25,494 matches
-
o filmează pe bunica Despa, născută în 1798; își vor deschide un cinematograf și lor li se datorează unele dintre primele documentare etnografice ale lumii. Milton revine la fotografie după moartea lui Yanaki, primește de la Tito o pensie națională pentru meritul de a fi imortalizat chipurile unor comuniști iugoslavi, surprinde în '63 imagini ale cutremurului care devastează Skopje și, un an mai tîrziu, moare, la o dată care - ne atrage atenția autoarea - e surprinzător de aproape de noi, dacă ținem seama de farmecul
A citi / a privi by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15490_a_16815]
-
Philip Kolb, cât și aceasta din urmă - atestă prezența de zi cu zi a unui dialog viu, dus prin scrisori sau în saloanele vremii. Multe dintre textele care vor fi dintre cele mai citate figurează în Corespondența cu românii, iar meritul cu totul deosebit al Corneliei Ștefănescu este de a le fi scos dintr-un fel de indistinctă masă și a le fi redat originara lor fizionomie particulară. Tresărim puternic, într-adevăr, aflând că un text ca acesta: Există o geometrie
O cercetare biografică by Irina Mavrodin () [Corola-journal/Journalistic/15497_a_16822]
-
autor insignifiant, despre care pretinzi că merită "uitat". Patapievici e, de mai mulți ani, o prezență masivă în publicistica românească. Scrie mult și, mai ales, scrie bine, are un portret stilistic pregnant, o marcă inconfundabilă. Aș adăuga că are și meritul de a fi un om de convingeri, un om care nu scrie decît despre lucruri în care crede. Ca să observi toate astea nu e nevoie să faci parte dintr-un club de adulatori halucinați. E suficient să ai o percepție
"Să recuperăm obiceiul de a nu fi de acord cu cineva fără a-i dori Dispariția" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15476_a_16801]
-
glonte în cap. își imaginează cineva că incompetenții aduși în parlament sau în funcții de conducere cu pluta fidelității față de partid și-a fățărniciei multilateral dezvoltate cedează, cu una cu două, imensele avantaje ale poziției neacoperite de vreo calitate sau merit anume? Această tendință e tot mai evidentă, fie și numai dacă numărăm prezențele publice ale ministrului integrării, d-na Puwak, de la începutul mandatului și de azi. Dacă în primele luni ale lui 2001 nu era săptămână în care să n-
Pamflet strict secret by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15531_a_16856]
-
printre care: Poezia poporală (1859), Cultul păgân și creștin... (1884), Novăceștii (1886), Arghir și Ileana Cosânzeana, toate reeditate după 1970 la Editura Minerva, de către Eugen Blăjan, originar din Mica Romă a Școlii Ardelene precum și numele-l arată. Mai ales pentru meritele sale de folclorist, a fost primit Atanasie Marian Marienescu în Academia Română, căci în răspunsul său la discursul de recepție, V.A. Urechia îl întâmpina cu aceste cuvinte: "Recolta d-tale este cunoscută, ea face titlurile d-tale de prima mână
Un urmaș al Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/15538_a_16863]
-
convingere a bunului simț că așa stau lucrurile. Știm cu toți că cel mai puternic ziar din România post-decembristă s-a născut din falimentul ziarului Scînteia. Din comoditate sau din așa-zise scrupule, lui Dumitru Tinu nu i se recunoaște meritul impunător de a fi pornit la construirea unui ziar cu un handicap uriaș de imagine. Și nu se spune nici că fostul președinte al Clubului Român de Presă, care era Dumitru Tinu, a fost externist la Scînteia. Deși meritul lui
Voința de echilibru by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14393_a_15718]
-
recunoaște meritul impunător de a fi pornit la construirea unui ziar cu un handicap uriaș de imagine. Și nu se spune nici că fostul președinte al Clubului Român de Presă, care era Dumitru Tinu, a fost externist la Scînteia. Deși meritul lui Dumitru Tinu e tocmai acela de a fi izbutit să se impună ca președinte al acestui club, cu handicapul de la Scînteia. Ceea ce e de admirat, după mine, la Dumitru Tinu e extraordinarul său efort de a rupe Adevărul de
Voința de echilibru by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14393_a_15718]
-
cu șanse, nu ca să îngroașe numărul refuzaților. Ceea ce mi se pare revoltător e că unii dintre cei care azi se uită chiorîș la copiii de la țară și la copiii orășenilor fără bani au făcut cariere pe origine sănătoasă, nu pe merite reale. Inși complexați, care au fost copiii lui nimeni la țară sau prin mahalalele orașelor, își urăsc originea și, avînd un subconștient murdar, vor să-i împiedice pe toți cei care ar putea dovedi că de la țară sau din familiile
Selecția socială criminală by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14451_a_15776]
-
la "Viața românească", "Adevărul literar și artistic", "Adevărul", "Dimineața". Din succesiunea titlurilor, așa cum sunt adunate laolaltă între coperțile ediției, devine vizibilă unitatea de conținut a textelor și impulsul care le guvernează: cutezătorul spirit critic al autoarei, neabătutele ei virtuți și merite cărturărești, mobilitatea gândirii pe spațiul ideologiei, literaturii, artelor, educației, trăsături în stare să asigure continuitate scrisului în răstimpul diferitelor vârste ale Izabelei Sadoveanu (1870-1941). Care sunt preocupările acestei scriitoare care, la vremea ei, provocase acerbe polemici și contestări mai mult
Repere pentru literatură by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14433_a_15758]
-
exclusiv cu acele fapte, evenimente și întâlniri din viața lui Nietzsche care-și transcend într-un chip decisiv stricta lor importanță factuală, însă care au ceva semnifictiv de spus despre filosofia lui ca atare. Iar aici e, cred, unul dintre meritele importante ale cărții lui Safranski: anume, acela de a fi pus în evidență câteva din posibilele legături dintre ideile filosofice ale lui Nietzsche, pe de o parte, și unele dintre circumstanțele vieții sale, pe de altă parte, de a fi
...doi diavoli s-au întâlnit și ședeau de vorbă by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/14447_a_15772]
-
acestei rezistențe, am spune globale, pe care a întrupat-o o bună parte a intelectualității autohtone la începuturile comunizării țării, ne vom opri, spre a-i degaja cîteva semnificații, la unul dintre ele și anume la dezbaterea asupra "crizei culturii". Meritul de-a o fi antamat îi revine lui Virgil Ierunca. Într-un articol publicat în România liberă din 30 septembrie 1946, criticul începe prin a-și exprima, într-o manieră abia voalată, dezamăgirile: În virtutea dreptului de a critica - drept necesar
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
om de casă a Bărbuleștilor (sora lui Ceaușescu și soțul ei, care-a construit în Scornicești un stadion cu o capacitate mai mare decît toată populația comunei), votează cum i se spune de către elita de pradă locală, formată nu prin merite individuale, ci prin folosirea discreționară a puterii pe care-o reprezintă, a statului captiv (căci sînt polițiști, primari, funcționari bancari). Problema pămîntului, și mai ales retrocedările de după 1989 cu aberațiile lor legislative, e una centrală în Secera și buldozerul (e
Antisemitism și inginerie socială by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14456_a_15781]
-
foarte bine și potențează stilistic contrastele de care - se vede clar - naratorul se simte atras și pe care le tratează salvator cu familiară ironie. Aproape toată seria de artificii textuale de care optzeciștii au abuzat deseori se găsește și aici. Meritul autorului e că depășește fronda acestui tip de construcție textuală în sensul similării disimulate și al utilizării cu măsură, neostentativ, abia perceptibil al instrumentarului (inter)textualist. Ludicul camuflează livrescul în așa măsură încât, obișnuit repede cu jocurile stilistice firești ale
Un basarabean... târgoviștean by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14460_a_15785]
-
Horia Gârbea mă ia în tărbacă în "Contemporanul - ideea europeană" (...). Scrisesem mai demult o cronică literară amplă (...) despre o carte a lui Horia Gârbea, "Misterele Bucureștilor" și faptul că autorul, neținând cont de elogiile pe care i le adusesem - pe merit - atunci, găsea de cuviință să mă penalizeze drastic acum, o asemenea reacție mi se părea, efectiv, extraordinară. Viața literară nu-i totuși un perpetuu aranjament... Din visul acesta frumos m-a trezit, curând, însuși Horia Gârbea. (...)"Vai, ați scris despre
Mizantropul bine temperat by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/14467_a_15792]
-
desfășoară pe un pământ brutal discriminat de o istorie potrivnică, prin însăși așezarea sa geografică. Tragicul cărții stă în chiar succesiunea evenimentelor, iar evenimentele sunt țesătură potrivită din comportamentul protagoniștilor. Istoria lui Mihai-Vodă Viteazul; în viziunea lui Nicolae Bălcescu, are merite literare. Este o întrețesere de notații scurte. Aglomerări de imagini, ieșite din urziri și comploturi, din jaf, pustiire, răzbunare, trufie, iscusință, trădare, superstiții, semne, prevestiri. Totul se concentrează pe mișcare, pe spectacolul violenței și al concupiscenței, amestec de instincte și
Istorie și literatură by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14493_a_15818]
-
nou chip. Lucia Țurcanu încearcă în Ultima epifanie să surprindă traseul poeziei din anii '80 din perspectiva livrescului și să scoată în evidență, mai mult tangențial, și alte caracteristici generale noii viziuni poetice care pare să se contureze destul de clar. Meritul principal al eseului este moderația și prudența cu care, de altfel, face afirmațiile ce-i legitimează demersul analitic. Sesizând destule elemente care indică o oarecare sincronie, Lucia Țurcanu nu-i raportează pe optzeciștii basarabeni la congenerii lor din România, scopul
Livrescul la optzeciștii basarabeni by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14488_a_15813]
-
în care directorul artistic al festivalului coincide cu persoana selecționerului unic. Profilul ediției devine astfel personalizat, asumarea responsabilităților precum și a ofertei nu se mai mută, românește, de la unii, la alții, fără să fie cu putință să aflăm vreodată cui aparțin meritele, disfuncționalitățile, pe cine trebuie să felicităm - și pentru ce anume - și pe cine anume se cuvine să-l punem cu fața spre alte puncte de vedere. Argumentate. Lucruri și amănunte care îmi scapă au întîrziat nepermis de mult anunțul oficial
Spectacole și spectacole by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14476_a_15801]
-
zise, e destul de limpede ce a vrut cu adevărat PCR și despre ce fel de dezgheț a fost vorba în România. Fără a ține cu orice chip să flatez contribuția literaților noștri, sînt silit de evidențe să-i atribui un merit esențial în procesul de liberalizare din deceniul 7. Și să remarc totodată că tocmai voința politică oficială a lipsit din acest proces, care s-a desfășurat oarecum împotriva intențiilor conducerii PCR. P.S. Singura concluzie fermă pe care întîlnirea din 27
Dezgheț cu voiede la partid? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14508_a_15833]
-
a lui Ion Iovan arată că se poate. Deși nu e decât o cronologie, Portretul unui dandy român se citește cu delicii greu de prins în cuvinte căci primul impuls e să o recitești sau să o citești și prietenilor. Meritul este indiscutabil al lui Ion Iovan (încă nu înțeleg de ce editurile nu-i prezintă pe coperta IV sau undeva în interior pe autori), un adevărat scriitor profesionist care a intuit perfect cum trebuie scrisă o astfel de carte, a găsit
Roman cu Mateiu by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14513_a_15838]
-
întîmplă cu literatura, de orice calitate ar fi ea, atunci cînd aceasta e creată într-un context complet anormal, de "experiment de laborator". Autoarea procedează însă exact invers și mărturisește la finalul cărții: "Recunoaștem tuturor poeților surprinși în acest studiu meritul de document al poemelor lor; nu le negăm suferința. Dar, pentru că un criteriu de ierarhizare se impune, noi îl alegem în exclusivitate pe cel valoric-estetic." De ce s-ar impune un criteriu de ierarhizare, și încă unul valoric, atunci cînd poeții
Poezie și carceră by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14540_a_15865]
-
noastre de pe o arie geografică transcontinentală (din Argentina și Europa pînă în Orient), iar pe de alta, trimite pasionant la istoria milenară a locurilor. Rolul nelipsitului investigator este jucat - involuntar - de don Matteo, călugăr franciscan din Ierusalim, arheolog doct, cu merite în descoperirea unor inestimabile vestigii, solicitat ca mediator între diferitele comunități ce-și dispută suveranitatea asupra Ierusalimului și a plurietnicelor teritorii din jur. Propria-i forma-mentis și structură morală, don Matteo, personajul-povestitor, le dezvăluie, odată cu o parte din evenimentele ce
Marile Premii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/14530_a_15855]
-
precumpănitor estetic, când tranșant antropologic. Atunci când cele două calități s-au regăsit în același film, propunerea respectivă a fost luată serios în calcul. Dificultățile, oricum, sunt probabil pentru totdeauna anexate domeniului. Un festival precum cel de la Sibiu are șansa și meritul de a le explora creator - și de a le aduce, iată, într-o dezbatere mai largă cu un spectator avizat și mult mai inteligent decât este de obicei creditat.
Orele astrale ale Sibiului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14554_a_15879]
-
profesori și au continuat aceleași practici. Sunt rare lucrările de grad care se constituie într-o mărturie a unei experiențe la catedră cu adevărat personale, cele mai multe se prevalează de diferite surse vag indicate și nu mai știi cât anume e meritul autorului. Să se fi schimbat situația după 1989? După cât am putut observa, problemele au rămas aceleași. Abundă sesiunile de comunicări ale elevilor și ale profesorilor, fiecare școală, fiecare oraș, fiecare județ au ambiția de a se evidenția printr-un număr
La școala plagiatului by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14510_a_15835]
-
obsesie cu obiectul sau de studiu. Volumul de față mă duce automat cu gândul la deontologia jurnalului datorită faptului că, mai înainte de a fi o carte de exegeza literară, este o mărturie a odiseii personale a autorului în lumea caragialiana. Meritul domnului Cazimir stă tocmai în aceea că a păstrat caracterul organic al analizelor, neintervenind în succesiunea vârstelor sale critice. Ștefan Cazimir, Caragiale Recidivus, Colecția ESEURI și STUDII, Grupul editorial Național și Editură pentru Literatură Națională, București, 2002, 614 pag Răspărul
Caragiale - "Jurnal" exegetic by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14593_a_15918]
-
colaboratorul lui Sextil Pușcariu!, dar și cel care votase deschis împotriva lui Ion Antonescu 1)) - erau "în grațiile" puterii comuniste; universitari, academicieni, directori de institute, conducători de reviste și de colective de cercetători - într-un cuvînt, conducători de școli lingvistice. Meritele lor în crearea unei lingvistici moderne, actuale, sînt foarte importante. O bună parte a celor ce astăzi au un nume în lingvistica românească își datorează încurajarea și formația unuia sau altuia dintre acești maeștri. Cu toate acestea, aceiași eminenți lingviști
Ortografia - o problemă de istorie a culturii românești by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14599_a_15924]