87 matches
-
la ea. Cel mai mult mi s-a Întâmplat să iau odată șapte pastile, una după alta, dar bărbatul nu a luat decât patru. Mai demult, pe când se afla În Los Angeles, era aproape să moară din cauza unei supradoze de mescalină. De atunci, avea grijă să nu facă exces de droguri sintetizate chimic. Amândoi deveniserăm experți În droguri și ne-am fi putut clasa, fără probleme, pe lista celor mai buni zece specialiști din Japonia. Totuși, efectele acelui compus, musca-țețe, depășiseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
kilometru, intra În saună, apoi priza o linie, după care mânca o supă de aripi de rechin sau un pui tandoori. Apoi dădea o raită prin cluburi. De preferat cluburi cu dansatoare goale sau cluburi de salsa. Keiko lua Întotdeauna mescalină sau LSD Înainte de a pleca prin discoteci. Apoi se Întorceau În toiul nopții la hotel, unde Îi așteptau petrecerile cu cocaină. Liniile de cocaină trasate pe masă erau din ce În ce mai lungi, iar ei prizau din ce În ce mai des din ele. Știi că În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
a povestit Într-o bună zi: „Aseară am luat trei pilule de ecstasy, trei grame de cocaină, două joint-uri, 0,3 grame de heroină, unsprezece pastile de somnifere Up John, patru comprimate de ginseng roșu, opt aspirine, două pilule de mescalină, opt flacoane de argilă pentru un somn relaxant, patru drajeuri de detoxifiante, șase comprimate de Alka-Seltzer, cinci drajeuri pentru dureri de gât, trei pilule de efedrină și două cardiotonice!“. Era pământiu la față, cu un aspect cadaveric, dar părea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
un nucleu de cruzime a reprezentării reperabil în istorisirile paradigmatice, instarând un mod discursiv exemplar. Lumea fragmentată în moleculele acidului lisergic, LSD-ul legendar al anilor '60, desfăcută în spiralele fumului de marijuana, anesteziată până la muțenie de chimia năucitoare a mescalinei, methedrinei, cocainei și tranchilizantelor, apare în cartea lui Thompson ca un loc straniu și hilar. Acest spațiu e populat de indivizi idiotizați de dogme absurde, servind interesele unei legi desfigurate până la axiomele vetuste ce au transformat idealurile în retorici opresive
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
interioară, care se derulează În planul conștiinței subiectului. Ea este unică și individuală. În plus, o regăsim destul de frecvent În cursul unor stări psihopatologice, cum ar fi delirurile pasionale, stările delirant-halucinatorii, stările de transă isterică, epilepsie, intoxicațiile cu droguri halucinogene (mescalină, psylocibină, LSD-25Ă. Fericirea Dacă plăcerea este localizată predominant somatic, iar bucuria este o experiență sufletească complexă, starea de fericire este, În primul rând, un sentiment, o experiență morală pură. Starea de fericire se raportează la valorile morale supreme ale Binelui
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
generală. Era foarte la modă ca utilizare în secolul al XIX-lea la poeții și scriitorii romantici. Ch. Baudelaire notează aceste experiențe personale în Les paradis artificiels și, ulterior, J. Cocteau le va descrie în Opium. Tot din America provine mescalina, alcaloid extras din peyotl, venerată de indigeni ca drog inițiatic. Administrarea sa induce o stare de extaz nirvanic, populat cu viziuni, o stare de derealizare resimțită de individ ca o dematerializare corporală cu trecerea în „alte dimensiuni” temporo-spațiale. Mescalina, utilizată
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
provine mescalina, alcaloid extras din peyotl, venerată de indigeni ca drog inițiatic. Administrarea sa induce o stare de extaz nirvanic, populat cu viziuni, o stare de derealizare resimțită de individ ca o dematerializare corporală cu trecerea în „alte dimensiuni” temporo-spațiale. Mescalina, utilizată experimental, produce stări senzoriale particulare de tipul „audiției colorate” în cursul cărora subiectul percepe sunete muzicale asociate cu imagini, mai mult sau mai puțin organizate din punct de vedere formal, întotdeauna colorate, toate derulându-se pe fondul unei trăiri
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
al utilizării unor droguri euforizante sau halucinogene. Dar orice ritual cultural încearcă să pătrundă în lumea misterelor pe care „universul nebuniei” îl oferă din plin. Cele mai utilizate droguri sunt alcoolul (bețiile orgiastice), drogurile halucinogene care produc stări de extaz (mescalina, psilocibina, LSD-25, hașișul etc.). Dacă nebunia este prezentă, în diferite forme și grade de intensitate, în marea majoritate a ritualurilor culturale, nu trebuie să afirmăm că orice ritual cultural este într-un raport direct de condiționare cu utilizarea unui drog
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Delay și P. Deniker, U. De Giacomo, G. E. Morselli, D. Cargnello, B. Callieri, F. Giberti și G. Tonini). Aceste studii experimentale cu caracter sistematic au fost precedate, în primele decenii ale secolul XX, de experiențele lui Gh. Marinescu cu mescalină, asupra „audiției colorate”, precum și de cele ale lui De Jong și Baruk care au produs catatonia experimentală prin administrarea la animalele de experiență a bulbocapninei. Psihozele experimentale sunt în prezent un domeniu important al cercetărilor de psihofarmacologie și ele se
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
descifrarea mecanismelor producerii biochimice a tulburărilor psihice, în scopul corectării acestora cu medicamente cu efect compensator. Primele cercetări de psihofarmacologie, vizând producerea de psihoze experimentale, s-au făcut utilizându-se alcaloizii deja cunoscuți și pe care i-am amintit anterior: mescalină, psilocibina, hașișul, dar mai ales LSD-25. Au fost notate și descrise tablourile psihotice experimentale, trăirile dereist-delirante, stările oniro-halucinatorii, tulburări ale stării de conștiință, depersonalizare etc. Un aspect particular este reprezentat de relatările subiecților care au „traversat aceste experiențe” și care
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sau terifiante; f) halucinațiile vizuale pot apare la adormire (hipnagogice) sau la trezirea din somn (hipnapompice). Halucinațiile vizuale pot fi întâlnite în următoarele situații patologice: migrenă oftalmică, leziuni occipitale, temporale sau pedunculare, sindroamele confuzionale, delirul alcoolic, intoxicațiile cu plumb, atropină, mescalină, în cursul evoluției clinice a schizofreniei, în delirul mistic și în PGP. 3) Halucinațiile gustative și olfactive sunt mai rare ca frecvență și ele se asociază, de regulă, cu stările delirante, fiind deosebit de greu de diferențiat de acestea. Ele pot
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
o anumită stare de tip hipnoid a conștiinței; - o scădere a tensiunii psihice a bolnavului; - rolul imaginilor în geneza halucinațiilor; - mecanisme neuro-biochimice cerebrale legate de metabolismul neuronal al catecolaminelor; - rolul acțiunii unor droguri psihotrope cu efect halucinogen de tipul: LSD, mescalină, psycocibină, atropină, scopolamină, cocaină, alcool etc; - deprivarea senzorială poate declanșa apariția de halucinații; - izolarea, recluziunea sau singurătatea. Din cele de mai sus, se poate desprinde faptul că tulburările de percepție ocupă un loc important în sfera psihopatologiei, ele reunind un
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]