400 matches
-
pus Domnul frumusețea pe pământ. El te-a ursit floare de mină din străfund de munte Și-oi sădi-n tine sămânța ca un sfânt grăunte Din trupul acesta ca o sfântă harfă căruntă, Ce-n vreme te ascunde fără meseni și nuntă. 09.08.15 Referință Bibliografică: Odă femeii / Stelian Platon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1685, Anul V, 12 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Stelian Platon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
ODĂ FEMEII de STELIAN PLATON în ediţia nr. 1685 din 12 august 2015 by http://confluente.ro/stelian_platon_1439352428.html [Corola-blog/BlogPost/368393_a_369722]
-
se putea intra fără plocon (șpagă?). De la sărăcia informațiilor referitoare la alimentația și arhitectura populară tradițională vom trece la un element de cultură sacră: Troița. Ce le-a fost dat să vadă vânătorilor coborâți din munți „jos la țară“? „Doi meseni și doi săteni / Făcând cruce, din măr dulce“.9 Victor Aga în „Simbolistica biblică și creștină“ arată că: „În colinde, mărul Domnului închipuie crucea“, cu toate că, pe de altă parte el simbolizează: păcatul, ispita, căderea Evei.10 Zona etnofolclorică la care
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI by http://uzp.org.ro/repere-etnografice-in-versurile-colindelor-culese-de-corneliu-bogariu-din-zona-etno-folclorica-a-orastiei/ [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]
-
meu 206 ... O să-mi iau altul! Dacă nu de Paște ... la Paștele Cailor! Și când mă gândesc la ce “idealuri mărețe” aveam ... pe la 6 ani: voiam să fiu mecanic auto, ziua, și, noaptea, cântăreață într-un bar...Să-mi pună mesenii bani în decolteu (așa văzusem eu, pe la mine, pe la țară, la nunți, și tare mi-a plăcut)! Mă uit la fostul meu elev cum monitorizează programul excursiei, în cele mai fine detalii. Zâmbesc mulțumită. Când era elev, îi ziceam “monstru
ÎN PACEA SERII DE APRIL de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 462 din 06 aprilie 2012 by http://confluente.ro/In_pacea_serii_de_april_corina_lucia_costea_1333751362.html [Corola-blog/BlogPost/359129_a_360458]
-
au îndreptat spre saloanele elegantului și renumitului restaurant din centrul Brașovului. A fost un prânz vesel, atmosfera degajată, mai ales că a doua zi fiecare pornea spre orașul și locul lui de muncă. Calistrat sub privirile devenite interesate ale celorlalți meseni a ținut un speech, mulțumindu-le cursanților pentru participare și interesul de care au dat dovadă față de expunerile sale, urându-le succes în munca viitoare de creație. După servitul mesei festive, s-a vizitat de către întregul grup Biserica Neagră și
INCERCARI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 by http://confluente.ro/Incercari_0.html [Corola-blog/BlogPost/371267_a_372596]
-
sau la prășitoare, sau cine mai știe ce alte treburi putea să facă și un copil mai răsărit ca vârstă, însă necopt pentru muncile mai serioase ale câmpului. Seara de sfârșit de octombrie se lăsă peste satul dobrogean, așa că și mesenii lui bunicul Constantin și ai bunicii Floarea începură să părăsească bătătura, îndreptându-se spre cășile lor, ca tot omul. A doua zi nu mai era sărbătoare și la țară timpul nu te lasă să lenevești în pat. Zilnic găsești câte ceva
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443772108.html [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]
-
da’ și eu m-am ostenit ceva”, Făcu groparul, mai turnându-și vin. „Se sapă greu pe ger și de-așa chin Vă faceți milă de-un bănuț în plus”. „Acuma, că s-a dus, vă rog frumos”, (Grăi printre meseni o întrebare), „Veți scoate casa asta la vânzare Sau o păstrați și voi pentru nepoți?” „Da, o s-o vindem! N-are niciun rost”, Rosti de sub batic distinsa noră. „Noi suntem ocupați, mai mult de-o oră De două ori pe
ÎNGER PUSTIIT (S-A STINS O BABĂ-N SAT) de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 by http://confluente.ro/camelia_radulian_1432293378.html [Corola-blog/BlogPost/362347_a_363676]
-
bulevardului Republicii, o văzu pe Andrada de departe pășind apăsat dinspre Universitate, cu pletele sale negre tresăltându-i pe umeri. Se grăbea, acest lucru se putea observa de orice trecător. A intrat direct pe terasă și căutând din priviri printre meseni, îl descoperi pe Cristian la o masă în același sector unde au fost și ultima dată. - Bună, Cris. Aștepți de mult? Nu aștepți, răspunse tot ea în timp ce-l sărută pe colțul buzelor. - De unde știi că nu te aștept de mult
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1168 din 13 martie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1394722236.html [Corola-blog/BlogPost/353451_a_354780]
-
Norea / un brad prost crescut -/ arată nordul unde / vrea mușchiul lui Petru-Ioan Gârda - La botezul navei / Pe punte, mușii, cu toptanul,/ Primeau smeriți pe frunte stropii,/ În timp ce însuși căpitanul / Pupa la pupa poala popii. Ironia Constantin Stroe / Nunta de aur -/ mesenii moțăie / în ritm de dans Ioan Toderașcu - Caritas, Safi, FNI, Bancorex etc./ Nu c-o fac eu pe deșteptul,/ Dar, de cinșpe ani încoace,/ Tot românul are dreptul / Să ia țeapa care-i place! Autoironia Jules Cohn Botea / La lampa
PARTEA A II-A de DAN NOREA în ediţia nr. 1356 din 17 septembrie 2014 by http://confluente.ro/dan_norea_1410934225.html [Corola-blog/BlogPost/376389_a_377718]
-
la loc cu toate descântecele Bușicăi și Predușincăi. Ce repede mai trece timpul cu povestirea unor mici întâmplări din cârciuma Floreascăi, că nici nu-l văzui pe conașul Pandele când intră, dar îmi atrase atenția vânzoleala care se iscă printe mesenii ridicați în piciare, strigându-i care mai de care, pe limba lui. - Bine-ai venit, boierule! Să ne trăieșt conașule!... Pandelică salută mulțimea gălgioasă, făcu semn cu ambele mâini ca să se așeze fiecare la masa lui, apoi se adresă Floreascăi
PARTEA A I-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/_partea_a_i_a_pariul_blestema_marin_voican_ghioroiu_1359791508.html [Corola-blog/BlogPost/359343_a_360672]
-
însă pe nea Costică îl rodeau și alte păsuri. -Măi nea Costică mai taci domne', lasă omul în pace și hai să vorbim de ale noastre! îi spuse cel cu care era la masă. -Taci domne'! se stropși acesta către meseanul său. Acesta nu mai spuse nimic și sorbi din pahar. Nea Costică începu apoi o discuție cu barmanul care vrând nevrând îl asculta privind din când în când și trăgând cu ochiul la o partidă de tenis care de desfășura
CONFRUNTAREA de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Confruntarea.html [Corola-blog/BlogPost/345102_a_346431]
-
curcan, Gourmetten, somon afumat, diverse pateuri de carne. Gourmetten, cel mai tipic stil de a mânca de Crăciun din Țările de Jos, include tartine de mici dimensiuni, cam cât o înghițitură, din carne și legume, preparate pe loc de fiecare mesean după gustul său, la un grătar special. Printre preferințele gastronomice de Crăciun ale locuitorilor Țării Lalelelor se numără de asemenea, carnea de porc prăjită, precum și celebra Kerststol - franzelă dulce, împănată cu fructe uscate, iar dintre dulciuri, sunt populare turta dulce
„COLINDĂ, COLINDĂ” PRINTRE LALELE ŞI MORI DE VÂNT. SĂRBĂTORILE DE IARNĂ ÎN ŢĂRILE DE JOS de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 by http://confluente.ro/None_colinda_colinda_printre_lal_corina_diamanta_lupu_1355732289.html [Corola-blog/BlogPost/351733_a_353062]
-
dar se întâlnesc și în Grecia și Turcia, de unde au fost preluați de bucătăria românească. Cum le spune și numele, sunt niște rulouri mici, fiind și numiți astfel: mici, în Regat, din carne cu mirodenii, având menirea să încânte gustul mesenilor. Se servesc numai proaspăt prăjiți pe grătar de jar, fie cu tacâm, ori la scobitoare sub formă de gustare. Se ia cărniță de vacă de la gât, fără a se îndepărta grăsimea și se dă de două ori prin mașină, pentru
REŢETĂ ORIGINALĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 513 din 27 mai 2012 by http://confluente.ro/Filozofia_gustului_reteta_originala_elisabeta_iosif_1338143662.html [Corola-blog/BlogPost/358694_a_360023]
-
copii neastâmăprați din care nu lipseam nici eu și după ce obosea taraful cu Jieneasca sau Cățeaua, aducea în prim plan unul din șlagărele la modă ca de exemplu: Sălbatică-i stepa baikală. O da apoi pe sârbe sau învârtite și mesenii erau poftiți la dans. Atunci alergam pe la mese golind paharele de vin și apoi ne lăudam între noi cine cât a apucat să toarne mai mult pe gât. De fapt și la școală aveam să învățăm mai târziu Katiușa pe
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Caseta_cu_amintiri_ii.html [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
sau la prășitoare, sau cine mai știe ce alte treburi putea să facă și un copil mai răsărit ca vârstă, însă necopt pentru muncile mai serioase ale câmpului. Seara de sfârșit de octombrie se lăsă peste satul dobrogean, așa că și mesenii lui bunicul Constantin și ai bunicii Floarea începură să părăsească bătătura, îndreptându-se spre cășile lor, ca tot omul. A doua zi nu mai era sărbătoare și la țară timpul nu te lasă să lenevești în pat. Zilnic găsești câte ceva
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1401699415.html [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]
-
Rodica Ghinea din Brașov, George Echim din Brașov , Maria Chirtoaca - Câmpulung-Muscel, Sorin Radu Chiorean-Alămoreanu - Brasov etc. Deosebit de aplaudate au fost intervențiile Doinei Ghițescu ale cărei anecdote, interpretări de roluri, cântece și momente umoristice au presărat din timp în timp veselia mesenilor. Dintre interpreți s-au distins George Echim și Gheorghe Cărbunescu au cântat melodii populare românești, romanțe și cântece de muzică ușoară. De asemenea, gazda, Ovidiu Popa, a cântat melodii din repertoriul artistului Tudor Gheorghe, între care „Mărie, Mărie”. La cererea
REVISTA STARPRESS A ORGANIZAT A TREIA EDIŢIE A SĂRBATORIRII ZILEI LIMBII ROMÂNE LA MÂNĂSTIREA BRÂNCOVEANU DE LA SÂMBĂTA DE SUS de GHEORGHE NOVAC în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_novac_1473945992.html [Corola-blog/BlogPost/375208_a_376537]
-
prezenți/ chemați la eveniment „n-au prea avut ochi“, deoarece, privirile, mai mult ca sigur, le-au fost „magnetizate“ și „sinesteziate“ de stadionul cu gazon primitor până a devenit „aproape neîncăpător“, stadion pe care s-au montat / amenajat „hale“ pentru meseni și estrade pentru maeștrii cântecului, buticuri cu ispititoare răcoritoare, corturi și rotiserii/ grătare din care „se-nălța-tornadă“ fumul către soare, către Domnul, de la zecile de mii de „bronzați mici foarte mari“, ori de la jarul și de la „vițeii/ purceii-la-proțap“ rotiți în sensul
UN ADMIRABIL STUDIU MONOGRAFIC DESPRE COMUNA BRĂDEŞTI-DOLJ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_un_ad_ion_pachia_tatomirescu_1375342392.html [Corola-blog/BlogPost/348412_a_349741]
-
o bucurie născută din durere. Lasă rugăciunea, sufletul pietrei în ochi la cumințenia pământului înainte de a se ridica păsările la cer pe urmele recunoștiinței. Dumnezeu și-a cioplit cu dalta marmora cerului nepieritor lacrima și-o sloboade prin ploi peste meseni în curtea casei unde i se păstrează în taină un loc. Referință Bibliografică: oul / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 350, Anul I, 16 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Llelu Nicolae Vălăreanu : Toate Drepturile Rezervate
OUL de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 350 din 16 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Oul_0.html [Corola-blog/BlogPost/357972_a_359301]
-
fiind închisă, Americanul le mulțumi că apreciau alegerea făcută și-i pofti, turnându-le vin din carafă, să închine iar de Bun găsit! În sală intrară trei chelneri aducând tipsii cu fructe și pâine, precum și brânzeturi. Faptul avu impact asupra mesenilor, care se priviră unii pe alții dezorientați, unii chiar întrebaseră de ce fructele erau servite în devans?! Prezența brânzeturilor îl făcură să se minuneze și pe Solitar, care le asocie, după moda franceză, zonei desertului, mai cu seamă că fuseseră aduse
CAP.1 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1433054198.html [Corola-blog/BlogPost/377823_a_379152]
-
timp vocile beneficiară de pauză, mâncatul înlocuind ca un infam impostor goana vorbelor, a râsetelor, compensate elegant de muzica ce se auzea acum puțin mai clar, deci și mai desfătător... Timpul trecea, dar cheful de petrecere, nu! Și, în ciuda vârstei, mesenii aveau ochii strălucitori ca niște adolescenți, observă pentru sine Americanul și începu să zâmbească anticipând reacția colegilor față de inedita plăcintă ce urma să le fie servită. Nimeni ori aproape nimeni nu băgă de seamă că masa fusese debarasată și că
CAP.1 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1433054198.html [Corola-blog/BlogPost/377823_a_379152]
-
minute în șir, până începură să o doară fălcile. Nu se pregătise, însă, pentru genul de povești din jurul mesei. Dezbateri cu privire la pietrele funerare de pe mormintele unor poeți despre care ea nici măcar nu auzise, povești despre evenimente la care unii dintre meseni participaseră alături de somități cu care ea nu prea era în temă și caracterizări nu tocmai frumoase făcute altor scriitori contemporani. Se bucură enorm când Marius o invită la dans. Bucuria o ținu doar până ce el o apropie într-o îmbrățișare
ALESUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1418615277.html [Corola-blog/BlogPost/367882_a_369211]
-
Gastro și restaurante Crăciunul reunește toată familia, astfel încât mesenii sunt de regulă numeroși în jurul cinei festive realizate cu această ocazie. Deoarece această masă are o însemnătate aparte, grija cu care sunt gâtițe mâncărurile și aranjate platourile este mai mare. Din păcate, vremurile în care trăim, locul de muncă, lipsa
Platou de sarbatori by http://www.zilesinopti.ro/articole/1425/platou-de-sarbatori [Corola-blog/BlogPost/99765_a_101057]
-
întâmplat nimic tati, am înghițit cred prea multă cola deodată fiindu-mi sete și m-am înecat pur și simplu, motivă tânăra incidentul nedorit. - Fii te rog mai atentă pe viitor. - Lasă mamă, că doar așa o să se mai uite mesenii și la masa noastră să vadă cât de șic și de elegantă ești tu. Nu-i așa tati? O înțepă fiica răutăcioasă. Atât apariția celor două cadre didactice, cât și reproșurile mamei, îi cam tăie pofta de mâncare Brigittéi. Dacă
UN PRÂNZ ÎN FAMILIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1063 din 28 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Iubire_interzisa_roman_cap_stan_virgil_1385617297.html [Corola-blog/BlogPost/342220_a_343549]
-
eclipsată de becurile primăriei își face datoria, doar pentru tandre clipe de visare din locuri mai puțin văzute de ochii lumii - ei bine, când ceasurile înserării vin aici și uneori se face răcoare, patronii restaurantelor, grijulii cu clienții lor, împart mesenilor un fel de pături subțiri, nici prea mari, nici prea mici, ca să le pui pe umeri și pe spate. Și vezi deodată, la mese, grupuri cu câte o singură culoare de pături. Fiecare restaurant în aer liber, cu culoarea sa
LASĂ-MI TOAMNĂ POMII VERZI ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 by http://confluente.ro/roni_caciularu_1474274298.html [Corola-blog/BlogPost/367709_a_369038]
-
a fost refuzat. În timpul partidelor de pocker de acasă, adesea o trezea pe James în toiul nopții și o forță cu bătaia să cânte prietenilor lui. Cum ea făcea în pat și adesea era udă când era chemată să cânte mesenilor de ocazie, a dezvoltat o repulsie vizavi de faptul de a cânta la comandă. În 1950 ”Mama Lu” a murit și mama biologică a Ettei a luat-o în cartierul Fillmore din Sân Francisco. Vreme de câțiva ani James a
Etta James () [Corola-website/Science/323565_a_324894]
-
un dispozitiv de tortură și de execuție cunoscut sub numele de taurul de aramă). Pe ansamblu, naratorul spune că întreaga cină a avut un aspect „bizar”. În timpul mesei, conversația purtată s-a referit la pacienții pe care ei îi trataseră. Mesenii îi demonstrează naratorului comportament ciudat la care au asistat, inclusiv pacienți care s-au crezut ei-înșiși un ceainic, un măgar, o bucată de brânză, o sticlă de șampanie, o broască, o priză de tabac, un dovleac și altele. Maillard, ocazional
Sistemul doctorului Catran și al profesorului Pană () [Corola-website/Science/325791_a_327120]