369 matches
-
evita anumite excese narcisiste, acum ea s-a pus în valoare tocmai prin autocontrol și un just echilibru între influențele asumate (în primul rând, Maria Tănase) și creativitatea proprie. Rețineți numele tinerilor ei acompaniatori, capabili să realizeze polenizări încrucișate între melosul moldo-român și swing-ul autentic: Petru Haruță/trompetă, Vlad Colesnicov/chitară, Alex Calancea/bas, Vadim Tichișan/baterie. La fel ca la edițiile precedente, festivalul a culminat cu formația Trigon. Recitalul din septembrie 2008 a fost primul în care grupul basarabean
Culoare cosmopolită and discernămâCuloare cosmopolită and discernământ esteticnt estetic by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/7980_a_9305]
-
flugelhorn, trompetă, caval, fluiere, bas, voce, claviaturi; Gari Tverdohleb/baterie, percuție, xilofon. Din nou, intuiția lui Ștefăneț s-a dovedit imbatabilă, prin cooptarea "sta-ru-lui în ascensiune" Alexandru Arcuș, un poliinstrumentist deja profilat, deși abia a împlinit 22 de ani. Reprocesând melosul nostru ancestral sub spectrul finelui/începutului de mileniu, Trigon creează o operă exemplară pentru jazzul de expresie românească al ultimelor două decenii.
Culoare cosmopolită and discernămâCuloare cosmopolită and discernământ esteticnt estetic by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/7980_a_9305]
-
Schaffer, Isaac Schreyer, Jakob Schulsinger, Erich Singer, Isak Sonntag, Klaus Udo Tepperberg, Victor Wittner, Kubi Wohl. Poeziile selectate poartă amprenta "selecției Margul-Sperber": o muzicalitate sobra, o anumita elegantă a formei. Nu șochează; transmit echilibru - în ciuda temelor uneori dramatice. În afară de influență melosului românesc, detectată de cei mai multi comentatori, aș spune că influențele liricii clasice germane și expresioniste austriece predomina. "Natură, copilărie, eros, mit. Peisajele poeziilor sunt deopotrivă peisaje ale dorului și ale pierderii". Majoritatea poeziilor par alese ca să treacă de o posibilă cenzură
Poezia de limbă germană a evreilor din Editura Bucovina by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7142_a_8467]
-
Însă mijlocul de căpetenie prin care Val Gheorghiu încearcă a contracara realul dezamăgitor îl reprezintă perspectiva retro, nelipsită, cum singur se grăbește a specifica, „de o patină a unui romantism cumva desuet și vag aberant". Rîndurile apar furnicate de un melos subtextual, inducînd un fior fantomatic. Doi îndrăgostiți „se întorc, ținîndu-se de mînă, pe sub teii uscați, visîndu-se ca-n atîtea rînduri, în vremea lui Conachi", pentru a se opri „în fața unui grilaj din celălalt veac". Într-o casă cu parfum de
Performanțe stilistice by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6247_a_7572]
-
să plec (Legănări). „Emoția” d-sale e circumscrisă în principal de toposul urban (Emoție de primăvară). Se produce o sciziune în sistemul retrospectiv în cauză, legată de introducerea unui trecut „cult”, care se cumpănește fin cu cel ancestral, folclorizant. Un melos specific înfioară o sală de bal, stil mitteleuropean (Vechile dansuri). Această simțire fantomatică de orășean totuși recent n-are oare un iz bovaric? Deși invocat deseori, satul constituie îndeobște obiectul unor execuții impresioniste, aidoma pînzei unui pictor care se deplasează
Un limbaj personal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5187_a_6512]
-
a-i stinge poetului insatisfacția și sentimentul de marginalizare față de o lume maschilistă și homofobă, în ciuda limbajului poeziei deloc transgresiv. Timbrul versurilor sale este de o clasică și absolută puritate, strofele scurte și epigramatice nu sunt lipsite de un anume melos interior. Printre susținătorii cei mai fideli ai lui Penna au fost Pasolini (care i-a dedicat în 1960 două capitole din volumul de eseuri „Passione e ideologia”), Sergio Solmi, Luciano Anceschi, Piero Bigongiari, Giuseppe de Robertis, Alfredo Giuliani, Giovanni Raboni
Sandro Penna, poetul aleanului homoerotic () [Corola-journal/Journalistic/5422_a_6747]
-
a celor doi mari creatori ai secolului trecut. Tot în Studioul de Concerte din strada Berthelot - grație strădaniei unor tineri entuziaști ce compun grupul „Nectarie Protopsaltul” - sonorități noi, în parte inedite, au putut fi auzite zilele trecute sub genericul promițător „Melosul Bizanțului”. În adevăr, cântarea liturgică, de strană, a urcat pe scenă. Concertul este rodul unui util dialog intercultural susținut de această dată în plan muzical și sprijinit de Administrația Fondului Cultural Național. S-au împlinit zece ani de căutări, de
Momente inedite în sălile bucureștene de concert by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5136_a_6461]
-
-s pentru tine” (Paris negru în ploaie). Clipa e suspendată într-un amurg strălucind de frumusețea nostalgică a melancoliei: „Nu intra niciodată într-un oraș mitic/ la ceasul amurgului, când totu-i un tremur/ care formele schimbă în ritmul/ unui melos bizar, guvernat/ de-un timp vechi, lucrat în filigran/ de arta secretă a arabilor” (O noapte în Granada). Deși nu e poet, ci arhitect și pictor brazilian originar din România, Stephan Eleutheriadis, n. 1922, și-a scris memoriile în aceeași
Călătoriile grecilor by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/5140_a_6465]
-
scrisă și o notă cântată". O altă confidentă a Ceciliei este, așa cum era și firesc, Maica Domnului, mai precis icoana pictată în altarul Bisericii Orfelinatului. Acesteia îi închină muzica tăcută a propriului suflet, zbuciumul preluat de cuget și transfigurat în melos. Chiar și scrisorile din jurnal către mama sa, recitite se pretează a fi transferate în recitative pentru clavicimbal, elaborate în arii și mottete. Să fi fost aceasta ambiția scripturală a lui Tiziano Scarpa, cea de a ne oferi o carte-partitură
O carte, două premii: SUPERMONDELLO și STREGA - 2009 by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/6677_a_8002]
-
stăpânește în mod suveran; sunt luminate cu abilă diferențiere detaliile planurilor sonore; iar aceasta urmărind claritatea evoluțiilor tematice, a liniilor complementare ale muzicii. Plastica imaginii muzicale pe care o dezvoltă Simonov este determinată de o plastică eficientă a gestului. Indiscutabil, melosul slav îi este apropiat și cunoaște o cuprindere expresivă de o profunzime ce atinge limitele greu imaginabile ale paroxismului; ...de asemenea, în ce privește ardoarea comunicării, extensia dinamică a sonorităților devine covârșitoare. Este ceea ce poți observa audiind sub conducerea sa Simfonia a
Relațiile muzicale româno-ruse: o promisiune, o speranță by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5509_a_6834]
-
ultimul lucru care i se cere unui dirijor e să aibă apucături de intelectual. Intelectul, ca facultate a distincțiilor și noțiunilor, e marea pacoste care amenință muzica, intimitatea ei neputînd fi lămurită de sensurile limbii. Logos-ul e neputincios în fața melos-ului. Un asemenea fenomen intim nu poate fi decît trăit, iar trăirea unui concert e irepetabilă, de aceea pretenția de a o eterniza sub forma înregistrărilor de studio e semn de obtuzitate. Un disc nu reține decît pojghița sonoră a
A nu putea altfel by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3293_a_4618]
-
de dramatismul și tragismul experienței directe, ne-mediate cultural, netransfigurate oniric. Valurile devin tot mai „înalte”, corabia pare tot mai „străină”, călătoria e de neîndurat: „începuse să ne salte/ mult mai sus decît se poate/ îndura pe cînd ești viu.”. Melosul popular, prin filtru eminescian, e captat, de fapt, într-un recviem. O situație poetică sensibil diferită întîlnim în al doilea text, mult mai realist în ordinea reprezentării și mai colocvial în cea a exprimării. Oniricul alegoric și fantastic (cu vîsle
Recviem by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3295_a_4620]
-
Pentru a-și dobândi o deschidere mai mare și o privire analitică asupra fenomenului, el participă cu regularitate la marile festivaluri internaționale de operă din lume, precum și la spectacolele importante de pe scenele de prim rang. Este redactor-șef al revistei MELOS și colaborează permanent cu diverse publicații de profil. Cea mai recentă carte a sa, Opera în portrete, este o provocare interesantă pe care autorul o încearcă într-o abordare cu totul specială a paletei preocupărilor sale. El își adună aici
Două cărți despre Operă by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/2988_a_4313]
-
amare subt stiharul învechit ochii ei străvăd un schit cum dintr-o cățuie suie vii altoaie de tămâie. Maibătrânul ca gorunul deștele rotește-le prin a bărbii rădăcină și se-aud și se arată pe tipsia-nsângerată picătura milei lină melosul aleanului desfrunzirea neamului. Sună cornul clăbucet - chip și buze de ascet - luminișuri să imite stalactite/ stalacmite peștera epithalam eva oarbă-orb adam. Pod de frânghii luna spală și pe-al soarelui genunchi pare o femeie goală tristă vergură vestală bolnavă de
Duminica norilor by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/16158_a_17483]
-
nu se pomenește despre povestea de mai sus. Oricum, ceva tot am descoperit: pretextul muzical din “Vltava” din care s-a inspirat Hatikva, imnul nostru național, este de origine suedeză, nu cehă, cum se crede. Smetana l a plantat în melosul boemian și de acolo a ajuns în România, la primii sioniști... Mărturisesc că imediat ce am ajuns acasă, am deschis Enciclopedia. Din portretul lui Bedrich Smetana mă privea, inteligent, modest și inspirat, cetățeanul israelian Itzhac Smetana. • Minunile nu trebuie explicate... Că
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
a construit cu personalitate și farmec; ea și-a susținut cele două arii de mare dificultate cu brio, reliefând nuanțat trăirile personajului, lansându-se în coloraturi impecabile sau frazând delicat. Are talent actoricesc și capacitatea de a îngemăna acțiunea cu melosul Și, ceea ce este cel mai important, stăpânește o cultură a cântului supus rigorilor stilului mozartian. Din păcate, nu același lucru se poate spune și despre partenerii masculini, care cu voci sonore, prezență scenică plăcută, muzicalitate naturală au întruchipat pe cei
Gustul dulce-amar al infidelității by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/10889_a_12214]
-
cu gemetele de orgă vetusta. Componentele instrumentului scrâșnesc că oasele Îmbătrânite Încet și sigur. Artrita veacurilor a lăsat sediment pe clape, pe tuburi. Instrumentul geme de amintiri În liniștea densă precum ceață de noiembrie. Numai Mărțina Îi aude adevărată muzică, melosul stivuit Între acoperișul acoperit cu plăcute de cupru coclit și pavimentul din gresii industriale; un loc numit atrium, și unde se adunau la fiecare miez din noapte, călugăritele din Ordinul Sfintei Maria să i se roage Fecioarei, protectoarei cavalerilor teutoni
Vara Leoaicei. In: Editura Destine Literare by Melania Cuc () [Corola-journal/Journalistic/99_a_392]
-
poet la cei 77 de ani, disputat de pământ și de azur, de nebunie și înțelepciune, de singurătate (,mulți prieteni s-au desprins din rânduri") și dor după ireversibila mitologie personală (deplinătatea vieții în peisajul transilvan). Alternând ritmul unui amplu melos învăluitor și rima versatilă ce amintesc de dramatismul versurilor târzii ale lui Vasile Voiculescu, cu tropul febrilei elegii eufonice tip "mai am un singur dor" sau "stelele-n cer", Ion Horea se lasă pătruns de misterul morții și al credinței
Iconografie transilvană by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/10490_a_11815]
-
și de ce-au avut ei sfințenie în glas, iar azi de ce nu mai sunt asemenea decât atât de puțini, iar aceștia străbat de demult timpul, venind să amintească?! Unul dintre ei este maestrul Benone Sinulescu, iar fermecătorul glăsuitor al melosului bucovinean Vasile Cănănău apare amintit între reflecțiile acestor cuvinte nevrednice nici pe departe a-i construi statura falnică și colosal de merituoasă în împăturirea muzicii folclorice moldovenești pe straturile istoriei neamului românesc, pentru că nu m-a lăsat maestrul să uit
VASILE CĂNĂNĂU, TÂRZIUL CONSOLIDEAZĂ UITAREA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1776 din 11 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384732_a_386061]
-
orice iluzie - a oricărei convenții’. ‘Ca două fuioare de ceață, mai degrabă’. ‘Ce imagine! Asta e reprezentarea ta? Două fuioare de ceață răsărind dintr-un lac? Sau dintr-un râu? Cu trestii pe margine, în orice caz. Nu renunț la melosul din trestii’. ‘E minunat, oricum. Ne avem unul pe altul’. ‘O minte pătrunzătoare, capabilă să descifreze nevăzutele fire ale pasiunii (subl. n., E. D.), precum Flaubert sau Tolstoi, s-ar bucura să ne vadă’. ‘Să ne revadă, poate...’” (Autodialog XII
IOANA BORCHIN SAU REMINISCENŢA PARADISULUI PIERDUT de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342686_a_344015]
-
să scrie Doru Murgu în 1976, în cartea „Nicolae Ursu - compozitor și folclorist“, Editura „Facla“ - este localizarea Șanoviței în chiar inima unui ținut marcat de prodigioase emulații muzicale. În focarul acestor manifestări, s-a plămădit, cu siguranță, dragostea compozitorului pentru melosul plaiurilor natale, pentru frumusețea colindelor, cântecelor bătrânești, jocurilor și cântecelor de dor“. Mama sa, Livia, era o fiică a Chizătăului și provenea dintr-o familie care a dat vestitului cor din Chizătău pe toți descendenții săi. Nici nu e de
Agenda2005-22-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283752_a_285081]
-
Acasă > Orizont > Portret > MARIOARA MÂN GHEORGHE. CÂNTECUL, DRUMEȚ ÎNTRE HODAC ȘI CLINCENI Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1655 din 13 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Verigă intermediară între melosul popular și folcloric mureșean, cu rădăcina adâncă și inseparabile revărsări de unde noi, întemeiate și ele pe tradiție, cântecul interpretei Marioara Mân Gheorghe este un drumeț ce-a răzbătut cale lungă din satul mureșean Arșiță, comuna Hodac, în comuna Clinceni, Ilfov
MARIOARA MAN GHEORGHE. CÂNTECUL, DRUMEŢ ÎNTRE HODAC ŞI CLINCENI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384466_a_385795]
-
păsările lui, cu sâmburii lui și copacii lui, cu temeliile și casele lui, cu Mureșul lui, câmpiile, podișurile, munții, țăranii lui, cu tot ce e al Ardealului mureșean, aceasta-i vrere, credința, iubire și izbândă luminate de soare! Prin interpreta, melosul folcloric de la Mureș e piatră de încercare a timpului. El devine mai însorit și impregnat de coloritul autentic, în măsură să șlefuiască până și acuitatea percepției, placând de la primul sunet prin timbralitate, prin armonie, prin sugestie, prin emoție, prin fragedă
MARIOARA MAN GHEORGHE. CÂNTECUL, DRUMEŢ ÎNTRE HODAC ŞI CLINCENI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384466_a_385795]
-
Valea Gurghiului, un cântec lucrat de vocea artistei și dăruit spectacolului muzical românesc în formă șlefuita. A făcut și face la ocazii rare un cuplu muzical cu propria fiica, Elenă Gheorghe, fermecătoarea interpreta de muzică ușoară care, de fapt, cu melosul popular a pășit prima dată pe scena! Abundând de nori de cântece, unele nedefinite, lipsite de atmosfera de sărbătoare și bucurie creată de cântecul pur folcloric, spectacolul muzical are un plus de soare și lirism de la glasurile celor două interprete
MARIOARA MAN GHEORGHE. CÂNTECUL, DRUMEŢ ÎNTRE HODAC ŞI CLINCENI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384466_a_385795]
-
apropiate, despărțiți doar de un deal, interpreta Marioara Mân Gheorghe și prezentatorul Octavian Ursulescu (prezentatorul, un liber cugetător de revelație, iar artista o distinsa prezbitera) nu au de depășit nicio barieră, sunt prieteni, îi leagă amintirile locurilor natale, iubesc uniform melosul folcloric mureșean, nu însă fără a avea o deziluzie pe care prezentatorul Octavian Ursulescu o exprimă: „De Marioara Mân Gheorghe m-am apropiat cu ocazia unor emisiuni de la OTV (câte sute de ore n-am petrecut până noaptea târziu acolo
MARIOARA MAN GHEORGHE. CÂNTECUL, DRUMEŢ ÎNTRE HODAC ŞI CLINCENI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384466_a_385795]