109 matches
-
sau parafrazări de aserțiuni memorabile. „Jurnalul” devine o combinație de reportaj și eseu, modalitate prozastică obișnuită în literatura modernă. Odată cu situații din redacția „României libere”, din secția de corectură a Tipografiei „13 Decembrie” și din medii cunoscute în exercițiul profesiei, memorialista resuscită aspecte de viață familială, dă contur unor siluete: fiul său, Dana Dumitriu, Gabriela Adameșteanu, Radu Petrescu și alți prieteni din lumea literelor. SCRIERI: Balada celor rău iubiți, București, 1973; Mai multe inele, București, 1979; Muntele de pietate, București, 1983
SERBANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289637_a_290966]
-
regală, de portretul regelui Carol I și al soției sale, Carmen Sylva, sau de rememorarea durerii intense provocate de eșecul căsătoriei cu prințul Ferdinand, răzbate o atitudine morală fără fisură și se conturează o inteligență sufletească exemplară. De altfel, talentul memorialistei este superior chiar aceluia de poetă, care în decursul timpului a suferit o oarecare temperare. Era o natură sociabilă, veselă, optimistă. Cucerea îndată simpatia oamenilor prin felul ei deschis, prin scânteierea spiritului ei ingenios, dar toate devotamentele pe care le
VACARESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290397_a_291726]
-
, Sanda (19.II.1919, București - 2.VIII.2005, Paris), poetă, eseistă, traducătoare și memorialistă. Este fiica Luciei și a lui Al. Duiliu Zamfirescu, scriitor și diplomat, și nepoată a scriitorului Duiliu Zamfirescu. Și-a petrecut copilăria în diferite capitale ale lumii - Roma, Berlin, Haga, Rio de Janeiro, Lisabona, Varșovia, Copenhaga -, unde tatăl se afla
STOLOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289963_a_291292]
-
să scrie în franceză”), e prezentă la conferințele de la Sorbona, la întâlnirile prilejuite de venirea lui Mircea Eliade la Paris, face vizite lui Emil Cioran și plimbări cu Monica Lovinescu etc. Distanța aristocratică și comentariul acid caracterizează multe comentarii ale memorialistei. La dineul pentru Eliade, doctor honoris causa la Sorbona, diarista remarcă: „Toată seara, nota pariziană s-a pierdut în concertul de adulații în stil românesc, cu care cei prezenți îi înconjoară pe cei mari”, tot atunci sesizează „noua atitudine românofilă
STOLOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289963_a_291292]
-
, Aglae (22.X.1866, Vaslui - 28.III.1941, Iași), memorialistă. Viitoarea mare tragediană s-a născut într-o familie de condiție modestă. Mama, Ecaterina, era casnică, iar tatăl, Constantin Theodoru, lucra ca intendent de spital. P. urmează clasele primare la Vaslui, fiind dată apoi la un pension particular. Curând, din pricina
PRUTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289058_a_290387]
-
Amintiri din teatru (1922) se încarcă pe parcurs de accentele unei deprimări provenite dintr-un șir de nemulțumiri și frustrări. Replierea în amintire are o funcție consolatoare, atenuând senzația de oboseală și sentimentul de zădărnicie pe care i-l provoacă memorialistei „zilele reci și întunecoase din prezent”. Când nu se lasă biruită de melancolie, P. retrăiește cu un viu simțământ serile când evolua, sub luminile rampei, în compania unor colegi de neuitat. Portretistica - se rețin figurile unor Mihail Galino, N. Luchian
PRUTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289058_a_290387]
-
NANDRIȘ-CUDLA, Anița (1904, Mahala-Cernăuți - 30.VII.1986, Mahala-Cernăuți), memorialistă. Este fiica Mariei (n. Lazăr) și a lui Dumitru Nandriș și soră cu slavistul Grigore Nandriș. A urmat școala primară în satul natal. În 1941, fără să fie judecată, este deportată în Siberia, dincolo de Cercul Polar, împreună cu cei trei copii
NANDRIS–CUDLA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288350_a_289679]
-
NANDRIȘ, Grigore (17.I.1895, Mahala-Cernăuți - 2.III.1968, Kew, Marea Britanie), slavist, eseist și memorialist. Este fiul Mariei (n. Lazăr) și al lui Dumitru Nandriș. Memorialista Anița Nandriș-Cudla este sora sa. Urmează școala primară în comuna natală, apoi cursurile gimnaziale și liceale la Cernăuți. În 1915 devine student al Facultății de Litere și Filosofie a Universității din București. La declanșarea primului război mondial se înrolează ca
NANDRIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288351_a_289680]
-
, Cornelia (22.III.1921, București - 18.IV.2005, București), editor și memorialistă. Este fiica Ecaterinei și a lui Gheorghe Ene Filipescu, membru de frunte al Partidului Social Democrat, arestat la începutul anilor ’50, mort în închisoare. P. este absolventă a Facultății de Litere și Filosofie din București (1948), cu specializarea istoria artei
PILLAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288817_a_290146]
-
lăsând impresia că sunt rostite chiar de copii. Unele cărți sunt însoțite de ilustrații grațioase, viu colorate, care narează imagistic episoadele descoperirii și înțelegerii lumii, într-o manieră fabulatorie copilărească. În timpul din urmă, O. s-a înfățișat cititorilor și ca memorialistă, cu Declarație de avere (2002), volum care, fără să revoluționeze în vreun fel tehnicile și miza autoficțiunii, este unul de amintiri în sensul curent al termenului, selectiv, autentic, cu o dozare echilibrată între informație, afectivitate și comentariu, fără exces de
OLTEANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288525_a_289854]
-
nemijlocit împrejurări și evenimente, a cunoscut atmosfera vieții culturale din deceniile postbelice, a întâlnit numeroase personalități, precum G. Bacovia, Tudor Arghezi, Nichifor Crainic, Petru Dumitriu, Paul Anghel, Marin Preda, Marin Sorescu ori ca Maria Tănase, Malvina Urșianu, Lucian Pintilie ș.a. Memorialista și-a constituit o „avere” lăuntrică, pe care înțelege să o mărturisească, de unde și titlul cărții. Caracteristice îi sunt darul de a selecta ceea ce contează din sfera banalului și, pe de altă parte, percepția, viziunea morală (de regulă nu și
OLTEANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288525_a_289854]
-
ACTERIAN, Jeni (22.VI.1916, Constanța - 29.IV.1958, București), memorialistă. Dintre cei trei copii ai lui Aram și Haiganuș Acterian, A. era mezina, frații ei mai mari fiind Haig și Arșavir. A copilărit în orașul natal, strămutându-se curând, împreună cu familia, la București. Va face aici liceul, la „Notre-Dame”, luându
ACTERIAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285157_a_286486]
-
CĂLIMAN, Valeria (24.III.1901, Lugoj - 18.VI.1992, Brașov), memorialistă. Este fiica Mariei (n. Boamben) și a gazetarului Valeriu Braniște. Face școala primară (1908-1912) și liceul (1913-1918) la Lugoj, urmează Facultatea de Filologie Romanică a Universității „Regele Ferdinand I” din Cluj, devenind profesoară de limba și literatura română la Liceul
CALIMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286034_a_287363]
-
de personalitatea Ioanei, încât uitase cu desăvârșire să-i pomenească de mine. Pentru câteva ceasuri nu existaseră decât ele două pe lume, una pentru alta. 8 IOANA CELIBIDACHE, O MĂTUȘĂ DE POVESTE 1. Cornelia Pillat (1921-2005), istoric de artă și memorialistă. La scurt timp după aceea, am văzut emisiunea lui Iosif Sava având-o ca invitată pe mătușa de poveste. Vorbeau despre regretatul Sergiu Celibidache, iar Ioana, pe care o vedeam atunci întâia oară, își luase un aer distant și avea
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
cititor al Jurnalului să-și facă o părere cât mai apropiată de adevărul celor gândite și spuse de Amelia, voi folosi un număr mare de însemnări din care fiecare să tragă concluzia justă și să-și creioneze portretul unic al memorialistei - post - mortem, fără ca eu, prezentatorul, să mai intervin în părerile pe care vi le veți face... Pornim de la începutul Jurnalului ... Într-o ocazie oarecare primește o serie de musafiri personalizați a fi: Tristețea, Durerea plus Iluzia, dl. Greșeală - care o
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
deopotrivă de tonul hagiografic, cât și prin atitudinea de participare la ansamblul dramei omenirii, urmărite de-a lungul veacurilor și mileniilor În cel mai autobiografic volum al trilogiei, Ce? Eternitatea, Geo Vasile vedea mai apoi aceeași dublă poziționare față de tatăl memorialistei, iubit dar zugrăvit fără indulgență 9. Până și scurtele nuvele orientale vehiculează, după Magda Cârneci, semnificații îndelung elaborate, rupte de frământările produse de individualismul atotputernic în literatura occidentală din secolul trecut 10. În eseurile din Creierul negru al lui Piranesi
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
Orgoliul de clasă și privilegiile materiale primează asupra afectelor. Depoziția Titinei, șefa personalului de la moșie, va fi înregistrată după două decenii, ea aflându-se la momentul respectiv într-un azil de bătrâni. Mâna dreaptă a lui Domnu, Titina este o memorialistă fixată la stadiul fericirii alături de acesta. Ceea ce nu exclude observații pertinente legate de faza coborâtoare a vieții lui Francisco, deja părăsit de Isabel (slăbiciune fizică, labilitate, panica solitudinii). Cu toate acestea, Domnu va fi pentru ea omul providențial, sub puterea
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
cu Profira Sadoveanu și soțul acesteia, omul de cultură Costache Popa, s-a materializat și în spectacolul „Visuri americane”, regizat de Ion Sava și prezentat pe scena Teatrului Național din Iași, în ziua de 7 mai 1935. Textul piesei aparținea memorialistei, iar muzica și coregrafia tânărului de 23 de ani, Sergiu Celibidache, care a și interpretat pentru prima dată stepul pe scena Naționalului ieșean. Am reconstituit mai sus o imagine oarecum idilică a tânărului „care avea să fie mai târziu un
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
cu Profira Sadoveanu și soțul acesteia, omul de cultură Costache Popa, s-a materializat și în spectacolul „Visuri americane”, regizat de Ion Sava și prezentat pe scena Teatrului Național din Iași, în ziua de 7 mai 1935. Textul piesei aparținea memorialistei, iar muzică și coregrafia tânărului de 23 de ani, Sergiu Celibidache, care a și interpretat pentru prima dată stepul pe scena Naționalului ieșean{\cîte 93}. Am reconstituit mai sus o imagine oarecum idilica a tânărului „care avea să fie mai
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Teșu Solomovici, istoric evreu de mare autoritate, În studiul „Mareșalul Ion Antonescu” scrie: „România se situează În rândul acelor puține țări europene invadate de armatele lui Hitler care nu a consimțit să predea cetățenii evrei din România să fie exterminați”. Memorialista G. Polty deportată din București În lagărul din Transnistria mărturisește În volumul „Evrei treceți Nistrul” că din cei circa 200 evrei din lotul de deportați din București, la Întoarcere au lipsit 6, cu motive justificate. Avocatul Iosub Seleanu din Iași
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
negociere, prin intermediari. În cele din urmă, ei ajung la un compromis: Guillaume se căsătorește cu Efrosina, își consolidează poziția diplomatică, iar onoarea casei regale rămâne nepătată. Puțin cunoscută până astăzi, povestea a mai fost relatată, cu unele inexactități, de memorialista Sabina Cantacuzino și de Robert Scheffer. Nici unul dintre cei doi însă nu o cunoștea direct, ci doar din ecourile pe care pare să le fi avut întâmplarea în epocă. Memorialista Sabina Cantacuzino, fiica lui Ion C. Brătianu, care era prim-
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
astăzi, povestea a mai fost relatată, cu unele inexactități, de memorialista Sabina Cantacuzino și de Robert Scheffer. Nici unul dintre cei doi însă nu o cunoștea direct, ci doar din ecourile pe care pare să le fi avut întâmplarea în epocă. Memorialista Sabina Cantacuzino, fiica lui Ion C. Brătianu, care era prim-ministru în acea perioadă, relatează și ea, pe scurt, cele întâmplate: „Tot printre neplăcerile pricinuite de naiva ei încredere (a reginei Elisabeta, soția regelui Carol I) fu și așa-zisul
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
p. 294), post pe care l-a ocupat până în octombrie 1886, când a fost numit ambasador la Constantinopol. În 1884 a devenit membru de onoare al Academiei Române. A fost în relații foarte bune cu Ion C. Brătianu, a cărui fiică, memorialista Sabina Cantacuzino, scria despre el: „Era un colos, cu părul și barba albe, un selfmademan, căci, fiu natural al prințului Czartoryski, moștenise de la tatăl său teama de ruși, dar avusese multă greutate să-și facă drumul în diplomație. Ba mai
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
din jurnal, regele avea să mai adauge, în memoriile sale: „Noul ministru plenipotențiar rus este un om de lume și bine educat; soția sa este fiica proaspăt numitului ministru de finanțe Abasa” (Aus dem Leben König Karls..., IV, p. 376). Memorialista Sabina Cantacuzino avea să scrie despre el că este „un om civilizat și cam șters, foarte bogat, de relațiuni plăcute, cu o soție nervoasă și fantască până la exces” (Sabina Cantacuzino, op. cit., p. 102). Uruzov a rămas în postul de la București
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
care l-au făcut să stea în închisori 36 de ani din cei 76 pe care i-a trăit, au inspirat sindicalismul revoluționar de la sfârșitul secolului al XIX-lea. BOIGNE, CHARLOTTE LOUISE ADÉLAÏDE D’OSMOND, contesă de ăVersailles, 1781-Paris, 1866). Memorialistă. Crescută la Curtea din Versailles, a fost dusă în emigrație de familia ei ă1792) și a trăit la Curtea din Napoli, unde a fost în relații apropiate cu Marie-Amélie, soția lui Ludovic Filip, viitorul rege al Franței între 1830 și
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]