296 matches
-
Publicat în: Ediția nr. 1802 din 07 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului E seara-n care-aș vrea să fiu din nou copilul neiubit Ce asculta cum ninge trist în orășelul liniștit; Steluțe albe de argint dansau în pași de menuet, Eu încă nu știam să scriu și nici ce-nseamnă alfabet. De daruri în ghetuțe noi, nu auzisem nicăieri; Moș Nicolae nu venea, îl îngropase în tăceri Un tată cam naiv, ce-i drept, care, nimic n-a înțeles Când
COPIL CUMINTE-AM FOST...ŞI-ATUNCI, DE CE? de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 by http://confluente.ro/violetta_petre_1449467258.html [Corola-blog/BlogPost/342708_a_344037]
-
Ediția nr. 286 din 13 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Game și arpegii Zile-ntunecate, putredele ploi, Într-o vreme aspră, tristă, ireală, Dispărea o lume, însă pentru noi Se scurgea doar clipa cu încetineală. Game și arpegii, pași de menuet Se-mpletesc armonic cu vibrări de toamnă. Umbrele-nserării se întind încet Precum fluturarea unui văl de doamnă. Se-ntâmpla aievea-n anii patruzeci, Însă peste timp acuma iar răsună, În recluziunea unor zile reci Și în nopți senine, sub
GAME ŞI ARPEGII de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Game_si_arpegii.html [Corola-blog/BlogPost/356474_a_357803]
-
amintesc de vremuri de-altădată, Când picuram în note armonii: Cu degete prelungi și fine-o fată Închipuia-n acorduri fantezii. Erau culori și vise muzicale, Erau parfumuri revărsate-n sunet, Când florile izbucneau în petale, Ascultând susur blând de menuet. Și lunii-i cântam în piano sonata, Înfiorat de vraja-i și de dor Căci mă îndrăgostisem chiar de fata Care, cântând, mă mângâia ușor.. Și-i oglindeam cu drag chipul frumos Cu plete blonde și transparent ten, Visând, în timp ce
POVESTEA PIANULUI de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1923 din 06 aprilie 2016 by http://confluente.ro/steluta_craciun_1459936234.html [Corola-blog/BlogPost/381597_a_382926]
-
tristeți înfipte-n ger/ Răsfirându-și lin lucirea peste-un nesfârșit izvor”. (Steaua viselor din noi) Prin urmare, luați dragi cititori, cu încredere, mâna care cu generozitate vă este întinsă prin această carte, faceți pașii pe care vi-i inspiră Menuetul lui Bocherinni și fiți convinși că miracolul se va produce. Mihai BATOG-BUJENIȚĂ 30 iulie 2012 Iași Referință Bibliografică: Mihai BATOG-BUJENIȚĂ - O PRINȚESĂ ÎN REGATUL POEZIEI. DESCIFRAREA ANOTIMPURILOR / Mihai Batog Bujeniță : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 579, Anul II, 01
O PRINŢESĂ ÎN REGATUL POEZIEI. DESCIFRAREA ANOTIMPURILOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_o_printesa_i_mihai_batog_bujenita_1343817636.html [Corola-blog/BlogPost/360067_a_361396]
-
excelent (fie supă, fie tocană), paprikașul e nemaipomenit, găluștile din griș sunt excelente, până și ciorba lor de varză e gustoasă. După 4 ani, mi s-a făcut dor de ceva bun pe ungurește. Așa c-am intrat în Bistro Menuet, un restaurant primitor din spatele Ateneului. Știam despre ei că au specialități ungurești, așa că m-am dus chitită să încerc un meniu cu vită și obligatoriu un desert. Am primit un mușchi de vită Budapesta, tras la tigaie împreună cu un munte
Autonomia gustului bun by http://www.zilesinopti.ro/articole/906/autonomia-gustului-bun [Corola-blog/BlogPost/99895_a_101187]
-
CLARINET Când bate toaca stins și mai încet, Parcă se-nfig piroane-n lemnul crucii, Se tânguie-n bătrâni stejari toți cucii, Suspină-n noapte, trist, un clarinet. Iar împărații, regii și chiar ducii Își duc mirese-n pas de menuet, Dar dansul este negru, nu-i balet, Ce să răpească, nu mai au, haiducii. Doar zâmbetul din dimineți de vară, Sau glasul picurând în game repezi, Culoarea-n iris, încercând s-apară Și curcubeul în izvor, pe lespezi. Iar lacrima
CLARINET de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 by http://confluente.ro/leonte_petre_1467232727.html [Corola-blog/BlogPost/382259_a_383588]
-
Acasa > Poezie > Amprente > SĂ FIU UN CUIB Autor: Rodica Constantinescu Publicat în: Ediția nr. 2175 din 14 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Privesc vrăjită cum mii de fulgi sfioși Dansează menuet pe necuprisul zării, Pe drum se-aud copiii fugind gălăgioși, Doar ei alungă ceața și griul așezării. Deodată sunt atinsă de gândul cel hoinar Adus în faptul serii de îngerul-poștaș, Pe-al meu copil lăuntric îl cheamă la hotar, Ca
SĂ FIU UN CUIB de RODICA CONSTANTINESCU în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 by http://confluente.ro/rodica_constantinescu_1481736667.html [Corola-blog/BlogPost/367007_a_368336]
-
mine răscolind, Printre ascete umbre ascunse în vecie Pecetea neputinței dintr-un astral colind? Îngerii orbi îngână blestem și nebunie... Mă ninge-acum durerea în stele violet. Au putrezit speranțe pe țărmul meu pustiu Și fulgii mă dansează în pași de menuet, Dar crinolina-i ruptă, unde să fug nu știu. M-ai invitat, tăcere , în viața ta din umbră. Mi-era atât de bine pe umărul tău gol! Privirea ți-este rece, înlănțuirea sumbră Și-mbrățișarea caldă îmi dă acum ocol
COŞMAR ÎN NOAPTEA DARURILOR de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cosmar_in_noaptea_darurilor.html [Corola-blog/BlogPost/341236_a_342565]
-
cu un poem erotic de ținut minte. „Uitam să mă trezesc în zori” reprezintă în lirica poetei ceea ce însemna pentru Ion Pillat balada „Aci sosi pe vremuri”. Un poem absolut tulburător, unic în poezia contemporană, cu ritm de sarabandă și menuet, fermecător, plin de adrenalină dar și de melancolie eminesciană, de visare și nostalgie, de speranță și tulburare, de erotism și idealitate, într-un echilibru încântător. Cu o adevărată demonstrație de virtuozitate, poeta ne avertizează încă o dată că nu se teme
CARTE DE POEZIE – LUCIA OLARU NENATI: „SENTIMENTUL SPIRALEI” de VICTOR TEIŞANU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 by http://confluente.ro/Victor_teisanu_carte_de_poezie_lu_victor_teisanu_1343826921.html [Corola-blog/BlogPost/360027_a_361356]
-
amintesc de vremuri de-altădată, Când picuram în note armonii: Cu degete prelungi și fine-o fată Închipuia-n acorduri fantezii. Erau culori și vise muzicale, Erau parfumuri revărsate-n sunet, Când florile izbucneau în petale, Ascultând susur blând de menuet. Și lunii-i cântam în piano sonata, Înfiorat de vraja-i și de dor Căci mă îndrăgostisem chiar de fata Care, cântând, mă mângâia ușor.. Și-i oglindeam cu drag chipul frumos Cu plete blonde și transparent ten, Visând, în timp ce
STELUȚA CRĂCIUN by http://confluente.ro/articole/stelu%C8%9Ba_cr%C4%83ciun/canal [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
acordor.Îmi amintesc de vremuri de-altădată,Când picuram în note armonii:Cu degete prelungi și fine-o fatăînchipuia-n acorduri fantezii.Erau culori și vise muzicale,Erau parfumuri revărsate-n sunet,Când florile izbucneau în petale, Ascultând susur blând de menuet.Și lunii-i cântam în piano sonata,Înfiorat de vraja-i și de dorCăci mă îndrăgostisem chiar de fataCare, cântând, mă mângâia ușor.. Și-i oglindeam cu drag chipul frumosCu plete blonde și transparent ten,Visând, în timp ce-i îngânam duiosîn
STELUȚA CRĂCIUN by http://confluente.ro/articole/stelu%C8%9Ba_cr%C4%83ciun/canal [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
Poeme > Sentiment > ÎNCĂ O VARĂ... Autor: Lia Ruse Publicat în: Ediția nr. 1686 din 13 august 2015 Toate Articolele Autorului Încă o vară se duce Lasând în urmă doar regret Și o lumină de aur dulce Cu frunze prinse în menuet... În jur începe-o scămoșeală -Puf în paiete saltă vioi- Când briza în haină de gală Ne-mbrățișează pe-amândoi. O buclă de nor răvășită Sclipește-n soare ca un cristal Ca-ntr-o poveste povestită Pe fondul doinei prinsă
ÎNCĂ O VARĂ... de LIA RUSE în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 by http://confluente.ro/lia_ruse_1439450523.html [Corola-blog/BlogPost/373289_a_374618]
-
Str. Malul Mic Str. Managua Bl. D. Mareșal Alexandru Averescu (fosta Miciurin V.I.) Drm. Marin Drăcea Str. Mârșa Ale. Mateloților Str. Măicănești - nr. 50 - capăt; 47 - capăt Str. Măicănești - nr. 2 - 48; 1 - 45 Bl. D. Mărăști Str. Meditației Str. Menuetului Ale. Meteorologiei Str. Miercani - nr. 2 - 84; 1 - 109 Str. Mihai Crăciun Str. Mihăileni Str. Milcov Str. Mircea Zorileanu Str. Mircești Str. Mitropolitul Andrei Șaguna - nr. 2 - 110; 1 - 95 Str. Mitropolitul Varlaam - nr. 2 - 108; 1-111 Int. Moviliței Str.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
orchestră de coarde din 1773 au fost scrise pentru Gottfried van Swieten. Noua specie se răspândește în restul Europei. Numărul părților componente se mărește la patru, prin introducerea de către Johann Stamitz înainte de mișcarea finală a unei alteia, în tempo de "menuet". Între compozitorii de simfonii se numără Matthias Georg Monn (1717-1750), Wenzel Raimund Birck (1718-1763, la Viena), Leopold Mozart (1719-1787, la Salzburg), François-Joseph Gossec (1734-1829, la Paris). În Anglia, genul simfonic se face cunoscut prin lucrările compozitorilor germani Johann Christian Bach
Simfonie () [Corola-website/Science/311549_a_312878]
-
mai recentă. Haydn dezvoltă un model pentru structura simfoniei, canonul stabilit astfel numărând patru părți. Simfoniile sale încep de regulă printr-un un "allegro" în formă de sonată, se continuă cu o mișcare lentă ("andante" sau "adagio"), urmată de un menuet și un final ("finale") în tempo alert, adesea în formă de rondo. Culmea creației lui Haydn o constituie ultimele douăsprezece simfonii, denumite ""Simfonii londoneze"", compuse între anii 1790 și 1795 pentru impresarul londonez Salomon. Cu aproape 40 de ani în
Simfonie () [Corola-website/Science/311549_a_312878]
-
de la început a acordat finalurilor simfoniilor sale mult mai mult interes decât celor ale uverturilor operelor tipice. În cursul acestei perioade Haydn a început să folosească din ce în ce mai mult planul care conținea patru mișcări deja constatate în numeroase simfonii austriece : repede - menuet/trio - lent - repede ( simfoniile nr. 32, 37 și mai târziu nr. 44 și 68; nr. 15 cu o structură lent - repede - lent în locul primei mișcări rapide ) ; lent -repede - menuet/trio - repede ( simfoniile nr. 5, 11, 21, 22, 34 și 49
Simfonie () [Corola-website/Science/311549_a_312878]
-
care conținea patru mișcări deja constatate în numeroase simfonii austriece : repede - menuet/trio - lent - repede ( simfoniile nr. 32, 37 și mai târziu nr. 44 și 68; nr. 15 cu o structură lent - repede - lent în locul primei mișcări rapide ) ; lent -repede - menuet/trio - repede ( simfoniile nr. 5, 11, 21, 22, 34 și 49; nr. 18 cu structura lent - repede-tempo di minuetto) și ciclul standard final , repede - lent - menuet/trio - repede ( începând cu simfoniile nr. 3 - 6,7,8 - trilogia „Le matin” , „Le
Simfonie () [Corola-website/Science/311549_a_312878]
-
nr. 15 cu o structură lent - repede - lent în locul primei mișcări rapide ) ; lent -repede - menuet/trio - repede ( simfoniile nr. 5, 11, 21, 22, 34 și 49; nr. 18 cu structura lent - repede-tempo di minuetto) și ciclul standard final , repede - lent - menuet/trio - repede ( începând cu simfoniile nr. 3 - 6,7,8 - trilogia „Le matin” , „Le midi” și „Le soir” - și nr. 14, 20, 33 și 36). Numerele 6-7 sunt printre primele simfonii care includ un început lent , cel al nr. 6
Simfonie () [Corola-website/Science/311549_a_312878]
-
și următoarele mișcări rapide ( simfoniile nr. 90, 98 , 102-3); dezvoltarea și exploatarea unei game largi de forme variate în mișcări lente, inclusiv variațiile alternate sau duble ( începând cu simfoniile nr. 53, 63 și 70) și combinații eficiente de variații ; conectarea menuetului și a trio-ului cu ajutorul unei tranziții ( simfoniile nr. 50, 99 și 104) precum și utilizarea pe o scara largă a ultimei părți în forma de sonată-rondo ( exemplele cele mai cunoscute aflându-se în simfoniile nr. 88, 94, 99 , 101, 102
Simfonie () [Corola-website/Science/311549_a_312878]
-
care în plus împart poziția „melodică” cu familia coardelor. Simfonia a III-a, „Eroica” (1803), ce reprezintă „debutul marilor epoci creatoare” (Romain Rolland), propune o primă mișcare lentă, dramatică, sub forma unui marș funebru; în partea a treia se înlocuiește menuetul cu scherzo (it. „glumă”), mai rapid, pentru prima oară. Alte simfonii la care se face referire mai frecvent: Simfonia a V-a în do minor („a Destinului”, 1808), Simfonia a VI-a în Fa major („Pastorala”, 1808) - vădește elemente de
Simfonie () [Corola-website/Science/311549_a_312878]
-
și adoptate ca dansuri de curte, devenite mai apoi printre dansurile preferate ale aristocrației franceze. Altele au fost dansuri concepute doar pentru aceeași aristocrație, fiind creații ale scenografilor, respectiv ale instructorilor de dans ale timpului. Printre acestea se numără și menuetul, care este probabil unul dintre cele mai cunoscute dansuri baroc care au reverberat până în epoca contemporană, fiind perceput azi mai ales prin prisma compozițiilor muzicale ce l-au promovat. De fapt, barocul a exprimat noi forme ale valorii, care sunt
Baroc () [Corola-website/Science/299451_a_300780]
-
Doar G. Fauré, care îl cunoaște mai bine, îl înțelege și consideră că este „o natură muzicală deosebit de influențată de noutate” . Dar Ravel progresează repede și în 1905 era deja un compozitor cunoscut și apreciat pentru piesele sale de tinerețe: Menuetul antic, Habanera, Jocuri de apă, Cvartetul în fa minor și ciclul de lieduri Șeherazada. Urmează o perioadă ce este marcată de admirația tânărului compozitor pentru Chabrier, Debussy și Satie și totodată o perioadă prolifică și importantă în activitatea sa componistică
Introducere și Allegro (Maurice Ravel) () [Corola-website/Science/335527_a_336856]
-
elegantului stil francez și conțin, ca și cele engleze (1706-1725), piese provenite din dansuri, ca și partitele. Dar Bach nu se rezumă numai la cele patru dansuri tipice: allemanda, couranta, sarabanda, giga, ci amplifică suita, introducând și alte dansuri, ca menuete, gavote, poloneze sau chiar „arii”. Interesantă este „Fantezia și fuga cromatică”, cu un suflu nou și îndrăzneț prin frecvente cromatisme, dar și "Goldberg-Variationen" (1742), o arie cu 30 de variațiuni, care marchează un moment important din istoria temei cu variațiuni
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
flux continuu. Principalele instrumente folosite în muzica barocă au fost orga, clavecinul ("strămoșul" pianului) și viola da gamba, ca principale genuri muzicale avem fuga, concerto grosso, cantata, oratoriul și opera seria, iar ca muzică de dans întâlnim sarabandă, hornpipe, alemandă, menuet. Încă din anul 1710 se anticipează trecerea spre clasicism, deoarece își face apariția unul dintre cele mai importante instrumente folosite în muzica culta: pianul, iar puțin mai târziu Giovanni Battista Pergolesi compune prima opera buffa (compozitie dramatica cu un conținut
Muzică clasică () [Corola-website/Science/306748_a_308077]
-
sale, însă acestea au aceeași structură specifică pieselor muzicale din această perioada, cu excepția Sonatei nr.14, numită și Sonata Lunii, a cărei primă parte este lentă); de asemenea, au mai compus și Luigi Boccherini (cel mai cunoscut pentru renumitul său menuet), Antonio Salieri (cunoscut mai bine pentru rivalitea sa cu W. A. Mozart, decât pentru muzica sa) și Leopold Mozart (tatăl compozitorului). Genurile preferate de compozitori în perioada clasicismului muzical au fost simfonia, sonata și concertul solistic (se trage din concerto
Muzică clasică () [Corola-website/Science/306748_a_308077]