5,977 matches
-
și dacă dorea. CET Govora are de achitat către SNLO 630 de miliarde lei vechi. În același timp, Oltchim are de achitat către CET Govora 650 miliarde de lei vechi. Ministerul Economiei încă din vară a primit din partea noastră un memoriu în care prezentam o soluție. Adică, Ministerul Economiei este acționar majoritar și la SNLO și la Oltchim. Deci putea face o compensare între cele două societăți, în mod direct, astfel încât CET-ul să fie scos din acest lanț al slăbiciunilor
CET Govora nu mai are cărbune decât pentru patru zile () [Corola-journal/Journalistic/24544_a_25869]
-
himerică promisiune. Dar Antonescu era mai dinainte înțeles cu Fabricius, ambasadorul Germaniei, să facă guvern cu legionarii și să se alăture Axei. Ceea ce Antonescu a și făcut, decretînd statul național legionar la 14 septembrie 1940. Maniu, revoltat, a alcătuit un memoriu aspru (de comun acord cu Dinu Brătianu) în care îi reproșa procedeul, socotit fatal intereselor țării. Hudiță a fost însărcinat să-i înmîneze memoriul generalului Antonescu. Generalul a răspuns că a procedat cum se cuvine, relatînd confidențial versiunea neștiută despre
Dezvăluirile lui Ioan Hudiță by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16753_a_18078]
-
a și făcut, decretînd statul național legionar la 14 septembrie 1940. Maniu, revoltat, a alcătuit un memoriu aspru (de comun acord cu Dinu Brătianu) în care îi reproșa procedeul, socotit fatal intereselor țării. Hudiță a fost însărcinat să-i înmîneze memoriul generalului Antonescu. Generalul a răspuns că a procedat cum se cuvine, relatînd confidențial versiunea neștiută despre detronarea regelui, în acest fel salvîndu-le viața lui Maniu, Brătianu și apropiaților lor. Va să zică d-voastră, a început el după ce a terminat lectura, (memoriului
Dezvăluirile lui Ioan Hudiță by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16753_a_18078]
-
memoriul generalului Antonescu. Generalul a răspuns că a procedat cum se cuvine, relatînd confidențial versiunea neștiută despre detronarea regelui, în acest fel salvîndu-le viața lui Maniu, Brătianu și apropiaților lor. Va să zică d-voastră, a început el după ce a terminat lectura, (memoriului n.m.) nu ați acceptat nici statul legionar și nici politica mea de colaborare cu Germania și Italia. Vă rog să spuneți d-lui Maniu că eu știu ce fac și că meseria mea de militar de carieră îmi permite să
Dezvăluirile lui Ioan Hudiță by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16753_a_18078]
-
loc și Antonescu i-a replicat: "Hitler este invincibil și România nu poate supraviețui decît mergînd alături de Axă... Eu nădăjduiesc să refac frontierele țării cu ajutorul Axei". De semnalat ar fi faptul că Iuliu Maniu, încă pe atunci, pe vremea redactării memoriului din septembrie 1940 către Antonescu, îl avertiza că în nici un fel nu trebuie depășit, de către armata română, Nistrul pentru că altfel întărim alianța cu un dușman al țărilor occidentale, care vor cîștiga, finalmente, războiul, punînd România în mare dificultate la Conferința
Dezvăluirile lui Ioan Hudiță by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16753_a_18078]
-
generalul a promis alianța țării cu Axa și el (Maniu) e convins că aceasta va pierde războiul. La 8 noiembrie 1940 Maniu citește Biroului PNȚ un document-memoriu către Antonescu, în care dezvăluie planurile anexioniste ale economiștilor germani. A doua zi memoriul, aprobat, e expediat adresantului. Nici un răspuns nu a parvenit. La 21 noiembrie 1940 Biroul PNȚ a fost prevenit de iminenta vizită a lui Antonescu la Berlin, unde va semna aderarea României la Axă (ceea ce s-a și întîmplat la 22
Dezvăluirile lui Ioan Hudiță by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16753_a_18078]
-
nu a parvenit. La 21 noiembrie 1940 Biroul PNȚ a fost prevenit de iminenta vizită a lui Antonescu la Berlin, unde va semna aderarea României la Axă (ceea ce s-a și întîmplat la 22 noiembrie). Se hotărăște redactarea unui nou memoriu către Antonescu. Cu memoriul pregătit de Madgearu și Maniu, Biroul PNȚ reia dezbaterile pe această temă fatală. Aici se declara: "Partidul Național Țărănesc, ca reprezentant al imensei majorități a poporului român, declară încă o dată că regimul d-voastră, domnule general
Dezvăluirile lui Ioan Hudiță by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16753_a_18078]
-
21 noiembrie 1940 Biroul PNȚ a fost prevenit de iminenta vizită a lui Antonescu la Berlin, unde va semna aderarea României la Axă (ceea ce s-a și întîmplat la 22 noiembrie). Se hotărăște redactarea unui nou memoriu către Antonescu. Cu memoriul pregătit de Madgearu și Maniu, Biroul PNȚ reia dezbaterile pe această temă fatală. Aici se declara: "Partidul Național Țărănesc, ca reprezentant al imensei majorități a poporului român, declară încă o dată că regimul d-voastră, domnule general, este un regim de
Dezvăluirile lui Ioan Hudiță by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16753_a_18078]
-
au consimțit printr-un acord secret cu Sovietele, să ocupe cu forța Basarabia și nordul Bucovinei." Se cerea, în continuare, organizarea unor alegeri libere pentru a vedea "că nici 10% din populația românească nu admite alăturarea noastră la pactul tripartit." Memoriul e semnat de toți membrii biroului. Iar cînd, la 24 noiembrie 1940, ziarele noastre relatau ditirambic despre aderarea lui Antonescu la Axă, Hudiță consemna în jurnalul său: "Am conștiința deplină a catastrofei spre care mergem. Deși opinia publică este cu
Dezvăluirile lui Ioan Hudiță by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16753_a_18078]
-
spune că la slujba lui Madgearu au fost 200 de persoane, în jurul sicriului prof. N. Iorga nefiind decît 15. Exagera, vădit. Zece au fost numai academicienii prezenți, în frunte cu președintele C. Rădulescu-Motru. Firește, PNȚ i-a înaintat un nou memoriu de protest lui Antonescu pentru jaful și asasinatele care domină țara. Memoriul i l-a înmînat Mihalache, căruia Antonescu i-a mărturisit că se va debarasa de legionari, dar și convingerea că armata germană e invincibilă, că SUA nu contează
Dezvăluirile lui Ioan Hudiță by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16753_a_18078]
-
sicriului prof. N. Iorga nefiind decît 15. Exagera, vădit. Zece au fost numai academicienii prezenți, în frunte cu președintele C. Rădulescu-Motru. Firește, PNȚ i-a înaintat un nou memoriu de protest lui Antonescu pentru jaful și asasinatele care domină țara. Memoriul i l-a înmînat Mihalache, căruia Antonescu i-a mărturisit că se va debarasa de legionari, dar și convingerea că armata germană e invincibilă, că SUA nu contează ca putere militară față de Japonia. I-a și propus lui Mihalache să
Dezvăluirile lui Ioan Hudiță by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16753_a_18078]
-
guvernul lui, care nu urma să fie un guvern de uniune națională, ci numai mai reprezentativ. A urmat, se știe, rebeliunea legionară, surprinsă atent în jurnalul pe care îl comentez, sfîrșită în condițiile cunoscute. Desigur, PNȚ a redactat un nou memoriu trimis lui Antonescu prin care i se cerea, pur și simplu, demisia ("Greșelile se plătesc de toți, în orice situație s-ar găsi ei: în interesul țării, noi vă rugăm să binevoiți a demisiona pentru a înlesni M.S. Regelui posibilitatea
Dezvăluirile lui Ioan Hudiță by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16753_a_18078]
-
pur și simplu, demisia ("Greșelile se plătesc de toți, în orice situație s-ar găsi ei: în interesul țării, noi vă rugăm să binevoiți a demisiona pentru a înlesni M.S. Regelui posibilitatea formării unui guvern de largă concentrare națională"). Un memoriu asemănător i-a fost trimis generalului Antonescu de către PNL. Jurnalul lui Ioan Hudiță, editat, cu acribie, de ginerele autorului, dl. prof. Dan Berindei, e amănunțit și poate fi utilizat ca document de referință. Hazlie e aici doar colaborarea amiabilă a
Dezvăluirile lui Ioan Hudiță by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16753_a_18078]
-
I) Sau poeme suprarealiste ca: Scaunul de optsprezece carate Era o dată un scaun/ frumos ca un faun/ Și scaunul avea doică,/ O scoică./ Într-o zi doica îi spuse:/ De ce tolerezi să fii întrebuințat/ La poluri diametral opuse?/ Fă un memoriu! Și atunci/ Scaunul îndată compuse/ Exact ca în comediile lui Plaut/ O sonatină pentru flaut; de altfel/ Era și de rigoare, scaunul avînd trei picioare... Și-așa mai departe. De fapt niște compuneri livrești, și-atît... Cel mai mult însă lui
În amintirea lui Nego by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16897_a_18222]
-
în 1968, eseul său din 1929, Ce este metafizica?, Teilhard de Chardin (comentat de Andrei Marga), poezie occidentală, de la Paul Celan și Ezra Pound la Eugenio Montale, Salvatore Quasimodo, André Frenaud, Stephen Spender, interviuri cu Alexandru Paleologu sau Lucian Pintilie, Memoriul lui Blaga (publicat de profesorul Mircea Zaciu) adresat autorităților comuniste care-l supravegheau pe marele poet, pagini de arhivă literară, prozele lui Uricaru și Runcanu, anchete literare, între care una, aș zice, notorie, Dreptul la timp, prin '85, conținea și
Adrian Popescu - Echinox n-a fost o anticameră ci chiar salonul literar al generației '70 () [Corola-journal/Journalistic/17093_a_18418]
-
o lună de zile, singura instituție care avea obligația să soluționeze conflictul de la Nottara - favorabil sau nu directorilor sau trupei - este Primăria Municipiului București prin Direcția de Cultură și Artă, instituția finanțatoare a teatrului. Acesteia i-au adresat și actorii memoriul protestatar, acolo au mers în repetate rînduri să se plîngă. Domnul Ștefan Damian, directorul Direcției mai sus amintite, este în acest moment principalul vinovat pentru criza din Nottara, pentru situația anarhică creată, pentru lipsa de autoritate exprimată plenar încă o dată
Balcanismul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17128_a_18453]
-
Tecuci - Pădurea Dărasca. Pe lângă recunoașterea acestor direcțiuni de marș se vor recunoaște și alte drumuri paralele pentru a se forma coloana, arătând la ce depărtare se găsesc de la drumul direct sus indicat. Pentru fiecare direcțiune recunoscută se va face un memoriu și o schiță conform regulamentului serviciului în companie. Rezultatul recunoașterilor cu memoriul și schița le voi primi în ziua de 2 iulie la ora 12. Comandantul Brigadei 14 Inf. Colonel, indescifrabil" 1 iulie 1917 ora 16 "Sublocotenent Petrescu Camil și
Camil Petrescu pe front și în lagărele de prizonieri by Iulian Stelian Boțoghină () [Corola-journal/Journalistic/15889_a_17214]
-
și alte drumuri paralele pentru a se forma coloana, arătând la ce depărtare se găsesc de la drumul direct sus indicat. Pentru fiecare direcțiune recunoscută se va face un memoriu și o schiță conform regulamentului serviciului în companie. Rezultatul recunoașterilor cu memoriul și schița le voi primi în ziua de 2 iulie la ora 12. Comandantul Brigadei 14 Inf. Colonel, indescifrabil" 1 iulie 1917 ora 16 "Sublocotenent Petrescu Camil și - " - Popescu Victor către Regimentul Suceava No. 16 La ordinul confidențial nr. 2205
Camil Petrescu pe front și în lagărele de prizonieri by Iulian Stelian Boțoghină () [Corola-journal/Journalistic/15889_a_17214]
-
2 la Movila Cățelei, 3 Pădurea Dărasca). Aceste pante pot fi urcate de trăsuri. Traversează câteva porumbiști și e prea puțin definit, necesitând astfel o călăuză dintre ofițerii care l-au recunoscut. Sublocot. /ss/ Popescu Victor Sublocot. /ss/ Petrescu Camil. Memoriu Am fost făcut prizonier în ziua de 26 iulie 1917, în următoarele împrejurări. Făceam parte din Regimentul Suceava Nr. 16, comandat de dl. Colonel Cezar Mihail, și eram comandantul secției I de mitraliere din Comp. 8 a. Atașat Comp. 7
Camil Petrescu pe front și în lagărele de prizonieri by Iulian Stelian Boțoghină () [Corola-journal/Journalistic/15889_a_17214]
-
care dacă atunci descoperea subversivitatea omeniei în ferocitatea luptelor de clasă, azi își poate permite contemplarea tragicomică: după 45 de ani, un articol înfierat ca antisovietic, antisocialist, , poate fi la fel de bine interzis ca anticapitalist, bolșevic, ." Altădată e vorba de un memoriu adresat șefului cenzurii pentru o abatere de la linia partidului în urma căreia autorul fusese îndepărtat de munca redacțională. Aproape că nu mai contează situația istorică, memoriul e produsul unei epoci care trebuie înțelese ca atare, ce mă interesează pe mine azi
Precizări etice și estetice by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15963_a_17288]
-
antisovietic, antisocialist, , poate fi la fel de bine interzis ca anticapitalist, bolșevic, ." Altădată e vorba de un memoriu adresat șefului cenzurii pentru o abatere de la linia partidului în urma căreia autorul fusese îndepărtat de munca redacțională. Aproape că nu mai contează situația istorică, memoriul e produsul unei epoci care trebuie înțelese ca atare, ce mă interesează pe mine azi ca cititor nepăsător politic e un amănunt (intimist, mic-burghez, impresionist!): peste memoriul unui tînăr comunist, șeful cenzurii pune o sticlă de borviz, ca să nu-l
Precizări etice și estetice by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15963_a_17288]
-
autorul fusese îndepărtat de munca redacțională. Aproape că nu mai contează situația istorică, memoriul e produsul unei epoci care trebuie înțelese ca atare, ce mă interesează pe mine azi ca cititor nepăsător politic e un amănunt (intimist, mic-burghez, impresionist!): peste memoriul unui tînăr comunist, șeful cenzurii pune o sticlă de borviz, ca să nu-l ia vîntul. Sensul moral al acestei cărți e, după cum se vede, o răfuială a autorului cu propriile texte, dar o răfuială fără urmă de mînie, îngăduitoare, explicativă
Precizări etice și estetice by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15963_a_17288]
-
zilele rebeliunii. Dacă marele poet tăcea, poate că totul intra în uitare. Dar cum se zvonea, imediat după 23 august 1944, că vor fi epurați foștii naziști din SSR, poetul a trimis către Comitetul de Conducere al Societății o scrisoare memoriu în care se disculpa, nepomenind nimic de tripticul publicistic din Falanga. Și despre memoriu s-a aflat în lumea scriitoricească. Atunci Lemnaru, în Dreptatea din 6 decembrie 1944, pe care o conducea prietenul N. Carandino, la rubrica de el alimentată
Insolitul Oscar Lemnaru by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15645_a_16970]
-
se zvonea, imediat după 23 august 1944, că vor fi epurați foștii naziști din SSR, poetul a trimis către Comitetul de Conducere al Societății o scrisoare memoriu în care se disculpa, nepomenind nimic de tripticul publicistic din Falanga. Și despre memoriu s-a aflat în lumea scriitoricească. Atunci Lemnaru, în Dreptatea din 6 decembrie 1944, pe care o conducea prietenul N. Carandino, la rubrica de el alimentată "De la Apus la Răsărit", făcea cazul public, avertizîndu-l pe Barbu că faptul e viu
Insolitul Oscar Lemnaru by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15645_a_16970]
-
în delegația ardeleană plecată la București să certifice și să depună actul marei Uniri, fiind primit de Ion I.C. Brătianu și generalul Prezan. A avut îndrăzneala ca, la cei 23 de ani ai săi, să-i prezinte lui Brătianu un memoriu al românilor din satele maramureșene de peste Tisa, care preciza drepturile istorice ale românilor asupra acelor teritorii. A mai luptat, cu un regiment român, la eliberarea teritoriilor de la Sighet la Baia Mare. Apoi, neobosit, a plecat la Viena pentru completarea studiilor, luîndu-și
Memorialistica unui bătrîn penețist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15659_a_16984]