1,292 matches
-
a doua urmăresc cronologic șubrezenia atacurilor anti-Eliade. Dar să nu fiu cârcotaș și egolatru și să nu insist asupra amănuntelor pro-domo. Spuneam și în recenzia anterioară că marele merit al autorului este că reproduce ireproșabil fragmentele cele mai semnificative din memorialistică, documente, scrisori, care evidențiază, fără rezerve, strălucita personalitate omagiată. Georges Dumézil îi scria, de pildă, entuziasmat prietenului său la 30 decembrie 1958: "Sunt bucuros că, grație Americii, aveți în sfârșit situația și recunoașterea internațională pe care Franța nu a știut
Dosar - Mircea Eliade by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/10667_a_11992]
-
televiziune din Europa și America Eliade e culpabilizat, construindu-se scenarii, inventându-se situații inexistente, prezentându-se citatele trunchiat, folosind tehnica omisiunii, fetișizând documente plastografiate. Florin Țurcanu se străduiește să ne dea o monografie științifică, citând și comentând acte, corespondență, memorialistică, note ale agenților secreți din deceniul al patrulea. Unele surse ale Siguranței - aflate azi în arhivele S.R.I.-ului văd pentru prima oară lumina tiparului. Nici arhivele fondurilor Busuioceanu, Dumézil, Jünger și Carl Schmitt nu fuseseră despuiate de nimeni. Pentru identificarea
Dosar - Mircea Eliade by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/10667_a_11992]
-
literaturii și a scriitorilor, anihilarea lor, poate chiar dispariția. Fără ezitări, dar și fără ostentație. Eliberat de armura purtată pînă la decembrie '89, criticul s-a revelat și ca un evocator de neobișnuită înzestrare epică, în linia portretelor și a memorialisticii lovinesciene, dar cu punerea accentului pe farmecul literaturii și pe valoarea ideii de scriitor. Nu e o lecție, nici un legat la capătul atîtor ani: e un reper. Și sînt semne că are cine să-l ia în seamă. Mircea Iorgulescu
La aniversară - Gabriel Dimisianu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/10920_a_12245]
-
Bakonsky și Ica, Anca Vasiliu și Liviu Bordaș și destui alții). La urma urmelor, poate avem nevoie de mai multă perspectivă. Eu cred că din masa formidabilă de literatură memorialistică se vor distila în timp opere durabile, căci ea, această memorialistică, e o contribuție de mare distincție la dezvoltarea scrisului și a gîndirii din România. Oricum am privi lucrurile, în majoritatea ei generația optzecistă pare să-și fi ales totuși drept nivel referențial mai curînd lumea interbelică (criterionismul îndeosebi), iar nu
O propunere - Modificări canonice și generații de aur by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Imaginative/11749_a_13074]
-
nr. 2106 din 06 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului (Această carte apare postmortem, sub îngrijirea fiului autorului, Drd.Dr. Ionuț Horia T. Leoveanu) Lecția învățată, asumată și dată mai departe Păstrarea vie a oamenilor și a faptelor, literar tradusă prin memorialistică, este aceea care ne aduce în centrele de forță ale existenței. Nu am fi de-adevăratelea în prezent și nu am avea repere pentru viitor, fără trecutul remarcabil al înaintașilor nostri, iar când este vorba despre părinți, suntem în plina
DANIEL MARIAN DESPRE CU CREDINŢA CĂ VOI ÎNVINGE , AUTOR PROF.DIR. DR. COL.(R) TOMA A. LEOVEANU de BAKI YMERI în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380669_a_381998]
-
salvați și conservați. Ar fi, nu-i așa, un moment de mare emoție să putem auzi glasul folcloristului de la Trușeni la aproape 80 de ani de al înregistrarea lui pe cilindrii de ceară! Scurtele comentarii la cele două volume din memorialistica lui G. T. Kirileanu rețin pagini absolut memorabile despre personalități cu care învățatul moldovean a fost în contact (familia regală, N. Iorga) și despre destinul oamenilor de cultură români în anii de început ai "democrației populare ". Cărturarul de la Piatra Neamț începuse
Recuperări by Nicolae Constantin () [Corola-journal/Journalistic/10222_a_11547]
-
s-au străduit revistele prietene să-l protejeze". Dar există și situații când bascularea opiniei se petrece în același text. Astfel, Ușa interzisă a lui Gabriel Liiceanu, acel jurnal "cu multe pasaje plicticoase" (la p. 55), devine "o carte de memorialistică bine scrisă" (la p. 56). Tânărul autor are probleme cu construcția propriilor texte, cu argumentarea opiniilor, dar nici un fel de reținere în legătură cu formularea acestora. Exprimarea (tranzitivă, "vioaie", "haioasă", de tabloid citit în metrou) o ia înaintea reflecției, dacă nu o
Marea conspirație by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10272_a_11597]
-
are și o explicație obiectivă: Roxana Sicoe-Tirea s-a stabilit de câțiva ani în Franța, unde și-a întemeiat o familie. În general nu acord o prea mare atenție detaliilor din biografia scriitorului supus analizei (excepție fac, firește, autorii de memorialistică). În cazul acestei tinere poete am oferit însă aceste succinte detalii pentru că ele sunt în măsură să arunce o lumină peste semnificația poemelor din volumul său de debut, A șaptea dimineață a lumii. Aș spune că, deloc întâmplător și câtuși
Caleidoscop de cuvinte by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10250_a_11575]
-
date care să-l facă susceptibil de un succes similar în România. Pentru că, dincolo de ideea salutară de a face un roman în jurul personalității fascinante a poetului roman exilat la Tomis, romanul ridică unele semne de întrebare. La scara continentului european, memorialistica se impune ca gen literar în secolul al XVII-lea. Printre precursori sunt adesea citați Montaigne (pentru autoportretul din Eseuri) și Sfântul Augustin, care, în Confesiuni, deschide primul calea introspecției. Or, Sfântul Augustin, primul autor de texte cu tentă memorialistică
Ovidiu și protoromânii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10342_a_11667]
-
din fenomenul literar; compartimentările, categoriile estetice, termenii se justifică prin adecvarea lor la materia de studiu. Bogdan Crețu are o foarte bună priză asupra operelor comentate (în sumarul volumului de față apar cronici numai la cărți de critică, eseu și memorialistică), privindu-le deopotrivă în litera și în contextul lor, nici timorat, strivit de respect, dar nici cu impertinența specifică vârstei. Analizează scriitori consacrați (Al. Paleologu, Constantin }oiu, Ileana Mălăncioiu, Nicolae Manolescu) și, de asemenea, debutanți (Antonio Patraș, Dragoș Varga-Santai), nu
Forța bunului simț by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10346_a_11671]
-
o zi cu semnificație, așa cum este și cea de astăzi, 7 noiembrie 2014, de ziua mării revoluții bolșevice. Asistăm astăzi la un triplu eveniment, o cronologie a celor 45 de ani de Război Rece, completată cu inaugurarea unei biblioteci de memorialistica și cu mărturiile unor oameni care au fost deținuți politici ai regimului comunist". Prezentarea expoziției a fost realizată de scriitorul Romulus Rusan, Presedintele Fundației Academia Civică. Acesta a declarat: Este vorba de cadrul mondial al dezvoltării pe durata a 45
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
Acum, prin evenimentele din Ucraina și Orientul Mijlociu, începe să se refacă Războiul rece, un război care să făcut peste frontiere, prin propagandă și amenințări". La vernisaj au participat și foști deținuți politici în timpul regimului comunist. A urmat inaugurarea Bibliotecii de Memorialistica a Facultății de Științe Politice și Administrative, realizată la inițiativa Lect.univ.dr. Constantin Ilaș, care a declarat: "Ne-am gândit că este firesc ca studenții și profesorii să aibă un fond de documentare propriu. Am scris tuturor editurilor cu rugămintea
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
1935), dar nu a convins. Nu a fost creditat ca romancier, rămânând un povestitor prin excelență. Opera lui Gala Galaction este însă mult mai extinsă, cuprinzând publicistică, note de călătorie, traducerea Bibliei (în colaborare cu Vasile Radu), comentarii teologice și memorialistică. Jurnalul său, publicat incomplet în trei volume în anii 1973-1980, reeditat fără cenzură în cinci volume în 1996-2003, în îngrijirea lui Teodor Vârgolici, a fost, într-adevăr o revelație și a schimbat apreciabil receptarea și locul scriitorului. Altfel însă inerția
Socialismul evanghelic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10538_a_11863]
-
rezultată din călătoriile sale de studii în Africa de Nord, America de Nord, America Centrală și cea de Sud, în Pacific (Australia, Noua Zeelandă, Polinezia, Insula Fidji, Alaska și Canada, la rezervațiile indiene). Am publicat seturi din creațiile sale, în revistă și în cărțile mele de memorialistica. Titluri din opera să: La Nord de Tahiti ( română, germană și engleză), Aprilie în Auckland, Între indieni și Trapperi, Între Bisturiu și Stetoscop, Indienii - o antologie, Omule alb, ascultă-mă” ( antologie de proza și poezie indiană), Ultimul cartuș din tranșee
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
azi necunoscut, Silviu Lazăr, umbla cu revolverul la șold, urlând că trebuie să curețe țara de putregai. "Și eu care-l consideram pe el un putregai", replică P. M. Asemenea fapte, să le zicem detalii, nu formează obiectul istoriei. Ele aparțin memorialisticii spiritului de observație și sensibilității diaristului, care știe să le pună în relief, completându-l, pe un alt plan, pe omul de știință. Odată cu anul 1940, cu instaurarea sângeroasei dictaturi legionare, P. M. nota altă dată că el și generația lui
Un martor al anului 1940 by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10601_a_11926]
-
rezultată din călătoriile sale de studii în Africa de Nord, America de Nord, America Centrală și cea de Sud, în Pacific (Australia, Noua Zeelandă, Polinezia, Insula Fidji, Alaska și Canada, la rezervațiile indiene). Am publicat seturi din creațiile sale, în revistă și în cărțile mele de memorialistica. Titluri din opera să: La Nord de Tahiti ( română, germană și engleză), Aprilie în Auckland, Între indieni și Trapperi, Între Bisturiu și Stetoscop, Indienii - o antologie, Omule alb, ascultă-mă” ( antologie de proza și poezie indiană), Ultimul cartuș din tranșee
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
a "ignoratului" Marius Tupan. Ciudată i s-a părut Cronicarului părerea lui Ștefan Caraman (consonantă însă cu a lui Florin Iaru) că "scriitor este doar autorul de text creativ ficțional" iar nu și acela care dă la iveală cărți de "memorialistică, de teatru, de critică, eseu..." Ciudată pentru că emițătorul opiniei după care "cartea de teatru" nu ar fi literatură ține totuși să treacă drept dramaturg, calitate menționată în Ramuri în dreptul numelui său. Atunci? Dramaturg fiind, Șt. C. se autoexclude dintre scriitori
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10005_a_11330]
-
petrecea exact acum 47 de ani! Întrețin iluzia, ascultând pianul lui Yves Nat, că dacă aș lua un taxi sau un autobuz și aș ajunge acolo, în 14, rue Cassini, totul mi-ar fi redat". Împreună cu cele două volume de memorialistică (La apa Vavilonului) jurnalele Monicăi Lovinescu se constituie în cea mai completă cronică a celei de-a doua jumătăți a secolului XX. O istorie a iluziilor și a disperării, a lașității și a gesturilor sublime, a solidarității umane și a
Sfârșit de mileniu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10095_a_11420]
-
documente, cărți și mici repere de aducere-aminte din copilăria celor trei generații pe care le știe cel mai bine: a mamei, a sa și a celor doi fii. Povestea pe care o relatează despre sine (parte dintr-un volum de memorialistică la care lucrează) spune cum se juca, având păpuși de celuloid (și nu de porțelan, ca ale mamei!) , cum primea păpușele de ghips când ieșea la plimbare, cum fratele ei nu îndrăznea să se joace cu „jucăria cea bună”, din
Agenda2003-25-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281157_a_282486]
-
propriului suflet, prin albumul ce poate fi interpretat ca ceea ce ne rămâne din tot ce mai știm despre ce și cum era Timișoara în 1989. S-au scris cărți, cât să umple cel puțin două rafturi generoase de bibliotecă. Și memorialistică autentică, și interpretări (favorabile sau nefavorabile, după apetitul, cunoștințele și credința scriitorului), și literatură (e drept, mai puțină). S-au turnat deja filme având ca fundal Revoluția izbucnită la Timișoara. Asociația „Memorialul Revoluției“, care s-a zbătut și pentru monumentele
Agenda2003-50-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281812_a_283141]
-
s-a părut că e mai conformă cu scopul principal al cercetării sale: acela de a oferi reflectarea în scrieri literare de o mare diversitate a Școlilor Blajului. Astfel imaginea literară a Școlilor Blajului este urmărită, rând pe rând: în memorialistică, în corespondență, în jurnal, în proza scurtă (nuvele și schițe), în romane, în poezie. Aici a întâmpinat o altă dificultate: compartimentarea unor scrieri literare consacrate Școlilor Blajului este, ca orice clasificare literară de altminteri, relativă. Dar, în general, compartimentarea aceasta
Școlile Blajului în literatură by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/2818_a_4143]
-
și bruioanele unor schițe, publicate de Nicolae Florescu ( în vol. Ultimul capitol) sau în romanele lui Ion Brad, Ștefan Luca și Nicolae Breban. Un merit incontestabil al lucrării este comentarea unor scrieri literare puțin cunoscute, cvasi-inedite despre școlile Blajului: la memorialistică, paginile publicate recent ale lui Iustin Ilieșiu,(Amintiri din Școlile Blajului) paginile lui Vistian Goia (din Glasul memoriei) și Petru Sechel, ( Unde ești, copilărie? De la Cergău la Blaj și mai departe),cu anecdote și savuroase întâmplări școlare, care destind atmosfera
Școlile Blajului în literatură by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/2818_a_4143]
-
sau mai scurte, câteodată ca răspuns la scrieri ale altor martori ai evenimentelor. Constantin Bostan avea, prin urmare, alternativa de a ne furniza o ediție stufoasă și greu de parcurs, în care scrierile confesive să fie grupate pe genuri (jurnal, memorialistică, epistole), iar adăugirile și documentele să fie relegate în note, sau de a asambla toate aceste fragmente, printr-o muncă laborioasă și devotată de cunoaștere a personalității lui G. T. Kirileanu, într-o narațiune ordonată cronologic și escortată oportun de
G.T. Kirileanu par lui-même by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2831_a_4156]
-
Artagnan a fost să fie fată”, „Floare și îngheț”, „Competiția”, „Gemenii n-au nevoie de cuvinte”, „Toamna târziu când bate vântul”, „Romanul dragostei dintâi”, „Timișoara, memorie literară” volumele I și II (2000 și, respectiv, 2004), „Dincoace de Palia de la Orăștie” - memorialistică și istorie literară. A fost conducător al cenaclului „Pavel Bellu”, redactor-șef al revistei „Anotimpuri literare” al Casei de Cultură a municipiului Timișoara. După 1989 a fost distins cu mai multe premii literare și distincții: „Diploma Salonului și târgului național
Agenda2005-04-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283314_a_284643]
-
discutat”, în cei peste 15 ani de hărțuire securisticăactivistică ceaușistă, cu anchetatorii mei din areal și de la Timișoara și București, vezi cele patru dosare obținute de la CNSAS - Institutul de Istorie recentă) - unele conspectate ulterior în două din cărțile mele de memorialistică. Iată-mă, la aproape 70 de ani și cu peste 40 de cărți tipărite, regăsindu-mă în retrospectiva cu ..fălci și ghiare, a vechiinoi dileme: teroarea imaginarului, sintagmă a cărei „licență” nu mi-o asum, desigur. Scrutând „peste umăr”, traseul
Amintiri Paralele. In: Editura Destine Literare by Eugen Evu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_210]