140 matches
-
50, Str. Liviu Rebreanu (fosta Grivița Roșie) 31 - capăt, 52 - capăt Str. Ludușului Str. Luntrașilor Str. Lutului Str. Madach Imre Str. Margaretelor - inclusiv zona de agrement Insula Str. Marton Aron Pța. Matei Corvin Str. Măcinului Str. Măgurei Pța. Memorandumului Str. Mestecănișului Str. Mierlei*(D) Str. Mihai Viteazu Str. Mihail Eminescu Str. Mihail Kogălniceanu Psj. Milcovului Str. Mioriței Str. Mitropolit Andrei Șaguna (fosta Doicești) Str. Morești Str. Morii Str. Muncitorilor Str. Mure��eni Str. Mureșului Str. Nagy Pal Prc. Nicolae Bălcescu Str.
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Comuna Coșna Sate: Coșna, Podu Coșnei, Românești, Teșna, Valea Bancului Comuna Crucea Sate: Crucea, Chirii, Cojoci, Satu Mare Comuna Dorna Candrenilor Sate: Dorna Candrenilor, Dealu Floreni, Poiana Negrii Comuna Dorna-Arini Sate: Cozănești, Dorna-Arini, Gheorghițeni, Ortoaia, Rusca, Sunători Comuna Iacobeni Sate: Iacobeni, Mestecăniș Comuna Izvoarele Sucevei Sate: Izvoarele Sucevei, Bobeica, Brodina Comuna Moldova-Sulița Sate: Moldova-Sulița, Benia Comuna Moldovița Sate: Moldovița, Argel, Demacușa, Râșca Comuna Ostra Sate: Ostra, Tărnicioara Comuna Panaci Sate: Panaci, Catrinari, Coverca, Drăgoiasa, Glodu, Păltiniș Comuna Poiana Stampei Sate: Poiana Stampei
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
M11A; M12; M23; M23A; M24; M35; M36; M37 sc. 1 Str. Mărgeanului - nr. 12 - 16; Bl. M49; M50 Str. Mărgeanului - nr. 36 - 44; Bl. Ml00; M101; M102; M113; M114 Str. Mărgeanului - nr. 46 - 52; Bl. M112; Ml24; 125; M126; Str. Mestecăniș - nr. 1 - 65; 2 - 48 Str. Miercurea Ciuc - nr. 1 - 29; 2 - 18 Str. Mircea cel Bătrân - nr. 1 - 41; 4 - 76 Int. Mistrețului - nr. 1 - 57; 2 - 56 Str. Miulești - nr. 1 - 33; 2 - 24 Str. Mr. Ion Porumbaru - nr.
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
cuprins: "1981", coloana 5 va avea următorul cuprins: "714137,06", iar coloana 6 va avea următorul cuprins: "Domeniul public al municipiului Brașov, conform Hotărârii Consiliului Local nr. 129/2013"; - la poziția nr. 230, coloana 2 va avea următorul cuprins: "Str. Mestecăniș", coloana 4 va avea următorul cuprins: "1980", coloana 5 va avea următorul cuprins: "439686,46", iar coloana 6 va avea următorul cuprins: "Domeniul public al municipiului Brașov, conform Hotărârii Consiliului Local nr. 129/2013"; - la poziția nr. 231, coloana 2
HOTĂRÂRE nr. 150 din 10 aprilie 2013 pentru modificarea şi completarea anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 972/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Braşov, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Braşov. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/250643_a_251972]
-
DC Drancani │ │ │ │ │L = 0,5 km; l = 3 m; h = 0,15 m Refacere suprastructură din balast DC Dandoaia │ │ │ │ │L = 0,3 km; l = 3 m; h = 0,15 m Refacere suprastructură din balast Refacere suprastructură din balast DC Zona Mestecăniș Gara L = 0,1 km; l = 3 m; h = 0,15 m Refacere suprastructură din balast Drum Vicinal Huhu │ │ │ │ │L = 1,6 km; l = 3 m; h = 0,3 m Refacere suprastructură din balast drum vicinal │ │ │ │ │Ciumuca L = 0,9
HOTĂRÂRE nr. 975 din 21 decembrie 2016 privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278405_a_279734]
-
DC Drancani L = 0,5 km; │ │ │ │ │l = 3 m; h = 0,15 m Refacere suprastructură din balast DC Dandoaia L = 0,3 km; │ │ │ │ │l = 3 m; h = 0,15 m Refacere suprastructură din balast Refacere suprastructură din balast DC Zona Mestecăniș Refacere suprastructură din balast DC Ortoaia - Colăcelu │ │ │ │ │L = 0,3 km; l = 3 m; h = 0,15 m Refacere suprastructură din balast drum vicinal Chiril L = 1,3 km│ │ │ │ │l = 3 m; h = 0,3 m Refacere suprastructură din balast
HOTĂRÂRE nr. 752 din 12 octombrie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278116_a_279445]
-
Articolul 1 Se aprobă Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI 0111 Mestecănișul de la Reci și al rezervației naturale VII.9 Mestecănișul Reci - Bălțile de la Ozun - Sântionlunca, prevăzut în anexa nr. 1. Articolul 2 Se aprobă Regulamentul sitului Natura 2000 ROSCI 0111 Mestecănișul de la Reci și al rezervației naturale VII.9 Mestecănișul Reci
ORDIN nr. 998 din 27 mai 2016 privind aprobarea Planului de management şi a Regulamentului sitului Natura 2000 ROSCI0111 Mestecănişul de la Reci şi al rezervaţiei naturale VII.9 Mestecănişul Reci - Bălţile de la Ozun - Sântionlunca. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275262_a_276591]
-
Articolul 1 Se aprobă Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI 0111 Mestecănișul de la Reci și al rezervației naturale VII.9 Mestecănișul Reci - Bălțile de la Ozun - Sântionlunca, prevăzut în anexa nr. 1. Articolul 2 Se aprobă Regulamentul sitului Natura 2000 ROSCI 0111 Mestecănișul de la Reci și al rezervației naturale VII.9 Mestecănișul Reci - Bălțile de la Ozun - Sântionlunca, prevăzut în anexa nr. 2
ORDIN nr. 998 din 27 mai 2016 privind aprobarea Planului de management şi a Regulamentului sitului Natura 2000 ROSCI0111 Mestecănişul de la Reci şi al rezervaţiei naturale VII.9 Mestecănişul Reci - Bălţile de la Ozun - Sântionlunca. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275262_a_276591]
-
aprobă Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI 0111 Mestecănișul de la Reci și al rezervației naturale VII.9 Mestecănișul Reci - Bălțile de la Ozun - Sântionlunca, prevăzut în anexa nr. 1. Articolul 2 Se aprobă Regulamentul sitului Natura 2000 ROSCI 0111 Mestecănișul de la Reci și al rezervației naturale VII.9 Mestecănișul Reci - Bălțile de la Ozun - Sântionlunca, prevăzut în anexa nr. 2. Articolul 3 Anexele nr. 1 și 2*) fac parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 4 Prezentul ordin se publică în Monitorul
ORDIN nr. 998 din 27 mai 2016 privind aprobarea Planului de management şi a Regulamentului sitului Natura 2000 ROSCI0111 Mestecănişul de la Reci şi al rezervaţiei naturale VII.9 Mestecănişul Reci - Bălţile de la Ozun - Sântionlunca. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275262_a_276591]
-
0111 Mestecănișul de la Reci și al rezervației naturale VII.9 Mestecănișul Reci - Bălțile de la Ozun - Sântionlunca, prevăzut în anexa nr. 1. Articolul 2 Se aprobă Regulamentul sitului Natura 2000 ROSCI 0111 Mestecănișul de la Reci și al rezervației naturale VII.9 Mestecănișul Reci - Bălțile de la Ozun - Sântionlunca, prevăzut în anexa nr. 2. Articolul 3 Anexele nr. 1 și 2*) fac parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 4 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. p. Ministrul mediului, apelor
ORDIN nr. 998 din 27 mai 2016 privind aprobarea Planului de management şi a Regulamentului sitului Natura 2000 ROSCI0111 Mestecănişul de la Reci şi al rezervaţiei naturale VII.9 Mestecănişul Reci - Bălţile de la Ozun - Sântionlunca. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275262_a_276591]
-
DC Drancani L = 0,5 km; │ │ │ │ │l = 3 m; h = 0,15 m Refacere suprastructură din balast DC Dandoaia L = 0,3 km; │ │ │ │ │l = 3 m; h = 0,15 m Refacere suprastructură din balast Refacere suprastructură din balast DC Zona Mestecăniș Refacere suprastructură din balast DC Ortoaia - Colăcelu │ │ │ │ │L = 0,3 km; l = 3 m; h = 0,15 m Refacere suprastructură din balast drum vicinal Chiril L = 1,3 km│ │ │ │ │l = 3 m; h = 0,3 m Refacere suprastructură din balast
HOTĂRÂRE nr. 752 din 12 octombrie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276035_a_277364]
-
și importanță după capitala Cernăuți. Localitatea este situată pe cursul râului Suceava, afluent de dreapta al Siretului, la distanța de 21 km de vărsarea în Siret (lângă orașul Liteni) și 149 km de locul de izvorâre (Masivul Lucina din Obcina Mestecănișului). Râul separă vechiul oraș Suceava de cartierele suburbane Burdujeni și Ițcani și a determinat în timp configurația neobișnuită a reliefului urban al Sucevei, care include zone de deal (cu platouri și versanți), zone de luncă și două crânguri: Zamca și
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
Munții Stânișoarei. Zona locuită a localității este de aproximativ și se întinde pe o lungime de peste 10 km de-a lungul râului Moldova, care traversează orașul. Suprafața intravilană măsoară aproape . Localitatea se învecinează la nord cu Obcina Feredeului și Obcina Mestecănișului, la est cu comuna Vama, la sud cu munții Rarău și Giumalău, iar la vest cu comunele Sadova și Pojorâta. Municipiul este situat pe șoseaua europeană E576 (DN 17) la o distanță de aproximativ 70 km de municipiul Suceava, reședința
Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/297008_a_298337]
-
Fălticeni, 76 km până la Rădăuți. Față de București, Câmpulung Moldovenesc se află la distanța de 476 km, față de Cernăuți, la 136 km, iar față de Iași, la 184 km. Câmpulung Moldovenesc este dispus pe principala legătură a Moldovei cu Transilvania (prin pasul Mestecăniș și pasul Tihuța) și cu Maramureș (prin pasul Prislop). Orașul are legătură la sistemul feroviar român, prin două stații CFR (Gara Câmpulung Moldovenesc și Gara Câmpulung Est) situate pe magistrala feroviară Suceava-Vama-Floreni-Ilva Mică. Distanța pe calea ferată până la Suceava este
Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/297008_a_298337]
-
Aeroportul cel mai apropiat este Aeroportul Internațional „Ștefan cel Mare” Suceava, aflat în orașul Salcea, la circa 80 km distanță. Cadrul geomorfologic al localității este constituit din Depresiunea Câmpulung și din patru unități muntoase care o înconjoară: Masivul Rarău, Obcina Mestecănișului, Obcina Feredeului și Munții Stânișoarei. Depresiunea este formată din trei compartimente înlănțuite: Câmpulungul Sadovei (drenat de pârâul Sadova), Câmpulungul Moldovei (drenat de râul Moldova) și Câmpulungul Hurghișului (drenat de pârâul Hurghiș). Primele două, orientate de la nord-vest către sud-est sunt „câmpulunguri
Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/297008_a_298337]
-
versantul sud-vestic și prin ramificațiile pe văile principalilor afluenți ai râului Moldova, rezultând un exemplu de adaptare a vetrei la condițiile reliefului local. Rețeaua hidrografică este formată din râul Moldova, afluent de dreapta al râului Siret. Moldova izvorăște din Obcina Mestecănișului, de pe versantul sudic al culmii Alunișului (1249 metri) și, în drumul său către vărsare, străbate longitudinal de la vest la est teritoriul municipiului Câmpulung Moldovenesc. Principalii afluenți ai râului Moldova pe teritoriul localității Câmpulung Moldovenesc, de la vest spre est, sunt următorii
Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/297008_a_298337]
-
comună.”" Perioada ce a urmat Marii Uniri din 1918 constituie pentru dezvoltarea zonei o epocă de puternic avânt, reconstruindu-se din temelii ceea ce distrusese Primul Război Mondial. Urme ale luptelor pot fi văzute și astăzi în pădurile Obcinilor Feredeului și Mestecănișului. Prin legea de unificare administrativă adoptată la 14 iunie 1925, Bucovina este împărțită în cinci județe: Cernăuți, Câmpulung, Rădăuți, Storojineț și Suceava, această situație menținându-se până la 28 iunie 1940, când partea sa de nord trece sub administrație sovietică. Între
Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/297008_a_298337]
-
sau [[secară]] și [[primăvară|primăvara]] - [[ovăz]], [[porumb]] sau [[cartof]]i, în al treilea an terenul fiind lăsat ogor „să se odihnească” conform tabelului. O singură suprafață de teren nu avea nevoie de un astfel de sistem trienal:lunca Oltului precum și „Mestecănișul” care trebuia să fie „gunoit” (îngrășat). Aspecte ale agriculturii racovițene, comune cu cele ale altor localități transilvănene sunt: Caracteristici ale agriculturii racovițene: Principala unitate economică aflată pe teritoriul comunei este Centrala Hidroelectrică Racovița inaugurată de către [[Prim-ministru]]l [[România|României
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
de case, 20 birnici și șase sufleturi (un popă și cinci scutelnici). În anul 1775, Maria Jituiceroaia, văduva Jituicerului Gheorghe Cănănău, cu fii ei Șerban și Ioniță face schimb de moșii. Ea dă mănăstirea Solca, munții Cocoșul, Găina, Valea Porcescul, Mestecănișul, Petrișul, Fața Câmpulungului (Dea)și Muncelul la Strajă și primește în schimb satul Costești, din ținutul Botoșani. Măsurile luate de stolnicul Constantin Kogălniceanu după 1767pentr „a ridica și așeza în vatra satului pe oamenii ce șed împrăștiați pe moșie”, cât
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
Fundu Moldovei este atestată documentar pentru prima dată într-un hrisov al lui Ioan Grigore Calimah, prin care dăruiește Mariei jitniceroaiei mai mulți munți din ținutul Câmpulung Moldovenesc, în 1761: "adică muntele Cucoșul, muntele Găina, Valea Porșescul, muntele Petrișul, muntele Mestecăniș, moșia Botăș din FUNDU MOLDOVEI, muntele Muncelul Străjii și munții ce se cheamă Fața Câmpulungului" (FUNDU MOLDOVEI - o așezare din ocolul Câmpulungului bucovinean). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Fundu Moldovei se ridică la de locuitori, în scădere față de
Comuna Fundu Moldovei, Suceava () [Corola-website/Science/301956_a_303285]
-
Valea Putnei () este un sat în comuna Pojorâta din județul Suceava, Bucovina, România. Se află la altitudinea de 835 m, în Pasul Mestecăniș, pe drumul ce leagă Câmpulungul Moldovenesc de Vatra Dornei, la poalele masivului Giumalău. Localitatea este traversată de râul Putnișoara, care desparte masivul Giumalău de Obcina Mestecănișului. Suprafața satului este de ha. Timp de 144 de ani, între 1774 și 1918
Valea Putnei, Suceava () [Corola-website/Science/302010_a_303339]
-
din județul Suceava, Bucovina, România. Se află la altitudinea de 835 m, în Pasul Mestecăniș, pe drumul ce leagă Câmpulungul Moldovenesc de Vatra Dornei, la poalele masivului Giumalău. Localitatea este traversată de râul Putnișoara, care desparte masivul Giumalău de Obcina Mestecănișului. Suprafața satului este de ha. Timp de 144 de ani, între 1774 și 1918, localitatea s-a aflat sub ocupația Imperiului Austro-Ungar, făcând parte din Ducatul Bucovinei, provincie autonoma a Casei de Austria. În timpul ocupației austro-ungare, numele vechi al satului
Valea Putnei, Suceava () [Corola-website/Science/302010_a_303339]
-
inclusiv din Cernăuți. Tot pe versantul Giumalăului, ne întâmpină câteva vestigii istorice, reprezentate prin urme de fortificații, în Poiana Ciungilor, în Poiana Obcinei Mici și Obcinei Mari, datând din timpul primului război mondial. Din sat se poate urca spre Pasul Mestecăniș (1.096 m altitudine) pe șoseaua modernizată sau pe vechiul Drum Imperial (5 km). Localitatea este traversata longitudinal de drumul european E576 (DN 17) Suceava - Bistrița. Halta Valea Putnei, pe linia de cale ferată CFR Suceava - Vatra Dornei - Cluj Napoca. Sectorul
Valea Putnei, Suceava () [Corola-website/Science/302010_a_303339]
-
cale ferată CFR Suceava - Vatra Dornei - Cluj Napoca. Sectorul de cale ferată Câmpulung Moldovenesc - Vatra Dornei (Kimpolung - Dorna Watra - realizat de inginerul Emanuel Ziffer) a fost inaugurat în octombrie 1902, moment în care a fost inaugurat și tunelul din Valea Putnei - Mestecăniș (1.621 m lungime) - un fir, al doilea fiind realizat și electrificat în epoca comunistă. Acest tunel este singurul din țară realizat în ""două ape"". Bundița cu blană de jder se remarcă ca etalon în portul popular din localitate.
Valea Putnei, Suceava () [Corola-website/Science/302010_a_303339]
-
1784 din Transilvania. A fost un țăran ager la minte, care a făcut serviciul militar în Austria, unde a învățat limba germană. Horea a jucat un rol important în declanșarea revoltei din 1784. Revolta a început în satele Curechiu și Mestecăniș, extinzându-se apoi în părțile de vest ale Ardealului. Armata austriacă a înăbușit revolta, iar capii răscoalei au fost arestați, fiind trădați. Crișan s-a spânzurat în închisoarea de la Alba Iulia, iar Horea și Cloșca au fost executați public la
Vasile Ursu Nicola () [Corola-website/Science/302708_a_304037]