125 matches
-
factorul populație. Demersul demo-economic care precede tranziția demografică Din Renaștere și până la începutul secolului al XVIII-lea, omul este văzut ca un mod de întrebuințare în serviciul suveranului, iar reproducerea sa ca una din formele de bogăție ale țării. Pentru mercantilistul francez Jean Bodin, "nu trebuie să ne temem vreodată c-ar exista prea mulți cetățeni, având în vedere că nu există nici bogăție, nici forță decât de la oameni" (Bodin, 1576). Ostil emigrării meșteșugarilor francezi, Bodin se bazează pe o populație
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
între populație și mijloacele de supraviețuire există încă din secolul al XVI-lea și teama de suprapopulare și de mizerie este exprimată de economiști și moraliști. Doctrinele economico-demografice ale fiziocraților francezi propun un populaționism moderat, dar mai ales inversează relația mercantilistă: popularea depinde în prealabil de o creștere a bogățiilor agricole. Populația nu are nevoie să fie stimulată, căci ea se reglează cu de la sine putere, în funcție de mijloacele de existență. Îmbogățirea depinzând de libertatea de a produce și de a face
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
având în vedere atonia creșterii economice europene și diferențialul de performanțe care separă Europa și Statele Unite. Economiștii nu au avut totuși același punct de vedere asupra acestei relații. Înainte de secolul al XX-lea, legătura între cele două variabile era admisă: mercantiliștii sunt pentru popor, făcând să depindă bogăția prințului de calitatea supușilor; fiziocrații acordă toată încrederea lor puterii pământului de a hrăni o populație pe care n-o doresc totuși prea abundentă; clasicii ricardieni ajung la concluzia că economia se îndreaptă
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
Astfel de resurse au căpătat, totodată, atributul transferabilității spațiale , creând firmelor oportunități În utilizarea cât mai eficientă a activelor lor materiale și umane. Astfel de evoluții au marcat, de fapt, intrarea economiei mondiale Într-o nouă etapă de dezvoltare. Capitalismul mercantilist, ce dominase economia mondială timp de două secole, a fost Înlocuit cu capitalismul industrial . Deși marile corporații așa cum sunt cunoscute În prezent nu au apărut decât ceva mai târziu, pe la sfârșitul secolului al XlX-lea, cert este că firmele europene
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
cred că mai cu-rînd o frustrare subconștientă și un imbold in-conștient spre a schimba temeliile lumii, civilizația actuală. Pentru că ce atacă ei, în furia lor devastatoare? Atacă sediile puterii politice, atacă bănci, magazine, adică tocmai simboluri ale actualei civilizații occidentale, mercantiliste, consumatoriste și corupte. Orice civilizație cunoaște mai multe eta-pe în traiectoria sa. Potrivit lui Vahe Zartarian, în Marile civilizații, Editura Lider, București, 2003, aceste etape sunt: geneza, creșterea, apogeul, declinul, metamorfoza, dezintegrarea și, în fine, o ultimă tresărire. Pe această grilă
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
locul trei în lume ca producție și în ierarhia statelor comerciale. Continuarea creșterii după "virusul asiatic" din 1996-1997 demonstrează caracterul structural al transformărilor care au loc. Nu este vorba doar de măsuri de liberalizare și de privatizare, ci de politici mercantiliste, de o industrializare de cel mai nou tip, de investiții și exporturi, de integrare progresivă și controlată în economia globală de tip capitalist. Asia recuperează astfel statutul deținut înainte de 1750, adică înainte de revoluția industrială europeană și explozia modelului occidental. Căci
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
Astfel de resurse au căpătat, totodată, atributul transferabilității spațiale , creând firmelor oportunități În utilizarea cât mai eficientă a activelor lor materiale și umane. Astfel de evoluții au marcat, de fapt, intrarea economiei mondiale Într-o nouă etapă de dezvoltare. Capitalismul mercantilist, ce dominase economia mondială timp de două secole, a fost Înlocuit cu capitalismul industrial . Deși marile corporații așa cum sunt cunoscute În prezent nu au apărut decât ceva mai târziu, pe la sfârșitul secolului al XlX-lea, cert este că firmele europene
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
dezagregarea Imperiului Otoman). Foarte important este să se țină cont că chestiunea orientală, sub aspectul ei fundamental politic, nu poate fi ruptă nici de aspectele economice și spirituale. În Estul Europei, sfârșitul secolului al XVII-lea coincide cu definirea politicii mercantiliste a Imperiului Habsburgic, care-și trăgea beneficiile din Estul european și nu din Occident (unde mărfurile austriece nu puteau concura pe cele franceze, engleze, din Țările de Jos etc.) Din punctul de vedere al vieții spirituale, istoricii au căzut de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
formă a dominației unei culturi asupra alteia. Spiritul comerțului Liberalii din secolele al XVIII-lea și al-XIX-lea credeau că spiritul războiului și cel al comerțului erau reciproc incompatibile. Multe războaie au fost duse de state pentru a-și îndeplini scopurile mercantiliste. După părerea lui Carr, "scopul mercantilismului... nu era să promoveze bunăstarea comunității și a membrilor săi, ci să mărească puterea statului, a cărei încarnare era suveranul... bogăția era sursa puterii, sau, mai exact, a capacității de a purta război". Până la
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
frontiere și ar produce o mutație la nivelul loialităților față de statul-națiune. Liderii ar ajunge până la urmă să admită că beneficiile liberului schimb depășesc costurile cuceririi teritoriale și ale expansiunii coloniale. Atracția de a merge la război pentru a promova interesele mercantiliste ar fi din ce în ce mai slabă pe măsură ce societățile învață că războiul nu face decât să împiedice comerțul și perspectivele de prosperitate economică. Interdependența ar lua locul competiției naționale și ar descuraja actele unilaterale de agresiune și represaliile reciproce. Interdependența și instituționalismul liberal
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
fi urmat să conducă la pace între națiuni; era o reluare a afirmației lui Lenin că, în viitor, capitalismul era sortit să se confrunte cu crize frecvente. Lenin și Buharin susțineau că tendința dominantă în epocă era apariția noilor state mercantiliste, mai dispuse ca niciodată să utilizeze forța în atingerea scopurilor economice și politice. Acumulările naționale de surplus de capital erau considerate ca fiind cauza principală pentru căderea unui sistem internațional relativ pașnic (cu toate că Lenin credea că declinul hegemoniei britanice și
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Amboise.“ Ne putem da seama cu toții, din tonul grav al scrisorii, cât de serioasă era situația economică a regatului. La momentul preluării puterii, Ludovic al XIV-lea aștepta o soluție pentru ieșirea din criză, iar ministrul finanțelor, Colbert, fiind un mercantilist convins, a încurajat pe cât a putut extinderea exporturilor și diminuarea importurilor. De asemenea a arătat un interes sporit pentru extinderea manufacturilor și încurajarea meșteșugarilor autohtoni. Deși planurile sale ambițioase vizau scoaterea Franței din criză, nu a găsit un sprijin deosebit
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
consecință, forțele sistemice acționează asupra tuturor unităților din spectrul centru-periferie, indiferent de statutul lor politic formal. Astfel, chiar statele cu o constituție liberală sub aspect formal pot să adopte preferințe ce reflectă fie practici competitive privind securitatea, fie orientări economice mercantiliste. În mod similar, statele cu o orientare formală non-liberală se pot comporta potrivit normelor păcii democratice. Așadar, cultura liberală poate fi cel mai bine măsurată empiric prin analizarea preferințelor interne, așa cum se reflectă acestea în marile strategii ale statelor. În
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
internațional. De asemenea, preferințele includ o economie relativ deschisă la comerțul internațional și o predispoziție către interdependență. Astfel de criterii exclud strategiile care reflectă o tendință către securitatea competitivă (inclusiv participarea în sisteme de alianțe asimetrice) și/sau orientarea economică mercantilistă. Impactul presiunilor sistemice asupra preferințelor strategice ale statelor reprezintă un test pentru examinarea predicțiilor ipotezelor liberale și realiste clasice. Dacă are loc o socializare către un nucleu liberal, atunci tendințele de omogenizare din interiorul sistemului vor încuraja convergența în jurul preferințelor
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
acest motiv, preferințele interne joacă un rol critic în explicarea comportamentului și a efectelor, la nivel internațional în modelul liberal. De asemenea, liberalismul anticipă că statele care adoptă preferințe ce reflectă o orientare de securitate competitivă sau o tendință economică mercantilistă vor cunoaște presiuni în sensul internalizării unei identități liberale. Vom evalua această predicție la finalul secțiunii care abordează opțiunile strategice ale Germaniei unificate. Mai întâi, totuși, este necesar să stabilim că se poate considera că rolul jucat de factorii interni
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
avansată la un preț scăzut (Inoguchi, 1993, p. 80). Tensiunile din relațiile economice cu SUA și Europa pot fi citate ca dovezi ale conflictului structural emergent din cadrul sistemului internațional. În plus, strategiile economice ale Japoniei față de țările est-asiatice manifestă tendințe mercantiliste puternice. Politicile sale privind investițiile străine, Asistența pentru Dezvoltarea peste Hotare (ODA), și băncile multilaterale de dezvoltare reflectă acest tipar. În anii 1990 au apărut politici care presupuneau cooperarea strânsă între guvern și mediul de afaceri, și folosirea investițiilor private
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
economice și instituții politice. Din acest motiv, preferințele interne joacă un rol critic în explicarea comportamentului și efectelor internaționale în modelul liberal. De asemenea, liberalismul anticipează că statele care adoptă o orientare competitivă asupra securității și/sau o tendință economică mercantilistă vor fi presate să internalizeze o identitate liberală. Această predicție va fi evaluată în secțiunea finală, unde abordăm opțiunile strategice ale Japoniei. Mai întâi, totuși, este necesar să stabilim că rolul jucat de factorii interni în modelarea politicii externe a
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Feeny, 1998, pp. 257-259). Între 1992 și 1994, administrația Clinton a legat acordarea MFN de progresele Chinei în privința respectării drepturilor omului (Levine, 1998, p. 106). China consideră că acest fapt reprezintă o competiție comercială incorectă. În plus, China utilizează strategii mercantiliste pentru a încuraja și competiția referitoare la comerț și investiții atât între Europa, Japonia și SUA, cât și între statele europene (Cable și Ferdinand, 1994, p. 255; Moller, 1996; Maull, 1997; Klein, 1998). Un astfel de comportament poate fi înțeles
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
interne. Din acest motiv, preferințele interne joacă un rol critic în explicarea comportamentului și a efectelor pe plan internațional în modelul liberal. De asemenea, liberalismul anticipează că statele care adoptă o orientare competitivă față de securitate și/sau o tendință economică mercantilistă vor fi presate să internalizeze o identitate liberală. Vom evalua această predicție în secțiunea finală, unde abordăm opțiunile strategice ale Chinei. Mai întâi, totuși, este necesar să stabilim că rolul jucat de factorii interni în modelarea politicii externe a Chinei
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
țări decât încercările de a menține starea actuală sau de a urmări balansarea de putere. Japonia se confruntă cu un alt set de probleme în termenii diplomației economice. Pe parcursul anilor 1990, Japonia a menținut o strategie economică cu un caracter mercantilist distinct. S-a folosit de o diversitate de pârghii economice pentru urmărirea acestui obiectiv. În privința politicii comerciale, Japonia s-a orientat foarte lent către liberalizare, și deseori doar ca reacție față de gaitsu. De asemenea, Japonia s-a folosit de donații
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
momentele de dificultate economică, acest fapt i-a permis Americii o influență exagerată asupra economiei Japoniei. În cazul SUA, criza a dezvăluit gradul în care umbrela de securitate pe care o oferă permite pasivitatea politică japoneză, care favorizează priorități economice mercantiliste. De asemenea, criza a evidențiat faptul că argumentele "puterii civile" pot fi manipulate de elitele interne care doresc să afișeze o imagine diplomatică pozitivă în fața lumii, în timp ce, de fapt, se concentrează asupra unor obiective naționaliste mai limitate. Efectele crizei asupra
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
s-a văzut în relațiile ei economice apropiate cu China în anii 1990, care, potrivit teoriei neorealiste, ar trebui să fie un posibil rival militar pentru Japonia. Contrar instituționalismului, relațiile economice ale Japoniei cu alte state au o orientare puternic mercantilistă. Acest fapt se reflectă în natura ajutorului acordat țărilor asiatice și a strategiilor investiționale, precum și în relațiile economice anevoioase cu economiile occidentale. Conform comportamentului realist mercantil, Japonia cooperează sub aspect economic cu state asiatice care au structuri industriale complementare (mai
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
celor mai puternice. Acestea sunt astfel În măsură să stabilizeze un anumit câmp și să sporească șansele de supraviețuire a organizației(lor) dominante În special prin limitarea competiției și menținerea statu-quoului. Preocuparea de limitare a competiției datează din perioada capitalismului mercantilist și a fost asociată cu ideile de stabilitate a relațiilor economice și construcție a statelor naționale. De altfel, modalitățile de stabilizare a piețelor și astfel de formare a câmpurilor sunt similare procesului istoric de formare a statului național: dobândirea monopolului
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
lor un centru de difuziune culturală. Unii dintre ei, partizani ai despotismului luminat, încurajează dezvoltarea științelor și creșterea spiritului critic, în măsura în care interesele lor nu sunt lezate. Pe plan economic, creșterea făcea loc, treptat, unei stagnări agravate de crize violente. Doctrina mercantilistă, care a inspirat politica economică a statelor Europei Occidentale, a favorizat o creștere economică fondată pe interesul exclusiv al statului, cu grave consecințe pentru populație. În același timp a consolida prosperitatea economică (materială) a monarhiilor absolute. Țări precum Bavaria, Brandenburg
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
dacă aceste concluzii sunt eronate sau absurde, înseamnă că ipotezele de la care s-a pornit sunt și ele greșite, deci teoria este falsă. Spre exemplu, deși Adam Smith demonstrase cu câteva decenii înaintea lui Bastiat erorile politicilor protecționiste promovate de mercantiliști, numeroși economiști au fost nevoiți să reia iarăși și iarăși munca de igienă intelectuală necesară combaterii acelor idei atât de seducătoare la prima vedere, atât de utile anumitor grupuri de interese, dar care la o analiză aprofundată apar complet viciate
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]