245 matches
-
Ei sunt atât de departe de adevărata credință, ut ne credant hoc in totum posse fieri. Pentru ei învierea are loc în mod invizibil și ascuns, în interiorul fiecăruia, la nivel strict spiritual. Irineu acuză falșii taumaturgi de pragmatism și de mercantilism - ei vindecă în schimbul banilor, din interes, din sete de recompense. Urmează o întreagă serie de opoziții: în cazul membrilor Bisericii este vorba de miseratio, misericordia, firmitas și ueritas; în cazul ereticilor, de egoism feroce, interes și minciună. În Biserică, minunile
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
originar și noua treaptă a existenței eroilor, precum și neputința reconcilierii între universul lor inițial și vremurile de acum, neprielnice idealului de viață de tip „paradisiac”. Prin relatarea zbuciumului eroinei principale, Olguța, și a sfârșitului ei, T. demonstrează că, împresurate de mercantilism, ființele candide și generoase sfârșesc prin a se prăbuși. Finalul alătură simbolic acestei drame disoluția așezărilor boierești de altădată și dispariția ultimilor reprezentanți ai aristocratismului moldovean. Prăvale-Baba, carte a cărei acțiune se desfășoară într-un târg patriarhal, sugerează ideea că
TEODOREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290136_a_291465]
-
revoluției burgheze în România semnifică transformări în structura social-economică, politică și culturală a societății agricole primitive, declanșate de un agent social nou - burghezia apuseană - și apoi desăvârșite împreună cu „nou-născuta” burghezie românească. Expresia condensată a acestor schimbări este dată de construcția mercantilismului în societatea românească. Cele mai spectaculoase transformări mercantiliste generate de programul pașoptist sunt Unirea Principatelor, Reforma Rurală, Constituția liberală, Independența de Stat, Regatul, Statul național unitar. Mișcările pașoptiste, scria cu pătrundere Ilie Bădescu (1988, p. 249) vor impune două idei
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Friedrich List, Alexis de Tocqueville, K. Bücher, Frantz Oppenheimer, Ștefan Zeletin, Dionisie Marțian Popa, Ion Ghica, Petre S. Aurelian, Eugen Lovinescu, Mihail Manoilescu. Ștefan Zeletin a fost sociologul care a înțeles cel mai bine funcțiunea statului național român în „era mercantilismului” (din 1866 până în epoca interbelică, inclusiv). Puterea centrală, ajutată de vastul aparat birocratic și de puterea militară, scria Ștefan Zeletin, îndeplinește rolul de „tutore al burgheziei noastre în procesul de dezvoltare”, concomitent cu rolul de forță disciplinatoare a țărănimii și
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
îndelungată (în care s-a recurs, nu de puține ori, la mijloace de constrângere). Delegitimarea procesului de modernizare a societății românești este echivalentă cu tăgăduirea rolului istoric al principalului agent social al dezvoltării, și anume burghezia română, asistată în epoca mercantilismului de burghezia străină și de puterea de stat. Pe marginea celor prezentate până acum, rezultă că sociologia românească din epocă a acordat un spațiu larg și a mobilizat energii semnificative pentru diagnosticarea fenomenelor și proceselor dezvoltării sociale, devenind ea însăși
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a publicat dramele Ștefan Hudici (reluată în volum în 1891) și Zulnia Hâncu (1891). În prima dintre ele, recenzată favorabil la puțină vreme după apariție de C. Dobrogeanu-Gherea, încearcă, folosind procedee ale teatrului naturalist, o critică a modului în care mercantilismul burghez influențează instituția căsătoriei. Tezismul este însă evident, iar mijloacele artistice, insuficiente. Cea de-a doua piesă trezește oarecare interes prin descrierea mediului de provincie al anilor 1870-1880, dar construcția dramatică e ca și absentă, iar personajele sunt inconsistente. Traducerile
MORŢUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288256_a_289585]
-
efect structurant sigur, pe de o parte, prin afluxul de aur și consecințele sale inflaționiste, iar pe de altă parte, prin furnizarea cadrului individualismului liberal. Afluxul de aur din America se află la origine primelor reflexii economice detașate de morală (mercantilismul). Admițând dominația economiei asupra politicii ca fiind anterioară apariției chiar economiei, mercantilismul a ajuns astfel teoria economică dominantă a statelor, vorbind de încurajarea continuă a exporturilor pentru a obține aur, crezând în același timp că pot păstra și o politică
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
consecințele sale inflaționiste, iar pe de altă parte, prin furnizarea cadrului individualismului liberal. Afluxul de aur din America se află la origine primelor reflexii economice detașate de morală (mercantilismul). Admițând dominația economiei asupra politicii ca fiind anterioară apariției chiar economiei, mercantilismul a ajuns astfel teoria economică dominantă a statelor, vorbind de încurajarea continuă a exporturilor pentru a obține aur, crezând în același timp că pot păstra și o politică cât mai protecționistă posibil în interior, ilustrându-se absența unei legături între
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
Coșbuc. Însemnătatea lui în evoluția conștiinței noastre naționale), cuvântarea lui I. Al. Brătescu-Voinești ținută cu ocazia reluării piesei O scrisoare pierdută de I. L. Caragiale, ca și articolul polemic Fecunditate sau nevroză literară de Dragoș Protopopescu, acuzând scriitorii de venalitate și mercantilism, de transformarea literaturii într-o industrie națională. Sunt publicate și câteva amintiri sau medalioane literare: Nicu Gane, Jean Moréas de Ludovic Dauș, Glasul orașelor de Victor Eftimiu (despre poetul simbolist belgian Émile Verhaeren), C. A. Rosetti (la centenarul nașterii sale
CAPITALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286081_a_287410]
-
nelegiuiți, figuri faimoase și discipoli simpli, credincioși și eretici, cavaleri, oșteni, prelați, neguțători, criminali, visători, clarvăzători, ba chiar și niște savanți paranoici, dacă nu mă-nșel... Și nu l-au găsit! Eroare, dragă domnule, eroare! ripostează Bursucul. Meschinărie disimulată și mercantilism. Venerarea creației, nu a Creatorului. Vânătoare perpetuă de dragoni, de grifoni și de cai verzi pe pereți. Oamenii nu trebuie să caute Pocalul lui Hristos, ci Gloria Lui! Nu o să vă deslușesc acum detalii despre cum și de unde a apărut
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
De aceea se și declară, deopotrivă, păzitori ai moralei civice de pericolele unei stîngi insidioase. Pe de altă parte, miza finală a acestor intelectuali este, de fapt, revenirea la adevăratul învățămînt, tradițional și umanist, autonom și iluminist, salvat astfel de mercantilismul mărunt al universității de piață (lucru pe care pot să-l înțeleg atît de bine...). Din această perspectivă, ei sînt astfel, de fapt, cei mai mari critici ai acestei drepte pe care o adoră și mult mai apropiați de această
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
Din această perspectivă, ei sînt astfel, de fapt, cei mai mari critici ai acestei drepte pe care o adoră și mult mai apropiați de această stîngă pe care o detestă și cu care împărtășesc, fără să știe, aceeași critică a mercantilismului universitar. S-ar putea ca acestor universitari umaniști să le fi scăpat într-adevăr ceva, după cum sugera S. Modernizarea învățămîntului românesc Jonathan Scheele, un bun cunoscător politic al României, a declarat în repetate rînduri - inclusiv de curînd, în Dilema - că
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
studenții. Teenagerii sunt fascinant de tulburi, deschiși cu inconștiență, aprig turmentați, monologali provocatori de dialog războinic, anarhici, dar și năprasnic ampren tabili. Studenții sunt, cel puțin din perspectiva mea, lavă răcită, simțuri obosite, energie birocratizată, obsesia CV-ului, a jobului, mercantilism, fițe, sictir. La liceele „Eminescu“ din Călărași, „Al. Lahovary“ din Vâlcea, „Bacovia“ din Bacău, „Gheorghe Lazăr“ din Sibiu, „Unirea“ din Focșani, „I.L. Caragiale“ din Moreni, „Jean Monnet“ și „Gheorghe Șincai“ din București, la zecile de lansări de carte în librăriile
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
tehnic, și mai puțin de existența resurselor naturale.”<footnote I. Băbăiță, I. Imbrescu, A. Anghelina, op. cit., pp. 10-15. footnote> 1.3.1. Teoria avantajului comparativ Metodele de înțelegere a rolului comerțului internațional în creșterea bunăstării unei națiuni au evoluat de la mercantilism, avantaj absolut și avantaj comparativ, în cadrul teoriei clasice, la resursele și comerțul cu factori specifici ai avantajului competitiv, în cadrul teoriei moderne. Primele teorii referitoare la câștigul din comerț au fost elaborate de Adam Smith (teoria costurilor absolute) și David Ricardo
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
reprezintă un „joc al sumelor pozitive”, în condițiile în care toți participanții la aceste relații de piață înregistrează avantaje pe baza lor.<footnote C. Postelnicu, Economie internațională, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 1999, p. 11. footnote> 1.3.1.1. Mercantilismul Mercantilismul <footnote Folosit, cu precădere, în secolele XV-XVIII, termenul de mercantilism provine din cuvintele italienești mercato, care înseamnă „piață”, mercante, care înseamnă negustor, și mercantile, cuvânt care sugerează câștigul bănesc. footnote> reprezintă prima reflectare teoretică a economiei de piață și
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
un „joc al sumelor pozitive”, în condițiile în care toți participanții la aceste relații de piață înregistrează avantaje pe baza lor.<footnote C. Postelnicu, Economie internațională, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 1999, p. 11. footnote> 1.3.1.1. Mercantilismul Mercantilismul <footnote Folosit, cu precădere, în secolele XV-XVIII, termenul de mercantilism provine din cuvintele italienești mercato, care înseamnă „piață”, mercante, care înseamnă negustor, și mercantile, cuvânt care sugerează câștigul bănesc. footnote> reprezintă prima reflectare teoretică a economiei de piață și se
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
participanții la aceste relații de piață înregistrează avantaje pe baza lor.<footnote C. Postelnicu, Economie internațională, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 1999, p. 11. footnote> 1.3.1.1. Mercantilismul Mercantilismul <footnote Folosit, cu precădere, în secolele XV-XVIII, termenul de mercantilism provine din cuvintele italienești mercato, care înseamnă „piață”, mercante, care înseamnă negustor, și mercantile, cuvânt care sugerează câștigul bănesc. footnote> reprezintă prima reflectare teoretică a economiei de piață și se bazează pe ideea că o națiune este cu atât mai
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
reprezintă prima reflectare teoretică a economiei de piață și se bazează pe ideea că o națiune este cu atât mai puternică cu cât exporturile sunt mai mari decât importurile. Filosofie economică a comercianților și oamenilor de stat din secolele XV-XVIII, mercantilismul avea în centrul său ideea că aurul și argintul (tezaurul) reprezintă prima și cea mai importantă bogăție, atât pentru indivizi, cât și pentru națiuni. În acest context, țările care nu dispuneau de metale prețioase erau nevoite să promoveze o politică
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
În acest context, țările care nu dispuneau de metale prețioase erau nevoite să promoveze o politică de stimulare a exporturilor și restricționare a importurilor, în vederea obținerii unei balanțe comerciale active. Această filosofie economică este cunoscută în istoria gândirii economice drept mercantilism. <footnote W.R. Alle, The position of mercantilism and the early development of International trade theory, Wayne State University Press, Detroit, 1968. footnote> Marile descoperiri geografice care au oferit Europei resurse materiale suplimentare, precum și forță de muncă, acumulările de capital
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
metale prețioase erau nevoite să promoveze o politică de stimulare a exporturilor și restricționare a importurilor, în vederea obținerii unei balanțe comerciale active. Această filosofie economică este cunoscută în istoria gândirii economice drept mercantilism. <footnote W.R. Alle, The position of mercantilism and the early development of International trade theory, Wayne State University Press, Detroit, 1968. footnote> Marile descoperiri geografice care au oferit Europei resurse materiale suplimentare, precum și forță de muncă, acumulările de capital datorate agriculturii și comerțului, apariția primelor state moderne
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
care au oferit Europei resurse materiale suplimentare, precum și forță de muncă, acumulările de capital datorate agriculturii și comerțului, apariția primelor state moderne (Anglia, Franța, Spania), reforma religioasă sunt doar câteva dintre evenimentele istoriei universale care au stat la baza evoluției mercantilismului. Doctrina mercantilistă promova teza conform căreia statul trebuia întărit, lucru absolut necesar pentru expansiunea piețelor și protecția intereselor comerciale, forța statului fiind sinonimă cu îmbogățirea cetățenilor săi, idee apărată de cercurile guvernamentale, de comercianți, finanțiști și manufacturieri. Mai mult decât
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
comercianți, finanțiști și manufacturieri. Mai mult decât atât, în concepția mercantiliștilor, sporirea bogăției are loc pe baza întreprinderii private capitaliste, statul promovând o politică protecționistă în favoarea întreprinzătorilor naționali, limitând concurența întreprinzătorilor străini. Se pot distinge trei mari etape în dezvoltarea mercantilismului: mercantilismul timpuriu sau sistemul monetar (sec. XV XVI) avea în vedere creșterea cantității de bani și metal prețios a țării, indiferent de mijloace (de la taxarea negustorilor străini, până la cotropirea celor două Americi); mercantilismul matur (sec. XVII), depășind teoria cantitativă a
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
finanțiști și manufacturieri. Mai mult decât atât, în concepția mercantiliștilor, sporirea bogăției are loc pe baza întreprinderii private capitaliste, statul promovând o politică protecționistă în favoarea întreprinzătorilor naționali, limitând concurența întreprinzătorilor străini. Se pot distinge trei mari etape în dezvoltarea mercantilismului: mercantilismul timpuriu sau sistemul monetar (sec. XV XVI) avea în vedere creșterea cantității de bani și metal prețios a țării, indiferent de mijloace (de la taxarea negustorilor străini, până la cotropirea celor două Americi); mercantilismul matur (sec. XVII), depășind teoria cantitativă a banilor
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
pot distinge trei mari etape în dezvoltarea mercantilismului: mercantilismul timpuriu sau sistemul monetar (sec. XV XVI) avea în vedere creșterea cantității de bani și metal prețios a țării, indiferent de mijloace (de la taxarea negustorilor străini, până la cotropirea celor două Americi); mercantilismul matur (sec. XVII), depășind teoria cantitativă a banilor, pune accent pe doctrina productivă, potrivit căreia o țară este cu atât mai bogată cu cât produce mai mult, agricultura având cel mai important rol; mercantilismul târziu (sec. XVIII) este caracteristic Angliei
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
străini, până la cotropirea celor două Americi); mercantilismul matur (sec. XVII), depășind teoria cantitativă a banilor, pune accent pe doctrina productivă, potrivit căreia o țară este cu atât mai bogată cu cât produce mai mult, agricultura având cel mai important rol; mercantilismul târziu (sec. XVIII) este caracteristic Angliei și marchează trecerea spre liberalismul economic, mercantiliștii începând să susțină mecanismele economiei de piață și descoperirile tehnologice. În această perioadă, problemele referitoare la bani și la rata dobânzii devin mai importante, iar studiile economice
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]