168 matches
-
1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea "Dimiro Construct" - S.R.L. din Merei, județul Buzău, în Dosarul nr. 44.378/245/2014 al Judecătoriei Iași - Secția civilă și constată că dispozițiile art. 9 alin. (1) lit. c) și d) din Ordonanța Guvernului nr. 37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273858_a_275187]
-
și în special de viță de vie (pentru care solurile sunt excelente), astfel că pe versanți sudici și sud-estici se întind mai ales plantații viticole care aparțin Podgoriei Dealu Mare (în care predomină soiurile roșii), cu centre aflate la Zorești, Merei, Pietroasele, Breaza, Cricov, Tohani, Ceptura. În partea vestică a comunei Pietroasele se află o "Stațiune de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație" Calcarele de vârstă sarmațiană superioară care apar sub forma unui complex carbonatic amplasat pe flancurile anticlinalului Istriței, cu
Dealurile Istriței () [Corola-website/Science/323111_a_324440]
-
dăltuială par să indice o vechime mai mare decât perioada de propagare a creștinismului. Aici și-ar fi găsit refugiu din calea năvălitorilor turci Sfânta Teodora de la Sihla. Mai recent în 1821, latifundiarul și judecătorul de la Buzău Nica Mușceleanu din Merei a murit aici, unde era retras cu alți băjenari fugiți din calea zaverei. Este situat lângă satul Nucu, pe versantul sudic al unei ramificații din "Culmea Spătarului" la 250 m sub "Fundătura" și la 150 m de "Dionisie Torcătorul". Schitul
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
se află la sud-vest de municipiul Buzău, reședința județului, într-o câmpie piemontană de la poalele Subcarpaților Curburii și este străbătută de drumul județean 203G, care o leagă spre sud de Costești (unde se termină în DN2) și spre nord de Merei și stațiunea Sărata Monteoru, (unde se intersectează cu DN1B), Tisău și Măgura (unde se termină în DN10). Comuna este străbătută de calea ferată Ploiești-Buzău, fiind deservită de halta Băile Sărata Monteoru, aflată pe teritoriul comunei, în apropierea satului de reședință
Stâlpu, Buzău () [Corola-website/Science/301044_a_302373]
-
cele două sate ale comunei trece șoseaua națională DN10, care leagă Buzăul de Brașov. Din aceasta, lângă Ciuta se ramifică drumul județean DJ203G care duce spre sud, peste dealul Ciolanu, către comuna Tisău din depresiunea Nișcov, și mai departe spre Merei și stațiunea Sărata-Monteoru, Stâlpu (unde se intersectează cu DN1B) și Costești (unde se termină în DN2). Prin comună trece și calea ferată Buzău-Nehoiașu, pe care este deservită de halta Măgura. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Măgura se ridică
Comuna Măgura, Buzău () [Corola-website/Science/300828_a_302157]
-
Clondiru de Sus se află la sud de drumul județean, într-o zonă mai joasă din partea estică a comunei. Așa cum se arată mai sus, principala axă de transport a comunei este DJ205, care pornește din DN10 la Vernești, trece prin Merei, Pietroasele, Năeni și se termină la Fințești în alte drumuri care îl leagă de localități din județul Prahova. În centrul localității Pietroasele, DJ205 se intersectează cu DJ203C care leagă Pietroasele de DN1B (șoseaua principală dintre Ploiești și Buzău) și mai
Comuna Pietroasele, Buzău () [Corola-website/Science/310275_a_311604]
-
Merei este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Ciobănoaia, Dealul Viei, Dobrilești, Gura Sărății, Izvoru Dulce, Lipia, Merei (reședința), Nenciulești, Ogrăzile, Sărata-Monteoru și Valea Puțului Merei. Comuna se învecinează la est cu municipiul Buzău, în sud-est și
Comuna Merei, Buzău () [Corola-website/Science/300825_a_302154]
-
Merei este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Ciobănoaia, Dealul Viei, Dobrilești, Gura Sărății, Izvoru Dulce, Lipia, Merei (reședința), Nenciulești, Ogrăzile, Sărata-Monteoru și Valea Puțului Merei. Comuna se învecinează la est cu municipiul Buzău, în sud-est și sud cu comunele Stâlpu și respectiv Ulmeni, la vest cu comuna Pietroasele, iar la nord cu Tisău și Vernești. Clima este
Comuna Merei, Buzău () [Corola-website/Science/300825_a_302154]
-
Merei este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Ciobănoaia, Dealul Viei, Dobrilești, Gura Sărății, Izvoru Dulce, Lipia, Merei (reședința), Nenciulești, Ogrăzile, Sărata-Monteoru și Valea Puțului Merei. Comuna se învecinează la est cu municipiul Buzău, în sud-est și sud cu comunele Stâlpu și respectiv Ulmeni, la vest cu comuna Pietroasele, iar la nord cu Tisău și Vernești. Clima este temperat continentală. Comuna se află în zona izvoarelor
Comuna Merei, Buzău () [Corola-website/Science/300825_a_302154]
-
63 km, care izvorăște din dealurile din nordul comunei și curge spre sud, urmând să se verse în râul Ialomița. Extremitatea sudică a comunei este aproape de zona străbătută de șoseaua națională DN1B, care leagă Buzăul de Ploiești. Acolo, lângă Popasul Merei aflat pe drumul național, DN1B se intersectează cu șoseaua județeană DJ203G, care duce spre sud-est la Stâlpu și (unde se termină în DN2) și spre nord peste dealul Istrița la Tisău și apoi peste dealul Ciolanu la Măgura (unde se
Comuna Merei, Buzău () [Corola-website/Science/300825_a_302154]
-
DN1B se intersectează cu șoseaua județeană DJ203G, care duce spre sud-est la Stâlpu și (unde se termină în DN2) și spre nord peste dealul Istrița la Tisău și apoi peste dealul Ciolanu la Măgura (unde se termină în DN10). În Merei, acest drum se intersectează cu altă șosea județeană, DJ205, care o leagă spre est de (DN10) și spre est de Pietroasele și . Comuna nu este străbătută de căi ferate, deși pe teritoriul comunei Stâlpu, învecinată în sud, se află halta
Comuna Merei, Buzău () [Corola-website/Science/300825_a_302154]
-
est de (DN10) și spre est de Pietroasele și . Comuna nu este străbătută de căi ferate, deși pe teritoriul comunei Stâlpu, învecinată în sud, se află halta CFR "Băile Sărata-Monteoru", pe linia Buzău-Ploiești. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Merei se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (92,44%), cu o minoritate de romi (3,79%). Pentru 3,6% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din
Comuna Merei, Buzău () [Corola-website/Science/300825_a_302154]
-
Pentru 3,57% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Situată la sud de Valea Nișcovului și la est de Dealul Istriței, două zone în care istoria a început atunci când primii oameni s-au adunat în așezări stabile, în comuna Merei s-au scos la iveală obiecte arheologice identificate ca aparținând unor culturi și epoci localizate în mileniul IV î.e.n. Satul Lipia, parte integrantă a comunei, a dezvăluit o necropolă și o așezare din secolul IV-V e.n. Satul este atestat
Comuna Merei, Buzău () [Corola-website/Science/300825_a_302154]
-
arheologice specifice l-au făcut pe Ion Nestor să definească și să introducă în cercetarea arheologică cultura de tip Monteoru, care durează de la sfârșitul perioadei timpurii și până în cea târzie a epocii bronzului. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Merei făcea parte din plasa Sărata și era formată doar din cătunele Merei, Odăile și Valea Puțului, având în total 1300 de locuitori ce trăiau în 288 de case. În comuna Merei funcționau 2 școli de băieți și una de fete
Comuna Merei, Buzău () [Corola-website/Science/300825_a_302154]
-
introducă în cercetarea arheologică cultura de tip Monteoru, care durează de la sfârșitul perioadei timpurii și până în cea târzie a epocii bronzului. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Merei făcea parte din plasa Sărata și era formată doar din cătunele Merei, Odăile și Valea Puțului, având în total 1300 de locuitori ce trăiau în 288 de case. În comuna Merei funcționau 2 școli de băieți și una de fete în satul de reședință, 2 biserici ortodoxe (una în Merei și alta
Comuna Merei, Buzău () [Corola-website/Science/300825_a_302154]
-
epocii bronzului. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Merei făcea parte din plasa Sărata și era formată doar din cătunele Merei, Odăile și Valea Puțului, având în total 1300 de locuitori ce trăiau în 288 de case. În comuna Merei funcționau 2 școli de băieți și una de fete în satul de reședință, 2 biserici ortodoxe (una în Merei și alta în Valea Puțului), 3 mori de apă și o rafinărie de petrol. Pe teritoriul actual al comunei, în aceeași
Comuna Merei, Buzău () [Corola-website/Science/300825_a_302154]
-
din cătunele Merei, Odăile și Valea Puțului, având în total 1300 de locuitori ce trăiau în 288 de case. În comuna Merei funcționau 2 școli de băieți și una de fete în satul de reședință, 2 biserici ortodoxe (una în Merei și alta în Valea Puțului), 3 mori de apă și o rafinărie de petrol. Pe teritoriul actual al comunei, în aceeași plasă, mai funcționau și comunele Lipia, Gura Sărății și Monteoru. Comuna Lipia era formată din satele Lipia, Ciobănoaia, Nenciu
Comuna Merei, Buzău () [Corola-website/Science/300825_a_302154]
-
apă cu turbine, și două rafinării de petrol ale lui Grigore Monteoru. În 1925, comunele aveau aproximativ aceeași configurație, făcând parte din plasa Nișcov a aceluiași județ. Ca populație ele aveau respectiv 5000 de locuitori (Gura Sărății), 2600 (Lipia), 1125 (Merei) și 2068 (Monteoru) În 1931, ele aveau următoarea configurație: comuna Lipia cu satele Ciobănoaia, Lipia și Odăile; comuna Gura Sărății cu satele Atârnați și Gura Sărății; comuna Monteoru cu satele Sărata-Monteoru și Sărata-Nenciulești; comuna Merei cu satele Merei, Ogrăzile, Valea
Comuna Merei, Buzău () [Corola-website/Science/300825_a_302154]
-
Gura Sărății), 2600 (Lipia), 1125 (Merei) și 2068 (Monteoru) În 1931, ele aveau următoarea configurație: comuna Lipia cu satele Ciobănoaia, Lipia și Odăile; comuna Gura Sărății cu satele Atârnați și Gura Sărății; comuna Monteoru cu satele Sărata-Monteoru și Sărata-Nenciulești; comuna Merei cu satele Merei, Ogrăzile, Valea Puțului-Lipia și Valea Puțului-Merei. În 1950, ele au fost arondate raionului Buzău din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1964, satul Atârnați a luat numele de "Dealu Viei". Forma acutală a
Comuna Merei, Buzău () [Corola-website/Science/300825_a_302154]
-
Lipia), 1125 (Merei) și 2068 (Monteoru) În 1931, ele aveau următoarea configurație: comuna Lipia cu satele Ciobănoaia, Lipia și Odăile; comuna Gura Sărății cu satele Atârnați și Gura Sărății; comuna Monteoru cu satele Sărata-Monteoru și Sărata-Nenciulești; comuna Merei cu satele Merei, Ogrăzile, Valea Puțului-Lipia și Valea Puțului-Merei. În 1950, ele au fost arondate raionului Buzău din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1964, satul Atârnați a luat numele de "Dealu Viei". Forma acutală a luat-o comuna
Comuna Merei, Buzău () [Corola-website/Science/300825_a_302154]
-
Buzău din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1964, satul Atârnați a luat numele de "Dealu Viei". Forma acutală a luat-o comuna în 1968, odată cu reformarea organizării administrative a României comuniste, prin alipirea la comuna Merei a fostelor comune Izvoru Dulce (fosta Gura Sărății), Sărata Monteoru și Lipia. Atunci mai multe sate au fost și comasate, satul Ciuhoiu fiind inclus în Dobrilești, Oizan și Nenciu în Ciobănoaia, Odăile în Lipia, Sărata-Nenciulești în Sărata-Monteoru, Turturești în Nenciulești
Comuna Merei, Buzău () [Corola-website/Science/300825_a_302154]
-
Petrom. În agricultură activează 14 societăți (10 cu capital privat) care lucrează 6208 ha teren arabil și vie. În comună sunt 3 cămine culturale și o bibliotecă comunală (N. Gr. M. Nigrim) cu peste 10.000 de volume. În comuna Merei se află situl arheologic de interes național din zona Dealul Cetățuia-Poiana Scorușului, lângă Sărata-Monteoru, unde s-a descoperit o mare așezare cu necropolă din Epoca Bronzului (mileniul al III-lea-al II-lea î.e.n.); cultura arheologică în care a fost
Comuna Merei, Buzău () [Corola-website/Science/300825_a_302154]
-
perioada Latène (secolele al II-lea-I î.e.n.), o necropolă de incinerație din epoca migrațiilor (secolele al VI-lea-al VII-lea e.n.) și o așezare medievală timpurie din secolele al X-lea-al XII-lea. În rest, în comuna Merei se află alte nouăsprezece obiective incluse pe lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monumente de interes local. Nouă dintre acestea sunt situri arheologice: situl „La Huioabă” de la Sărata Monteoru, cel de la „Hula Pităresei” de la sud de satul Valea Puțului
Comuna Merei, Buzău () [Corola-website/Science/300825_a_302154]
-
se află alte nouăsprezece obiective incluse pe lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monumente de interes local. Nouă dintre acestea sunt situri arheologice: situl „La Huioabă” de la Sărata Monteoru, cel de la „Hula Pităresei” de la sud de satul Valea Puțului Merei, cel de la vest de satul Dealu Viei, cel de la Izvoru Dulce, cel de la Movila Drumul Oilor și cel de la Movila de la Baltă (ambele lângă Lipia), așezarea geto-dacică de pe Dealul Călugărului de lângă satul Merei, necropola din epoca migrațiilor de la sud de
Comuna Merei, Buzău () [Corola-website/Science/300825_a_302154]
-
Pităresei” de la sud de satul Valea Puțului Merei, cel de la vest de satul Dealu Viei, cel de la Izvoru Dulce, cel de la Movila Drumul Oilor și cel de la Movila de la Baltă (ambele lângă Lipia), așezarea geto-dacică de pe Dealul Călugărului de lângă satul Merei, necropola din epoca migrațiilor de la sud de satul Ogrăzile, și amplul sit arheologic de la Nenciulești. Cinci sunt monumente de arhitectură: biserica de lemn „Sfântul Pantelimon” de la Ciobănoaia datând din secolul al XVIII-lea; pivnița brâncovenească de la sfârșitul secolului al XVII
Comuna Merei, Buzău () [Corola-website/Science/300825_a_302154]