicali: unii îndrăgostiți fără rezerve de creația sa, devenind, în timp, buni cunoscători ai acesteia și alții total insensibili la opera wagneriană, care o refuză și recuză cu ostentație sub pretextul lipsei ei de melodicitate, motivând faptul că nu o înțeleg, fiind o muzică extrem de grea, uneori ezoterică. Un singur fapt este cert: la muzica lui Wagner se ajunge cu greutate și numai în timp, printr-o susținută inițiere muzicală, culturală și estetică. Audițiile repetate
Nevoia de Wagner by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/3250_a_4575]
-
cu desfășurarea lirico- narativă a primei lucrări s-a aflat Dansul spaniol nr. 8, opus 26 de Pablo de Sarasate, în care Gabriel Croitoru a desfășurat o impresionantă paletă de mijloace instrumentale, menite să evidențieze strălucirea, caracterul ritmic pregnant și melodicitatea cuceritoare a muzicii spaniole. În continuare, Liviu Prunaru și Horia Mihail au interpretat cu mult rafinament și fantezie Cantabile și Vals opus 19 de N. Paganini și celebrul Dans spaniol („ La vida breve”) de Manuel de Falla- Kreisler. Publicul a
Duelul viorilor la Sala Radio by Carmen MANEA [Corola-journal/Journalistic/83996_a_85321]
-
Romei“. Scrisoare de la Rovine Un alt succes al autorului este opera-omagiu dedicată lui Mircea cel Mare, „Scrisoare de la Rovine“, a cărei primă audiție a avut loc la Filarmonica „Banatul“, în decembrie 1987. „Muzica lui Ion Crișan se definește printr-o melodicitate în care elementul vocal are primordialitate. Substratul melodic este de esență folclorică și are mereu în vedere redarea, printr-un limbaj muzical adecvat, a specificului acțiunii. Orchestrația pune în evidență procedee polifonice, dar și armonioase, de factură mai modernă, având
Agenda2003-47-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281732_a_283061]
-
Mediteranei, nume biblice vor căpăta funcția unui fundal sonor permanent al aventurilor eroului. Abia atunci Bolintineanu va fi înțeles că termenii străini încrustați în versul românesc pot da naștere unei fonetici evocatoare. Noutatea la nivel lexical e depășită însă de melodicitate: în inventivitatea ritmică și metrică, Bolintineanu nu are egal printre pașoptiști. De la primele sale versuri, poetul a manifestat preferința netă pentru ritmurile trisilabice și quatrosilabice, pentru alexandrinul clasic, pentru versurile de dimensiuni extrem de diferite și pentru combinațiile fanteziste. „Pe unda
D. Bolintineanu, poet și nimic altceva by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5431_a_6756]
-
poet. În strofa de mai sus surprindem, într-o ilustrare aproape didactică, minimalismul figurației și al lexicului lui Bolintineanu; față de el, chiar și Grigore Alexandrescu pare mai imaginativ, pentru a nu vorbi de Heliade și de bruștele lui iluminări. Doar melodicitatea ingenioasă ridică brusc poezia deasupra mediocrității, pentru că în fervoarea muzicală rezidă noutatea acestui unic precursor real al lui Eminescu. Făcînd apoi din Eros o deschidere spre moarte, stabilind cu „lumea de dincolo“ o complicitate erotică, Bolintineanu inova radical într-un
D. Bolintineanu, poet și nimic altceva by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5431_a_6756]