122 matches
-
E.D.P., București, 2006 18 Totuși, În evoluția concepției clasice despre impozit, este cel puțin simptomatică sesizarea acțiunii sale reglatoare asupra veniturilor Însușite de către membrii societății, iar ideea unei intervenții a statului În funcționarea economiei datează Încă de pe vremea apariției doctrinelor mercantiliste. Așa, de exemplu, Colbert, În Franța, iniția: ”acordarea de privilegii fiscale și subvenții pentru crearea manufacturilor consacrate mai ales producțiilor necesare unui comerț exterior remunerator (articole de lux, postav, oțel), taxarea generală a prețurilor și salariilor, reglementarea strictă a calității
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
nu au legătură cu morala creștină și liberalismul economic. Prin impozit, statul Își Întărește puterea și Îngrădește libertatea contribuabililor deoarece, conform acestei doctrine, „libertatea lăsată În mâna oamenilor slăbește statul, generează haos social și duce la dispariția națiunii”31. Gândirea mercantilistă are meritul de a fi declanșat practic dezvoltarea Europei Occidentale, aflându-se la baza adoptării unor legi privind educația și obligația de a munci, dar prețul plătit a fost sacrificarea agriculturii. Cel mai sugestiv exemplu, sub cel din urmă 30
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
Însă, mercantilismul a marcat trecerea la un nou tip de mentalitate, un nou comportament economic care, cu toate defectele sale, a influențat În mod pozitiv evoluția societății omenești; acest fapt la determinat pe J. M. Keynes să-i considere pe mercantiliști „primii pionieri ai gândirii economice”. Noua atitudine impusă de această doctrină a contribuit ulterior la afirmarea drepturilor individului față de atotputernicia statului, marcând tranziția la doctrina economică clasică (liberală). La rândul lor, concepțiile economice clasice despre impozit s-au creat și
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
În scopul stimulării creșterii economice și combaterea impozitelor care lovesc proprietatea. Noile clase sociale nu sunt mulțumite de rezultatul acestora și continuă lupta pentru asigurarea egalității tuturor cetățenilor În fața impozitelor. Se apreciază, de altfel, că tocmai din ciocnirea concepțiilor economice mercantiliste cu cele fiziocrate-absolutist monarhice, au apărut accizele care nu influențau direct privilegiile fiscale. Anterior 40 aplicării accizei În Anglia În anul 1643, au avut loc numeroase controverse, la care au participat personalitățile științifice ale acelor vremuri. După aplicare, controversele privind
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
special de proprietarii de pământuri. Din perspectiva problematicii abordate În lucrare, este de remarcat că momentul culminant al evoluției gândirii fiziocrate poate fi considerat apariția pe scena istoriei a școlii clasice engleze care a avut menirea de a corecta erorile mercantiliștilor și ale fiziocraților și de a da explicații pertinente diverselor fenomene și procese economice. Principala ruptură a școlii clasice engleze față de gândirea fiziocrată o reprezintă teoria privind ordinea naturală. Astfel, fondatorul doctrinei clasice, Adam Smith, consideră că ordinea naturală este
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
Astfel de resurse au căpătat, totodată, atributul transferabilității spațiale , creând firmelor oportunități În utilizarea cât mai eficientă a activelor lor materiale și umane. Astfel de evoluții au marcat, de fapt, intrarea economiei mondiale Într-o nouă etapă de dezvoltare. Capitalismul mercantilist, ce dominase economia mondială timp de două secole, a fost Înlocuit cu capitalismul industrial . Deși marile corporații așa cum sunt cunoscute În prezent nu au apărut decât ceva mai târziu, pe la sfârșitul secolului al XlX-lea, cert este că firmele europene
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
Amboise.“ Ne putem da seama cu toții, din tonul grav al scrisorii, cât de serioasă era situația economică a regatului. La momentul preluării puterii, Ludovic al XIV-lea aștepta o soluție pentru ieșirea din criză, iar ministrul finanțelor, Colbert, fiind un mercantilist convins, a încurajat pe cât a putut extinderea exporturilor și diminuarea importurilor. De asemenea a arătat un interes sporit pentru extinderea manufacturilor și încurajarea meșteșugarilor autohtoni. Deși planurile sale ambițioase vizau scoaterea Franței din criză, nu a găsit un sprijin deosebit
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
un joc pentru mizele cele mai mari. Imperialismul economic Imperialismul economic este mai puțin vizibil, dar și mai ineficient decât varianta militară și reprezintă, ca metodă de obținere a puterii, un produs al epocii moderne. Ca atare, coincide cu perioada mercantilistă și de expansiune a capitalismului. Exemplul modern uimitor este așa-zisa „diplomație a dolarului”, care a jucat un rol și în istoria imperialismului britanic, și a celui francez. Supremația Londrei în Portugalia, de la începutul secolului al XVIII-lea, a fost
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
operațiunile previzibile din cadrul pieței. „Un război între diferitele națiuni comerciale”, remarca filosoful francez Diderot, „este o lovitură dezavantajoasă pentru toată lumea. Este un proces care amenință avuția marilor comercianți și care îi sperie pe datornicii acestora”1. După cum spunea Kant, „spiritul mercantilist nu poate coexista cu spiritul războiului”2. Așadar, către sfârșitul secolului al XVIII-lea mulți s-au convins că războiul era depășit sau în orice caz era un atavism pe care un efort rațional, comun al umanității îl putea elimina
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
i-au înlesnit contactul cu centrele de cultură și civilizație mai avansate ale Europei Centrale și Occidentale; i-au asigurat o îndelungată și fertilă evoluție pașnică, un cadru juridico-statal de stabilitate și ordine, posibilitatea adoptării reformelor iosefine, a măsurilor economice mercantiliste, trecerea la o "revoluție" agrar-industrială, modernizarea proprietății și administrației, sporirea considerabilă a potențialului demografic, accelerarea procesului de urbanizare, punerea autohtonilor într-o permanentă activitate concurențială cu elementele etnice alogene, colonizate sau imigrate în acest teritoriu etc. Pornind de la aceste aspecte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
lui Hülsmann este unul afirmativ. Nu există modificare a cantității de bani care să nu ducă la modificări în starea economiei. Sigur, azi, ne este ușor să recunoaștem caracterul reactiv al monedei, numai că până la Keynes economiștii au gândit altfel. Mercantiliștii 728 susțineau că banii joacă un rol foarte important în dezvoltarea comerțului. Folosind moneda metalică era lesne de dedus că mai mulți bani în circulație putea însemna o posibilitate mai mare de a mobiliza și de a dezvolta schimbul economic
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
lor un centru de difuziune culturală. Unii dintre ei, partizani ai despotismului luminat, încurajează dezvoltarea științelor și creșterea spiritului critic, în măsura în care interesele lor nu sunt lezate. Pe plan economic, creșterea făcea loc, treptat, unei stagnări agravate de crize violente. Doctrina mercantilistă, care a inspirat politica economică a statelor Europei Occidentale, a favorizat o creștere economică fondată pe interesul exclusiv al statului, cu grave consecințe pentru populație. În același timp a consolida prosperitatea economică (materială) a monarhiilor absolute. Țări precum Bavaria, Brandenburg
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
dintre procesele culturale și instituționale de vreme ce acestea reprezintă simultan aspecte ale globalului, care sunt complet interconectate. Reprezentarea altor locuri, a altor scene, călătorii prin lume sunt încorporate în instituții și organizații din industria turismului și motivate tocmai prin turism. Reprezentările mercantiliste 45 satură atât practica, cât și propria interpretare a companiilor" (Friedman, 2000, p. 202). În acest capitol [este vorba de Capitolul 7] vom încerca atât să abordăm dezbaterile dominante privind globalizarea culturală contemporană, cât și, utilizând cadrul stabilit în introducere
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
sau cu anarhia. Se referă la teoriile economice și la gândirea strategică prin care sunt stabilite relațiile dintre state în Europa din perioada timpurie a modernității. Termenul s-a impus în utilizarea curentă prin critica adusă de Adam Smith "sistemului mercantilist" al secolelor al XVII-lea și al XVIII-lea, în Avuția națiunilor (1776). Potrivit lui Smith, mercantiliștii operează cu concepția de sumă zero a averii (câștigul unei persoane înseamnă inevitabil pierderea alteia), fiind preocupați în special de condițiile în care statul
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
relațiile dintre state în Europa din perioada timpurie a modernității. Termenul s-a impus în utilizarea curentă prin critica adusă de Adam Smith "sistemului mercantilist" al secolelor al XVII-lea și al XVIII-lea, în Avuția națiunilor (1776). Potrivit lui Smith, mercantiliștii operează cu concepția de sumă zero a averii (câștigul unei persoane înseamnă inevitabil pierderea alteia), fiind preocupați în special de condițiile în care statul poate interveni în sfera economică pentru a asigura un echilibru stabil al comerțului. Caracteristica importantă a
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
cu concepția de sumă zero a averii (câștigul unei persoane înseamnă inevitabil pierderea alteia), fiind preocupați în special de condițiile în care statul poate interveni în sfera economică pentru a asigura un echilibru stabil al comerțului. Caracteristica importantă a sistemului mercantilist a constituit-o obsesia stabilirii politicilor; pe de-o parte, să încurajeze exporturile bunurilor produse și să asigure resursele naturale de import, iar, pe de altă parte, să descurajeze importurile de produse și să micșoreze pierderile bunurilor de larg consum
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
luptele de putere internaționale în vederea protejării interesului formei de stat ca formă de economie națională ar fi profitat, chipurile, doar comercianții și producătorii (de aici termenul "mercantilism"). Clasicii științei economice, precum A. Smith, au oferit o critică sistematică a doctrinelor mercantiliste și au pus accent pe acumularea reală de capital ca esență a dezvoltării economice, argumentând că urmărirea sistematică a propriului interes de către indivizi (persoane sau țări), în loc să ofere strategia de "cerșit la vecini", poate fi mutual benefică, sporind în mărime
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
Punerea sub tutelă a comunităților locale a părut, așadar, comandată de grija raționalizării gestionării finanțelor și de necesitatea realizării infrastructurii. Era vorba de dotarea țării cu mari rețele de drumuri, necesare atât apărării, cât și dezvoltării sale. Adept al sistemului mercantilist, Colbert a pus pe drumul cel bun orașele pentru a-și realiza proiectele industriale. Ambițiile sale economice în acest sens nu au rezistat în fața megalomaniei lui Ludovic al XIV-lea. Pe vremea lui Ludovic al VI-lea și Ludovic al
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
înțeleg cum să folosească propria libertate și începe procesul de maximizare a avuției. Avantajul acestei maximizări este bunăstarea finală a societății. Pentru a deveni funcțional, capitalismul mai reclamă: diviziunea muncii, existența, acumularea și întrebuințarea capitalului, progresul bogăției, trecerea de la sistemul mercantilist la cel comercial și, respectiv, un mod specific de gestionare a veniturilor publice. Efect al diviziunii muncii, "creșterea exponențială a cantității de muncă pe care același grup de oameni este capabil să o îndeplinească, [...] se datorează unui set de trei
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
devotată pe Alex. Banii schimbă deci destine, forțând personalități să devieze spre sensuri nebănuite. Pe Ilana banii nu o reconfortează. Tihna, surogatul de fericire spre care tinde ea, se dizolvă în contact cu banii. Banii sunt obsesia lumii moderne. Până la mercantiliști, funcțiile lor nu erau copleșitoare. Azi vorbim despre bani și ca despre etalon al valorii. Poate parabola lui Amos Oz este un prilej de a reflecta mai mult la ceea ce investim noi cu valoare. 3. ALEXANDRU ȘAFRAN: UN TĂCIUNE SMULS
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
și/ sau din domeniul fizicii se realizează prin formalizări și cuantificări succesive - simultane constituirii domeniului economic, pe modelul sistemelor și al teoriilor. Constructele metaforice utilizate în vocabularul panlatin și în terminologia engleză, care desemnează sistematizarea sunt variate: "sistemul comerțului/ sistemul mercantilist" (Adam Smith), sistemul agriculturii, sistemul balanței comerciale, sistemul monetar, teoria îmbogățirii, teoria cantitativă, teoria valorii-muncă (A. Smith). Centru (cf. fr. centre;// es. centro; en. centre;// cf. lat. centrum) este o metaforă terminologică interdisciplinară deosebit de productivă: centru comercial (cf. fr. centre
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
domeniul economic. Bineînțeles, nu este încă vorba de o politică totdeauna continuă și coerentă, cunoștințele în materie fiind încă prea rudimentare. Totuși, politica statului, pusă în practică de ofițerii regali, este inspirată de cîteva idei elementare formulate de teoreticianul doctrinei mercantiliste. Bogăția și puterea statului nu pot fi consolidate decît dacă se păstrează metalele prețioase în țară. Trebuie deci să fie controlate toate ieșirile de bani în numerar, valoarea monezii de schimb și să se lupte împotriva intrării în regat a
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
al veniturilor sau al procentajului populației care îl practică. Cum în Evul Mediu statutul artizanilor din orașe este fixat de regulamentele breslelor, întocmite de autoritățile cetății, în afara orașului exercitarea unei meserii este în principiu absolut liberă. Totuși, în cadrul politicii lor mercantiliste, statele fac eforturi să reglementeze organizarea meseriilor pe întreg teritoriul național: în Castillia, un edict din 1511 stabilește condițiile de fabricare a produselor textile, în timp ce Anglia realizează un statul al meseriașilor (1563). Întreprinderile meșteșugărești sînt în general de mici dimensiuni
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
uzanțe comune" despre care mulți cred că ar trebui în mod firesc să aibă drept consecință o comunitate politică. Această tendință este consolidată de evoluția gîndirii economice, care denunță diferitele constrîngeri ce îngreunează schimburile economice și producția, consecințe ale spiritului mercantilist și a existenței frontierelor. Convinși că există legi firești care guvernează producția și comerțul, economiștii din secolul al XVIII-lea consideră că Europa va cunoaște prosperitatea dacă oamenii, în loc să le reglementeze, ar lăsa aceste mecanisme să funcționeze normal. Acest nou
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
industria și comerțul. Dar, în oricare situație, prosperitatea se bazează pe libertatea de a produce și de a comercializa. Lozinca acestor economiști liberali: "să nu intervii, să lași totul să meargă de la sine" îi situează la polul opus al spiritului mercantilist care domiiase Europa începînd din secolul al XVI-lea. Astfel, în jurul spiritului filosofic se construiește o Europă a rațiunii. Ea intenționează să înlocuiască rînduielile moștenite din trecut, a căror sclerozare și caracter arhaic sînt denunțate, printr-o societate nouă, în
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]