46,957 matches
-
ar fi trebuit să aibă alt punct de plecare, deloc mesianic și precumpănitor cu cenușă în cap. Domnia-sa a fost împins la președinție fără să aibă merite deosebite și date certe pentru a îndeplini această funcție. Dacă nici în memorii dl Constantinescu nu acceptă această poziționare față de destinul său prezidențial, atacînd chiar pe unul dintre cei mai importanți artizani ai devenirii sale politice, poate că ar trebui să citim și memoriile Anei Blandiana, înainte de a-i da credit, pe cuvînt
Opera domnului Constantinescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14706_a_16031]
-
certe pentru a îndeplini această funcție. Dacă nici în memorii dl Constantinescu nu acceptă această poziționare față de destinul său prezidențial, atacînd chiar pe unul dintre cei mai importanți artizani ai devenirii sale politice, poate că ar trebui să citim și memoriile Anei Blandiana, înainte de a-i da credit, pe cuvînt, dezamăgitului fost președinte. Se pare însă că la noi, în memorialistica Puterii, fiecare își scrie propria sa istorie. Seria a deschis-o Radu Vasile, a continuat Răzvan Popescu și sper că
Opera domnului Constantinescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14706_a_16031]
-
Catrinel Popa Despre A.E.Baconsky s-a scris destul de puțin în ultima vreme. Poet interesant și controversat, autorul Fluxului memoriei pare să fi intrat într-un nemeritat con de umbră. Cu atît mai surprinzătoare ni se pare inițiativa unui autor maghiar de a-i dedica un "studiu afectiv" (cum se subintitulează, incitant, volumul lui Balázs Tibor), scris cu o doză
O inițiativă binevenită by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14712_a_16037]
-
fapt, trebuie să precizăm că autorul nu se oprește asupra întregii opere a lui A.E.Baconsky (nu ne spune nimic, de pildă, despre începuturile sale poetice, marcate de presiunea dogmelor proletcultiste), ci se concentrează cu precădere asupra volumului Fluxul memoriei, în măsura în care acesta se pretează cel mai bine explorării prin lentile bachelardiene. Tot de la teoreticianul francez pare să se revendice, de altfel, structura de ansamblu a lucrării, din moment ce capitolele se intitulează, îndeajuns de transparent, Ochii materiei, Focul, Apa, Pămîntul ș.a.m.
O inițiativă binevenită by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14712_a_16037]
-
admirația lui Sadoveanu pentru anumite permanențe, notează criticul, adevăr valabil în cazul tuturor creatorilor de capodopere prezente sau nu în această colecție. În mai toate aceste monografii galeria personajelor este nelipsită, așa că Vitoria, Nechifor Lipan și alții sunt resuscitați în memoria cititorului extradiegetic, cum îl numește M. V. Buciu. Nicăieri nu lipsește o bibliografie selectivă satisfăcătoare. Revenind la Marian Victor Buciu, conferențiarul doctor de la Facultatea de Litere a Universității din Craiova unde predă cursuri de istoria literaturii române interbelice și postbelice concepe
Critica și capodopera by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/14743_a_16068]
-
cravatei, "Non, je ne regrette rien"? Despre Theodor Cazaban se știu puține lucruri în România de azi. înainte de revoluție vocea sa putea fi auzită în emisiunile culturale ale postului de radio "Europa liberă". Numele său apare frecvent în jurnalele și memoriile unor reprezentanți ai diasporei românești din Paris, de cele mai multe ori în contexte favorabile, dar legat de anumite situații concrete, prea puțin relevante pentru a da idee despre personalitatea celui în cauză. în țară nu a revenit după căderea regimului comunist
Confesiunile unui legionar cochet by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14715_a_16040]
-
tot pasul . Cu modestia și admirația unui discipol, Cristian Bădiliță reușește o performanță demnă de toată laudă. Aceea ca, în doar 230 de pagini, să extragă chintesența unei substanțe de viață ce ar fi putut umple spațiul cîtorva tomuri de memorii. Prin întrebările sale precise (care trădează existența unei familiarități întemeiate pe afinități spirituale cu cel chestionat) tînărul scriitor îl determină pe venerabilul său interlocutor să spună lucruri esențiale. Iar rezultatul este cu adevărat ieșit din comun. Cartea reușește să fie
Confesiunile unui legionar cochet by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14715_a_16040]
-
și de mesaje. Puse așadar alături, într-o ordine pe care Ilfoveanu însuși o stabilește, imaginile refac, prin discurs, exact acea dimensiune pe care pictorul o ascunde cu multă abilitate. Dar dincolo de locvacitatea imaginilor însele, de voluptățile exilate pe care memoria imaginii o conservă subtil, cu o anumită perversitate chiar, natura barocă a albumului stă și în concepția sa grafică, în juxtapunerea tonurilor și a texturilor, în prețiozitatea reproducerilor și în excepționala calitate a fotografiilor realizate de Nicu Ilfoveanu și de
Cărți despre artiști by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14731_a_16056]
-
are un bagaj de acest gen pe care criticul să-l preia comod și să-l transforme în unitate de măsură. Literatura lui Mircea Daneliuc își incită criticii la o judecată puțin diferită: implicații etice (e corect să-ți publici memorii în care oamenii de lîngă tine sînt făcuți praf?), atitudine, imagine, autenticitatea noilor realități pe care autorul vrea cu orice chip să le surprindă. Mai întîi punctul de referință. La Mircea Daneliuc întîlnim o atitudine scriitoricească tipic postdecembristă. Fie că
Pisicii, cizme, volupăți by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14745_a_16070]
-
recente", amintiri care se auto-anihilează trist, amintiri în care o poziție aparent ideologică nu este altceva decît mizantropie. în presă apar neîncetat rememorări ale unor episoade care nu fac decît să scuze sau să acuze pe cineva. Mai nou apar memorii din timpul guvernării CDR-ului: Radu Vasile, Răsvan Popescu și, s-a anunțat deja, Emil Constantinescu. Avem de-a face aici cu o grabă infinită și cu o încredere încă oarbă în amintiri. Astfel de mărturii încă au aerul unor
Pisicii, cizme, volupăți by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14745_a_16070]
-
cu o încredere încă oarbă în amintiri. Astfel de mărturii încă au aerul unor documente pentru unii, pentru cei care au fost sufocați de avalanșa memorialistică postdecembristă, fără să fi învățat mai nimic din ea. Măcar o regulă: jurnalul sau memoriile nu pot "ataca" pe cineva ucigător, îl pot cel mult jigni. În Pisica ruptă, autorul nu crede orbește în "amintirile" sale. Există o resemnare care, poate părea o blasfemie ce spun, transformă aventurile biografice în scene pline de savoare. Sau
Pisicii, cizme, volupăți by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14745_a_16070]
-
sau de ritm, încă nu știu de ce se trage din mai multe unghiuri. Cine vede așa? Autorul?... Sau Dumnezeu? De ce n-ar cădea atunci și bucăți epice din toate părțile ca o vînătoare de vulpi, sau ca o ploaie a memoriei plurale, anonimă, din noosfera unde unii cred că amintirile se păstrează pentru alte vieți, mai norocoase?". Tocmai aici intervine voluptatea literaturii pentru că poți înscena sau pur și simplu interpreta o astfel de filmare dintr-un singur unghi. Si, dacă în
Pisicii, cizme, volupăți by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14745_a_16070]
-
să salvezi de la uitare esență vieții tale, a nu-i rătăci mirosul de fruct, de floare, prospețimile și tristețile, amintirile, păcatele, iubirile. "La teatru, sufleurul stă de veghe, pîndind uitările. Scenă nu dă naștere doar la uitare, ci și la memorie" - binele și răul, frumosul și urîtul, memoria și uitarea, viața și moartea - "[...] Actorul nu poate să-și uite textul, dar ca să ajungă la esență acestuia, el trebuie să se uite pe șine. Aceasta este sfîșierea lui.[...] A uita de sine
Cartea fara coperta by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14777_a_16102]
-
a nu-i rătăci mirosul de fruct, de floare, prospețimile și tristețile, amintirile, păcatele, iubirile. "La teatru, sufleurul stă de veghe, pîndind uitările. Scenă nu dă naștere doar la uitare, ci și la memorie" - binele și răul, frumosul și urîtul, memoria și uitarea, viața și moartea - "[...] Actorul nu poate să-și uite textul, dar ca să ajungă la esență acestuia, el trebuie să se uite pe șine. Aceasta este sfîșierea lui.[...] A uita de sine, jucînd... pentru un actor, este un defect
Cartea fara coperta by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14777_a_16102]
-
scene și penseuri din repetiții, imagini din spectacole. Accentul nu cade neapărat pe teatru, ci pe descoperirile pe care autorul le-a făcut și prin teatru. Despre el, despre ceilalți, despre trecut și prezent, despre acumulare și renunțare, despre coexistența memoriei și a uitării în gesturile de zi cu zi, dar și în acelea majore, decisive, de cumpănă sau de analiză. Cartea mea nu are coperta. E ca un spectacol în care cortina a disparut și totul îți este aproape, alarmant
Cartea fara coperta by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14777_a_16102]
-
de zi cu zi, dar și în acelea majore, decisive, de cumpănă sau de analiză. Cartea mea nu are coperta. E ca un spectacol în care cortina a disparut și totul îți este aproape, alarmant de aproape și te integrează. Memoria poate implica, deseori, o colectivitate. Reținem, împreună, aceleași imagini, cuvinte, sunete, declarații, peisaje. Dar le uităm separat. Exercițiul uitării este practică - tulburătoare, liniștitoare, devastatoare - în fața căreia ne aflam singuri, singurei. Nu uităm cu toții la fel, același lucru, în același timp
Cartea fara coperta by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14777_a_16102]
-
Pericle, ținut în anul 431 îC, cu ocazia ceremoniei funerare organizate în onoarea soldaților căzuți în bătălia de deschidere a războaielor peloponeziene, avea să fie eșafodajul a ceea ce numim azi democrație. Tucidide, participant la acel miting funerar, a recreat din memorie discursul. Iată câteva propoziții ș1ț din respectiva cuvântare: "Sistemul nostru de guvernare este democratic pentru că puterea este în mâinile nu a unei minorități ci în cele ale întregului popor. Când este vorba de dispute particulare, toți sunt egali în fața legii
Democrația fuzzy by Vasile Dorobanțu () [Corola-journal/Journalistic/14726_a_16051]
-
am din nou motive să sper. Fără să fi fost o ediție entuziasmanta, media a fost mult mai ridicată decît la Berlin, iar satisfacția finală a fost asigurată prin numărul relativ mare de filme care mi s-au întipărit în memorie. Ca și la Berlin, festivalul a debutat cu o producție Miramax: Frida, în regia Juliei Taymor, cunoscută pentru flamboaiantul Titus Andronicus, cu Anthony Hopkins în rolul titular. Și tot că la Berlin, debutul competiției a dezamăgit, chiar dacă Salma Hayek a
Venetia sub semnul Șarpelui by Dan Petrila () [Corola-journal/Journalistic/14779_a_16104]
-
publicitate Leopold Bloom; mă gândesc la rătăcirile acestui Ulise, cănd irlandez, cănd iudaic, un Nimeni, putând fi Oricare; la nevasta, la Penelopa lui, Molly, o curva și-o stricată care se culcă cu toți bărbații din jur; mă urmărește Odiseea memoriei și imaginației lor, eternă, meschina, conjugala, durând o singură zi, 16 iunie 1904. Cred că trecusem de Orléans când, intrând în vorbă, aflasem că americanul făcea literele la Harvard, si ca teza de licență avea să și-o dea la
Reflexe pariziene VII by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14773_a_16098]
-
al d-lui Teodorescu de la IMAȘ? Vreo analiză a d-nei Mungiu de la...? (Telefil a uitat de unde). În fine, ignoră CNA că are de a face cu televiziuni particulare, în majoritate, cărora nu le poate impune o astfel de grilă politică? Memoria scurtă a CNA pe cheltuiala contribuabilului (telespectator) se ține. Dacă mai era nevoie de dovadă.
De la 20% la 33% by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14783_a_16108]
-
imponderabile s-a pierdut în eter, acolo unde îi era și locul. Iar Sf. Gheorghe din Piață Sf. Gheorghe a fost uitat și abandonat în eterul ceva mai precis al micului careu dintre clădirile timișorene. Dar dincolo de orice disfuncție a memoriei și de apariția oricăror priorități cotidiene, lucrarea Silviei Radu nu poate fi nici uitată și nici abandonată. Și asta pentru că ea reprezintă, în afară oricărei îndoieli, nu numai un moment de referință al statuarului nostru de astăzi, ci și una
A treia cale sau Inocenta Sfintului Gheorghe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14780_a_16105]
-
Cristian Teodorescu Am citit de curînd cartea fostului premier Radu Vasile, Cursă pe contrasens. Pentru amatorii de răfuieli politice memoriile dlui Vasile sînt, probabil, o desfătare. Autorul nu iartă nimic și pe nimeni dintre cei cu care a avut ceva de împărțit pe vremea cînd a fost prim-ministru. Necruțător este Radu Vasile și cu majoritatea foștilor săi colegi de
Precipitata memorialistică a lui Radu Vasile by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14809_a_16134]
-
nimic și pe nimeni dintre cei cu care a avut ceva de împărțit pe vremea cînd a fost prim-ministru. Necruțător este Radu Vasile și cu majoritatea foștilor săi colegi de partid de la PNȚCD. Cum autorul nu e la vîrsta memoriilor și nu s-a retras din politică, graba de a scrie și mai ales publica această carte nu mi-o explic decît prin intenții pamfletare și, de ce nu, prin calcule de oportunitate politică. Țintele predilecte ale fostului premier sînt țărăniștii
Precipitata memorialistică a lui Radu Vasile by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14809_a_16134]
-
cu care dl Vasile e coleg, în treacăt fie spus, vreo doi dintre foștii săi consilieri și șoferul său. Îndepărtat necavalerește din funcția de premier, dl Vasile își ia o tîrzie revanșă împotriva celor care l-au mazilit prin aceste memorii precipitat publicate. Cum era și firesc, unele dintre afirmațiile sale au stîrnit replici. Și pe bună dreptate. Căci a spune că fostul președinte Constantinescu avea de gînd să pună tancurile pe minerii care porniseră spre București cu Miron Cozma în
Precipitata memorialistică a lui Radu Vasile by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14809_a_16134]
-
premieratului său a avut loc vizita Papei în România, moment istoric unic, căruia Radu Vasile nu i-a acordat importanța cuvenită, mai preocupat să se războiască la baionetă cu foștii săi adversari. Îl vedem pe dl Radu Vasile în aceste memorii singur împotriva tuturor, cu excepția, repet, a miniștrilor pediști. Dintre aceștia memorialistul și-a ales totuși o oaie neagră, pe fostul președinte al PD, Petre Roman, cu care e coleg și de partid și de Senat, dar care are o relație
Precipitata memorialistică a lui Radu Vasile by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14809_a_16134]