1,001 matches
-
băiat, pe Georges, - mama, fără a fi devenit propriu zis și femeie. Eroina ai povestește lui d'Arthez toată viața ei umilită de maică-sa și de bătrânul duce și cum ași va lua mai tarziu asupra lor revanșa. O melodrama jucată. Confesiunea ei este atat de patetica, - an ciuda depravării, - ăncăt scriitorul creat de Balzac, Daniel d'Arthez, cade definitiv an mrejele ei ănselătoare, de o feminitate diabolica. an convorbirea lor amoroasă, există o pagină an care Balzac - tot timpul
Prefăcătoriile printesei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17435_a_18760]
-
încă să fie sterili, precum și o sumedenie de post-..., încîntați din principiu să anunțe vreun deces de ultimă oră, indiferent al carui concept ori curent pînă mai ieri socotit important. În literatura, astăzi, epicul e surghiunit în zonele triviale, în melodrama, român de consum, sau, dacă apare, e minat din interior de o voce parodica, ciuntit, sabotat sistematic. Nu (mai) poate miră pe nimeni, așadar, că apare un studiu de neurobiologie în care autorul susține că trebuie să concepem personalitatea umană
Povesti Pentru cei mari by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17542_a_18867]
-
a transformat încet, dar sigur, în decursul timpului și-a cucerit treptat piața literaturii, a spectacolului teatral, a filmului și a televiziunii. Inițial un divertisment artistic, ea a devenit o specie populară, care nu mai ține aproape deloc de artă. Melodrama actuala poate fi considerată, cel mult, ca aparținînd zonei "consumului", aceea care pune laolaltă producții extrem de diferite, mizînd toate pe succesul la publicul larg, indiferent de valoare. Anumite elemente comune pot fi, desigur, constatate în aceste producții, care nu urmăresc
Era melodramei by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17564_a_18889]
-
publicul larg, indiferent de valoare. Anumite elemente comune pot fi, desigur, constatate în aceste producții, care nu urmăresc să șocheze, ci să flateze gustul dominant și care inovează totdeauna doar înlăuntrul unui conformism bine calculat. Există mai multe definiții ale melodramei, unele valabile atît pentru aceea din teatrul și nuvelă romantică ale secolului XIX, cît și pentru specia modernă, mult mai diversă practic fără frontiere de gen. Problema mea, în acest articol, e mai puțin aceea de a o defini încă
Era melodramei by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17564_a_18889]
-
de gen. Problema mea, în acest articol, e mai puțin aceea de a o defini încă o dată și mai mult aceea de a descoperi, prin intermediul caracteristicilor ei, motivele care o fac atît de populară. Am în vedere toate categoriile de melodrama, de la cea literară la telenovelele care fac deliciul milioanelor de fani t.v. E vorba de un fenomen social, nu de o simplă modă. Întrebarea este ce anume asigura succesul imens al acestei adevărate industrii, mondializata înaintea altora, pe care
Era melodramei by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17564_a_18889]
-
un fenomen social, nu de o simplă modă. Întrebarea este ce anume asigura succesul imens al acestei adevărate industrii, mondializata înaintea altora, pe care toată lumea o cunoaște, dar puțini au analizat-o. La mijloc este, cred, o confuzie de planuri: melodrama nu conteaza pe artistic, ci pe sentimental. Ea apelează la situații și la personaje care stîrnesc emoții așa zicînd brute și suficient de universale pentru a frînge inimile în absență medierii artistice. E de-ajuns să ascultăm o mamă care
Era melodramei by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17564_a_18889]
-
familii, sînt de-ajuns acestea pentru a se declanșa în noi compătimirea. Nu mai e nevoie de altceva: poate doar de o tehnică abila a expunerii și suspansului, de frumusețea unui chip cuprins de tristețe, de splendoarea unui peisaj. În melodrama, arta n-are loc. I se substituie umanul direct, pur, nesofisticat. Melodrama nu e artistică fiindcă e prea transparență. Declanșează în mod automat în noi o sentimentalitate banală și firească. Și, mai ales, nu admite alternativă. Nu putem alege: situația
Era melodramei by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17564_a_18889]
-
Nu mai e nevoie de altceva: poate doar de o tehnică abila a expunerii și suspansului, de frumusețea unui chip cuprins de tristețe, de splendoarea unui peisaj. În melodrama, arta n-are loc. I se substituie umanul direct, pur, nesofisticat. Melodrama nu e artistică fiindcă e prea transparență. Declanșează în mod automat în noi o sentimentalitate banală și firească. Și, mai ales, nu admite alternativă. Nu putem alege: situația ni se impune. Nu-i putem rezista: inima noastră plînge singură. Melodrama
Era melodramei by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17564_a_18889]
-
Melodrama nu e artistică fiindcă e prea transparență. Declanșează în mod automat în noi o sentimentalitate banală și firească. Și, mai ales, nu admite alternativă. Nu putem alege: situația ni se impune. Nu-i putem rezista: inima noastră plînge singură. Melodrama nu e nici ambigua, nici dilematica. Facultățile noastre de opțiune sînt blocate. Sîntem purtați de valul emoțiilor, tîrîți în vîrtejul lor, copleșiți de iraționalul lor, striviți, în cele din urmă, ca niște viermi neputincioși. Melodrama nu ține de artă, ci
Era melodramei by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17564_a_18889]
-
rezista: inima noastră plînge singură. Melodrama nu e nici ambigua, nici dilematica. Facultățile noastre de opțiune sînt blocate. Sîntem purtați de valul emoțiilor, tîrîți în vîrtejul lor, copleșiți de iraționalul lor, striviți, în cele din urmă, ca niște viermi neputincioși. Melodrama nu ține de artă, ci de natură. Liberul arbitru artistic este inexistent în acest gen de producții sentimentale. Melodrama e forma cea mai subtilă și teribilă de șantaj moral și emoțional. De aceea, ea nici nu se lasă judecată. Nu
Era melodramei by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17564_a_18889]
-
purtați de valul emoțiilor, tîrîți în vîrtejul lor, copleșiți de iraționalul lor, striviți, în cele din urmă, ca niște viermi neputincioși. Melodrama nu ține de artă, ci de natură. Liberul arbitru artistic este inexistent în acest gen de producții sentimentale. Melodrama e forma cea mai subtilă și teribilă de șantaj moral și emoțional. De aceea, ea nici nu se lasă judecată. Nu există melodrame bune sau rele exceptînd tehnică execuției superficiale. Melodramele se află dincolo de principiul binelui și al răului, atît
Era melodramei by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17564_a_18889]
-
ține de artă, ci de natură. Liberul arbitru artistic este inexistent în acest gen de producții sentimentale. Melodrama e forma cea mai subtilă și teribilă de șantaj moral și emoțional. De aceea, ea nici nu se lasă judecată. Nu există melodrame bune sau rele exceptînd tehnică execuției superficiale. Melodramele se află dincolo de principiul binelui și al răului, atît în plan artistic, cît și în plan moral. Le accepți caracterul de fatalitate. Domeniul lor e acela al naturii, ca uraganele, cutremurele, maladiile
Era melodramei by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17564_a_18889]
-
artistic este inexistent în acest gen de producții sentimentale. Melodrama e forma cea mai subtilă și teribilă de șantaj moral și emoțional. De aceea, ea nici nu se lasă judecată. Nu există melodrame bune sau rele exceptînd tehnică execuției superficiale. Melodramele se află dincolo de principiul binelui și al răului, atît în plan artistic, cît și în plan moral. Le accepți caracterul de fatalitate. Domeniul lor e acela al naturii, ca uraganele, cutremurele, maladiile sau morțile. Omul e dezarmat în fața lor. Se
Era melodramei by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17564_a_18889]
-
dincolo de principiul binelui și al răului, atît în plan artistic, cît și în plan moral. Le accepți caracterul de fatalitate. Domeniul lor e acela al naturii, ca uraganele, cutremurele, maladiile sau morțile. Omul e dezarmat în fața lor. Se manifestă instinctual. Melodrama desparte biată noastră inima de precară noastră inteligență. Pompează sînge numai în cea dinții, pîna o face să plesnească. În această constă forță de răspîndire a melodramei. În epoca noastră, arta nu are un dușman mai redutabil decît melodrama. Un
Era melodramei by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17564_a_18889]
-
uraganele, cutremurele, maladiile sau morțile. Omul e dezarmat în fața lor. Se manifestă instinctual. Melodrama desparte biată noastră inima de precară noastră inteligență. Pompează sînge numai în cea dinții, pîna o face să plesnească. În această constă forță de răspîndire a melodramei. În epoca noastră, arta nu are un dușman mai redutabil decît melodrama. Un veritabil imperialism melodramatic colonizează, una cîte una, cetățile artei și le supune codului sau unic de comportament. Publicul melodramei e unul de sclavi ai sentimentului. Incapabili de
Era melodramei by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17564_a_18889]
-
instinctual. Melodrama desparte biată noastră inima de precară noastră inteligență. Pompează sînge numai în cea dinții, pîna o face să plesnească. În această constă forță de răspîndire a melodramei. În epoca noastră, arta nu are un dușman mai redutabil decît melodrama. Un veritabil imperialism melodramatic colonizează, una cîte una, cetățile artei și le supune codului sau unic de comportament. Publicul melodramei e unul de sclavi ai sentimentului. Incapabili de revoltă. Mă tem că era melodramei nu va cunoaște nici un Spartacus.
Era melodramei by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17564_a_18889]
-
plesnească. În această constă forță de răspîndire a melodramei. În epoca noastră, arta nu are un dușman mai redutabil decît melodrama. Un veritabil imperialism melodramatic colonizează, una cîte una, cetățile artei și le supune codului sau unic de comportament. Publicul melodramei e unul de sclavi ai sentimentului. Incapabili de revoltă. Mă tem că era melodramei nu va cunoaște nici un Spartacus.
Era melodramei by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17564_a_18889]
-
are un dușman mai redutabil decît melodrama. Un veritabil imperialism melodramatic colonizează, una cîte una, cetățile artei și le supune codului sau unic de comportament. Publicul melodramei e unul de sclavi ai sentimentului. Incapabili de revoltă. Mă tem că era melodramei nu va cunoaște nici un Spartacus.
Era melodramei by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17564_a_18889]
-
melodramatică, din „Viața românească”, în ianuarie, citat și comentat de autorul acestui eseu, și Observații asupra realismului în artă, din „Revista Fundațiilor Regale”, în iulie, pe care autorul nu-l citează. Or, acesta mi se pare mai important pentru că, dacă „melodrama” are ca „temelie ideologică... supunerea individului la destin” și „anumite tendințe reacționare... se mențin grație ei”, realismul nu este „definitiv închegat” pentru Trost decât „când oamenii iau cunoștință în mod limpede de condițiunile în care trăiesc”. Acest studiu pune la
Un suprarealist atipic – Trost by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2553_a_3878]
-
diferență de cea mai mare parte a generației căreia îi aparținea. Erau acolo poeme de o inclemență comparativ cu care radicalismul anilor 2000 sună aproape infantil. Nici o metaforă, nici un sofism, nimic care să flateze instinctul melodramatic al cititorului (căci de la melodramă la drama autentică distanța e imensă). Versuri seci, aride uneori, lipsite de regimul muzical care, de cele mai multe ori, falsifică emoția. S-ar fi putut crede că Marta Petreu va deveni o Ileana Mălăncioiu (cea din Sora mea de dincolo, să
Din nou acasă, pe Câmpia Armaghedonului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2467_a_3792]
-
plus rețeta universală, aducătoare de bani) s-a născut ideea Patriotului. Scenariul a funcționat ca un mixer; sînt amestecate, vitejește, de toate. Avem și discurs patriotic - drapelul american fîlfîind glorios pe cîmpul de luptă, deschizînd calea Lumii noi; avem și melodramă (...un văduv...șapte copii...soldățeii de plumb ai unui copil ucis de un monstruos ofițer al Coroanei, topiți și transformați, de tatăl patriot, în gloanțe pentru inimile vrăjmașilor... tineri căsătoriți morți în război, fără lună de miere...); avem și love-story
Mașini de război by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16866_a_18191]
-
se sugerează că sînt ceva manechine, lansate pe mapamond), care se întorc "acasă", în austeritatea și pustietatea unei insule, unde dezlănțuie un veritabil taifun sentimental; dincolo de aparențele reci și convenționale, descoperim, pe insula uscată, povești toride, la concurență cu orice melodramă sud-americană. Un film trăznit și provocator, plin de energie demolatoare, dar mai ales plin de profunzime și de toleranță. După ce vezi acest Bye Bye Blue Bird, insulele Feroe - care pînă acum îți evocau doar ceva vag, pe o hartă - capătă
Karlovy Vary - Festivalul internațional al filmului: LA EST DE VEST by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16900_a_18225]
-
readucă la armonia inițială. O armonie de neuitat, o armonie dintr-un tărâm ca de basm, dintr-o țară a cedrilor înalți care acordă deopotrivă delectare și protecție. S-au angajat în această aventură cu volute proustiene, ce drenează abil melodrama socio-politică, câțiva actori foarte cunoscuți și alții în plină afirmare. Sam Shepard care, ca director de ziar animat de obligația corectei reflectări a realității, aproape se joacă pe sine. Max von Sydow care-și permite să-și amendeze ironic avansata
Adevăr și prejudecată by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16970_a_18295]
-
San Juan (Agrado). Dintr-o poveste barocă, de un telenovelism flamboaiant (Manuela !), Almodovar izbutește un film de mare rafinament, în care viața și arta parcă se întrepătrund, se condiționează, se confundă... Specialiștii i-au găsit un nume acestui amestec de melodramă veselă și de comedie tristă : almodramă. Iată, pentru cititorii României literare, primele pagini ale unei almodrame care trebuie neapărat văzută: Totul despre mama mea. (E.V.) 0 - Spital. Interior. Ziuă. A. Sală de reanimare. Nu se aude decît sunetul unui monitor
ALMODRAMA by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16989_a_18314]
-
faptului că nu e iubită. Totul iese pe dos în viața eroinei: iubiții o mint sau o părăsesc, tatăl nu o înțelege, mama o asuprește cu propriile ei frustrări nerezolvate, fiica o ignoră. O tragedie pe toată linia, foarte aproape de melodramă, dar totuși necontaminată de ea. Personajul Agnetei Pleijel e o făptură demnă și obosită de dezamăgiri, dezorientată de insuccese. Demnitatea este cea care o împiedică să se lamenteze, oboseala și dezamăgirea sunt cele care o opresc să se sinucidă. Pe
Într-un oraș acoperit de ninsoare by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17046_a_18371]