14,519 matches
-
Gheorghe Grigurcu Stabilit din 1991 în Statele Unite, scriitorul Gabriel Stănescu e, firește, în cunoștință de cauză în raport cu subiectul românilor trăitori în Lumea Nouă. Ne propunem a excerpta în prezentele însemnări elementele menite a-l oglindi, din cuprinsul volumului intitulat jucăuș ("ca o parafrază la un bine cunoscut volum de versuri pentru copii de Marin Sorescu", după cum se alintă autorul) Unde am fugit de acasă? Statisticile ne spun că, la ceasul actual, aproape
Românii din Lumea Nouă (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14086_a_15411]
-
rămas o utopie. În jurul libertății, masivul volum publicat de editura ieșeană Timpul este o carte de tipul "Gheorghe Grigurcu par lui meme". Ea grupează articole ale autorului (cele mai multe de după 1989, dar și mai vechi, inclusiv din 1970), aforisme și interviuri, menite să clarifice aspectele legate de viața și opiniile (literare, dar și politice) lui Gheorghe Grigurcu. Autorul scrie pagini antologice despre viața într-un tîrg de provincie și își expune punctul de vedere în chestiuni controversate ale criticii literare (raportul dintre
Gheorghe Grigurcu par lui même by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14105_a_15430]
-
oripilată de ceea ce vede acolo, și o șterge de la pomana porcului, fără să-și mai ia rămas bun. Povestea "de dragoste" (de o "decență" dusă pe cele mai înalte culmi ale lipsei de naturalețe) se intersectează cu alte fire epice, menite să configureze portretul unei lumi în tranziție. Aici apar: un sexi-club, o prostituată, un unchi bătrîn, cu o avere nerecuperată, un turc escroc, specialist în "recuperări" ș.a.m.d. Cînd turcul o anunță pe doamna doctor că bătrînul ei unchi
Dumnezeu e mare, ele sînt mititele by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14120_a_15445]
-
sînt cu adevărat. Să-i luăm pe rînd. Petru Grădișteanu scrie în Revista contimporană din 1973 un articol contra Convorbirilor, a lui Maiorescu și a pretenției criticului că a descoperit o "direcție nouă" în literatură. Eminescu e unul din exemplele menite a arăta că Maiorescu se înșeală. Grădișteanu examinează poemul Egipetul din numărul pe 1 octombrie 1872 al revistei ieșene și se arată scandalizat de licențele pe care Eminescu și le permite. În rest, Grădișteanu se referă la Iacob Negruzzi, Samson
Critici și detractori by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14158_a_15483]
-
calea afară de șubredă și de neglijentă... Și prin aceasta nu mă refer numai la improprietățile verbale, la intolerabilele repetiții, ori la crâmpeile de anevoioasă grandilocvență care sfârșesc prin a ne copleși și la structura în general dezagregată a acestei fraze menită doar să umple timpul..." Și Borges încheie: "Pagina perfectă, pagina în care nici un cuvânt nu poate fi modificat fără vreun prejudiciu, este cea mai precară dintre toate. Modificările survenite în limbaj șterg sensurile laterale și nuanțele; pagina "perfectă", constând tocmai
Pagina "perfectă" by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14199_a_15524]
-
Cum poate fi cineva om? Al dumneavostră pre@supus, Cătălin Constantin Dovezi, nu chimere! Încă din prefață, pretinsul zmeolog face o serie de afirmații care ridică câteva semne de întrebare. O asemenea contribuție științifică trebuia însoțită neapărat de toate detaliile menite să înlăture din capul locului orice urmă de îndoială cu privire la veridicitatea și seriozitatea studiului. Or, autorul ne tratează ca pe niște copii. Spune „am explorat universul subpământean", ok!, dar cu ce fonduri?, cu ce mijloace?, singur?, „am vizitat situri arheologice
Șase critici în căutarea unui autor () [Corola-journal/Journalistic/14161_a_15486]
-
spre aspecte secundare. Aproape nu există polemică actuală (pe tema revizuirilor, a canonului, a generațiilor, a literaturii de consum, a elitismului etc.) care să nu fi deviat spre plictisitoare considerații fără vreo relevanță critică sau istorică. P.S. Nefiind o recenzie menită să descrie cartea, editorialul meu de săptămîna trecută a omis două contribuții importante la editarea Agendelor lui E. Lovinescu: notele redactate de către dna Margareta Feraru și de către dl Alexandru George. Laolaltă cu cele ale dnei Gabriela Omăt, ele întregesc imaginea
Polemică, pamflet by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14189_a_15514]
-
un capăt la altul, pentru că nu-l privește în nici un fel pe nenorocitul care-și duce zilele de azi pe mâine. El se referă la categoria restrânsă a celor înzestrați de către patroni cu telefoane mobile, mașină și cine știe ce alte accesorii menite să le ușureze viața. Dacă suntem serioși, observăm că de astfel de avantaje beneficiază mai ales categorii, alese pe sprânceană, de bugetari. Lăsând de-o parte cohorta de parlamentari, miniștri, consilieri, secretari de stat, directori generali, șefi și sub-șefi de
O țară de sănătoși închipuiți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14190_a_15515]
-
exact al construcției de sine, de data aceasta desenat pe terenul propriilor sale confesiuni sau prin intermediul mărturiilor celor care i-au fost în preajmă. Mai mult decât determinările propriu-zise, interesează încă o dată replica, interpretarea, restructurarea în viziune a unui univers menit să-și găsească sensul deplin nu (sau nu numai) prin raportare la un reper anume al "realului", ci cu precădere în substanța artistică, în ceea ce romancierul însuși credea a fi numai "artă pentru artă", însă era, de fapt, infinit mai
Maurice Nadeau în serviciul literaturii by Ioan Pop () [Corola-journal/Journalistic/14207_a_15532]
-
strada Zambaccian nr. 15, MLR își depozitase bunurile în clădirea Uniunii Scriitorilor de pe șos. Kiseleff nr. 10, în două cămăruțe de la mansardă), îl obține pe cel actual, fost al Muzeului Româno-Rus, din str. Fundației nr. 4. Scoate și revista Manuscriptum, menită a valorifica arhiva MLR. E bine să ne reamintim din cînd în cînd de aceste lucruri. * "Libertatea a devenit aproape o povară, fiindcă ne-a luat metafora", spune Ștefan Iordache în interviul din FLACĂRA pe februarie. Are și libertatea reversul
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14241_a_15566]
-
pot face din capul locului. Una: definițiile nu... definesc, toate, același lucru, unele referindu-se la genul filmului, altele la temă, altele la factură ș.a.m.d. A doua: lipsesc unele genuri, cum ar fi tragedia, deși nu și filmele menite a le ilustra (de exemplu Hamletul lui Zefirelli e considerat dramă, deși...). A treia: prezentarea nu e consecventă, un film (Rob Roy, să zicem) apare cînd ca istoric (e doar după un roman de Walter Scott), cînd ca dramă (deși
Ce fel de filme vedem by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14264_a_15589]
-
închisorile comuniste. Am reacționat, cred, pe măsura gravității morale a situației create, incriminând în prezența a aproximativ 1000 de oameni, a presei, a autorităților locale, veterani de război, decorarea lui Ciolpan și Elekes, angajându-mă public la efectuarea unei anchete menite să elucideze circumstanțele care au făcut posibilă această imensă "porcărie", cum inspirat vă exprimați. Începând cu după-amiaza aceleiași zile, mass-media au consemnat poziția critică exprimată de mine, de foști deținuți politici, demnitari și reprezentanți ai societății civile. De asemenea, am
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14290_a_15615]
-
evoluțiilor leului. Potrivit unui raport al Societății Academice Române, guvernul cu cea mai încărcată schemă din Europa este cel de la București. Astfel că avem ministere care se calcă pe picioare, ministere care există fără a-și justifica existența și supra-ministere menite să facă ordine în haosul ministerelor existente. Premierul Năstase a ajuns la concluzia că trebuie ca acei membri ai PSD care au parte de o mediatizare negativă să facă obiectul unei monitorizări în cadrul PSD. Cum această intenție a premierului a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15011_a_16336]
-
fii în N.A.T.O. înseamnă să dorești - direct, imediat și implacabil - distrugerea propriului popor. O distrugere prin înapoiere, prin marginalizare, prin înfometare. Pentru că, oricât ar suna de ciudat, alianța N.A.T.O. este în primul rând o alianță civilizațională. O alianță menită să apere valorile democrației și ale prosperității. Dar să revin la integrarea demnă. Unde e demnitatea când, în ciuda duhorii pestilențiale, numeroase forțe din societate continuă să adore hoitul putrefact al Securității? Ce demnitate e asta - decât una a cinismului absolut
Între celular și celulită by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15060_a_16385]
-
România, alături de Bulgaria și Turcia, figurează la rubrica "alți candidați", cred că o lectură comparativă poate fi extrem de sugestivă - cu atât mai mult cu cât cifrele nu provin de la dubioasele instituții specializate în manipulări grosolane din România. O primă constatare - menită să-i bucure pe românii care adoră proverbul cu "capra vecinului" - este că la capitolele importante nici una dintre țările ce se pregătesc de aderare nu prea miros a... occidentalism. Dacă venitul anual pe cap de locuitor este, la nivelul Uniunii
Cu marchizul de Sade în U.E. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15078_a_16403]
-
critice (deși o posedă în chip suficient de convingător): "N-am vrut să rezulte (...) o imagine de critic literar, ci una de cronicar, în sensul francez al termenului". Sperăm că din chiar aceste citate rezultă speța "demodată"(deși, în fapt, menită a supraviețui tuturor modelor metodologice!) căreia îi aparține autorul băcăuan, cunoscut mai cu seamă din coloanele revistei Ateneu. Speța care a produs floarea eseului nostru interbelic: Zarifopol, Ralea, Suchianu, M. Eliade, Petru Manoliu, Pandrea, dar și E. Lovinescu, Perpessicius, Pompiliu
O specie "demodată"? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15069_a_16394]
-
Emil Hurezeanu, Ion Bogdan Lefter, Herta Müller, Gheorghe Onișoru, Andrei Pleșu, Cristian Tudor Popescu, Stelian Tănase și Richard Wagner. Prin intenție, substanța și singularitatea, cartea prezintă un interes excepțional. Ea fixează acea dezbatere liberă, dar argumentată - și acele analize oportun menite să descâlcească întrucâtva problemele etice ridicate de colaborarea cu poliția politică și de accesul la dosarele Securității. Există deci o împletire, cu atât mai interesantă cu cât mizează total pe autenticitate, între judecăți morale, precizări procedurale, evocări ale unor evenimente
Despovărați de "moșteniri" by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15106_a_16431]
-
Desigur, situația autohtonă este mai gravă, intelectualii mai compromiși, legea lustrației mai precară. Ne putem întreba însă, chiar - sau mai ales - în acest context, dacă nu cumva tocmai idealizarea performanței celorlalți nu acționează autocenzurator, la blocarea și descurajarea unor inițiative menite să schimbe datele esențiale ale problemelor noastre. Semnalez, la final, și o altă calitate a dezbaterilor de la Institutul Goethe: ele asigură, după cum s-a spus, "un dialog transnațional"; fapt cu atât mai binevenit, cu cât se produce în spațiul ex-comunist
Despovărați de "moșteniri" by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15106_a_16431]
-
a mușcat din știre, fără să o confirme, totuși, a fost procurorul șel al județelor Constanța și Tulcea, Valentin Pavel, care a declarat că se fac cercetări. Dar știrea brută, cu ciocnirea șalupei, cu elicopterul SIE și alte asemenea bazaconii menite să pună presa pe urme contradictorii nu putea veni decît de la cineva care a văzut "accidentul", adică de la cineva care știa că șalupa SOV a avut probleme. În nici un caz sursa nu a fost vreunul dintre membrii echipajului drăgii de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15100_a_16425]
-
a studiilor propuse de Martor nu sînt unele dogmatice. Senzația e că sînt gîndite astfel încît să pară, ele însele, balcanice: există în ele o extraordinară plăcere a istorisirii, multe alunecă în povestire personală sau pornesc de la întîmplări de viață, menite să vorbească mai puțin savant, dar poate mai edificator despre ce ar putea să însemne identitatea balcanică. Nu e însă un stil care încearcă adecvarea la temă, ci tonalitatea cu care revista, ajunsă la cel de-al șaselea număr, a
O revistă europeană despre Balcani by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15189_a_16514]
-
ciumați. Președintele le-a oferit tricouri cu inscripția U.E. Nedorind, probabil, să facă parte din aceeași Europă cu președintele Consiliului, tinerii ziariști le-au refuzat. * Cartea Recordurilor a făcut un sondaj, la care au participat peste 30.000 de persoane, menit să aleagă topul primelor 100 de melodii din toate timpurile. Cele mai multe voturi le-a obținut formația BEATLES, cu cinci locuri în primele zece și cu Imagine a lui John Lennon pe locul doi. Șapte din zece melodii aparțin deceniilor trecute
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15207_a_16532]
-
interesul susținut al autoarei Logodnicului pentru încălcările eugeniei, pentru exemplarele umane tarate ca urmare a unei eredități nefavorabile. Nu este oare aceasta o răsfrîngere a păcatului originar? Transcendența exclusă se răzbună parcă, modelînd teze medicale și aducînd în scenă eroii meniți a le proba: "Statutul de bastard, rod al păcatului, al legăturii nelegiuite sau al plăcerii interzise, cristalizează o întreagă mentalitate retrogradă, dar neîndoielnic prolifică, ilustrată de numărul mare și varietatea exemplarelor. Soarta bastardului și a copilului neiubit, în general, este
Despre Hortensia Papadat-Bengescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15195_a_16520]
-
scrierea piesei e strâns legată de influențele iezuit-baroce din epocă și continuă: "dezvoltarea artei dramatice [...] fiind strâns legată de spiritul conciliului tridentin, mai precis de directiva formării, inclusiv prin școli, a unei noi culturi, dominată de un puternic sentiment religios, menită să consolideze și să propage ideea universalității catolice." Elementele care-l fac pe cercetător să atribuie piesa lui Budai-Deleanu (aflat încă din 1778 la colegiul Sf. Barbara) sunt destul de "subțiri", deși convingătoare: piesa are un aspect de farsă, evenimentele sunt
Despre începuturile literaturii românești by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15239_a_16564]
-
a reporterilor români. Totuși să nu uităm că a fost vorba de vizita cuiva care la un moment dat va deveni regele Regatului Unit și care, fie că vrea, fie că nu, are datoria să se supună unui protocol strict, menit să-l ferească de posibile atentate. Nu e un secret că foarte popularul prinț e o țintă pentru extremiști de tot soiul și pentru atentatorii de profesie. * Treptat presa scoate la iveală amănunte din ce în ce mai revelatorii despre moartea suspectă a procurorului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15233_a_16558]
-
comunicat că nu ne putem aștepta la o remediere, pierzându-se speranțele că vor reveni "vracurile" în locul care le-a fost destinat chiar în "Epoca-de-Aur", prin construirea clădirii noi a "Bibliotecii Naționale": fie șí existând toate fondurile necesare terminării construcției menite acesteia, soarta edificiului este schimbată, fiind, deocamdată, proiectul de a se transfera acolo "Guvernul". Nu are rost să extind comentariul acestei tragedii, a magaziilor cu arhive echivalente cu un Patrimoniu național - și încă, unic. Aș completa, numai, în ce mod
Mor biblioteci by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/15260_a_16585]