214 matches
-
extensie, a conținutului întregului text" (Maria Cvasnîi Cătănescu, 2007). Trei sunt termenii utilizați în acest proces: "obiectul" informației media (domeniul-țintă, în termenii lui Lakoff), "obiectul" care transferă propriul nume (domeniul-sursă, dupa Lakoff) și metafora jurnalistică. b. "Calitatea" informației Procesul de metaforizare jurnalistică diferă de metaforizarea științifică/ poetică prin "calitatea" informației. În știință, informația este o combinație de semnale și simboluri. În discursul jurnalistic, metaforele reprezintă un tip de unitate informațională îmbogățită prin indici valorici - de natură culturală (simboluri transistorice, spațiu și
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
text" (Maria Cvasnîi Cătănescu, 2007). Trei sunt termenii utilizați în acest proces: "obiectul" informației media (domeniul-țintă, în termenii lui Lakoff), "obiectul" care transferă propriul nume (domeniul-sursă, dupa Lakoff) și metafora jurnalistică. b. "Calitatea" informației Procesul de metaforizare jurnalistică diferă de metaforizarea științifică/ poetică prin "calitatea" informației. În știință, informația este o combinație de semnale și simboluri. În discursul jurnalistic, metaforele reprezintă un tip de unitate informațională îmbogățită prin indici valorici - de natură culturală (simboluri transistorice, spațiu și timp istoric etc.), subiectivă
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
neașteptat și inedit (ca în exemplul discutat), cantitatea de informație dezvoltată de metaforă este deosebită. d. "Substratul" cultural Deplasarea metaforei din sfera lingvistică în sfera gândirii se produce în majoritatea disciplinelor informaționale. Abordarea cognitivă pune în evidență trăsătura fundamentală a metaforizării: raportul dintre competența de conceptualizare și eficiența la nivelul sistemului de comunicare. Recursul jurnalistului la metaforă are rațiuni psihologice, lingvistice, metodologice, stilistice are motivații profunde în teoria informației etc. Utilizarea metaforelor jurnalistice este determinată de "evenimentul" care ancorează cititorul în
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
ro, 2011) etc. În contextele date, "Vinerea Neagră", "Pirineii"etc sunt metafore nominale bazate pe corespondențe conceptuale, având valențe multiple: sunt unități informaționale revalorizate, strategii de comunicare și forme de cunoaștere (v. Pirineii) care mențin legătura cu receptorul. Modelele de metaforizare sunt eterogene în textul jurnalistic: domeniul artelor (un purtător de cuvânt este "trompeta televizată" Cotidianul.ro, 2011), natura în manifestare (absența unor rezultate remarcabile este "secetă": ,,Secetă de 44 de ani pentru Dinamo", Gazeta Sporturilor.ro), clișeele culturale (o situație
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
grecești și romane, al împrejurimilor, după modelul ocupațiilor, instrumentelor muzicale etc. Omul a făcut din propria sa casă o regulă de funcționare a corpului omenesc. Casa (aparținând imaginarului colectiv) este un element frecvent utilizat ca domeniu-sursă sau ca domeniu-țintă pentru metaforizare. Metaforele de acest tip sunt deosebit de numeroase, pe de o parte, datorită relațiilor directe pe care omul le are cu propriul său habitat, iar pe de altă parte, datorită familiarității cu elementele componente ale casei. IV.1.2. Analogia de
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
este un alt subsistem conceptual dezvoltat de modelul antropocentric. Se impune în acest context, o observație: părțile corpului omenesc reprezintă sursa a numeroase metafore conceptuale/ terminologice, în majoritatea limbajelor specializate, cu excepția terminologiei medicale, unde procesul cunoaște limitări, grade diferite de metaforizare. A se compara braț, cap, variante unice existente în NA (cu grad minim de metaforizare) - unde transferul de domeniu se bazează pe o analogie concretă, cu metaforele braț, cap etc. deosebit de productive în mecanică, tehnică, construcții etc. - unde suferă modificări
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
observație: părțile corpului omenesc reprezintă sursa a numeroase metafore conceptuale/ terminologice, în majoritatea limbajelor specializate, cu excepția terminologiei medicale, unde procesul cunoaște limitări, grade diferite de metaforizare. A se compara braț, cap, variante unice existente în NA (cu grad minim de metaforizare) - unde transferul de domeniu se bazează pe o analogie concretă, cu metaforele braț, cap etc. deosebit de productive în mecanică, tehnică, construcții etc. - unde suferă modificări fundamentale în comportamentul conceptual și semantic, fie la nivelul corpusului, fie la nivelul contextului. A
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
care se ocupă cu utilizarea radiațiilor ionizante" este o metaforă medicală care s-a format în baza modelului radius, ii (cuvânt polisemantic), utilizat frecvent în limba latină cu sensul de "rază luminoasă" (a soarelui, a fulgerului, a unei coroane). Fenomenul metaforizării științifice este deosebit de complex. Se folosește același model pentru concepte dintre cele mai diferite, pentru științe diferite sau pentru a desemna "entități" cu caracteristici diferite aparținând limbajului medical, limbajelor tehnice și/ sau terminologiilor din domeniul socio-uman. Radius desemnează unul dintre
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
creat prin imaginație artistică) poate fi evidențiat prin dezvoltarea comparației implicite pe care o presupune metafora (regina nopții - luna, ca o regină a nopții; corola de minuni a lumii - misterele existenței, asemeni unei corole de minuni a lumii). Procesul de metaforizare operează un transfer de sens între termenul metaforic și cel propriu. Astfel, metafora stănesciană leoaică tânără, iubirea sugerează ideea că dragostea este plină de forță și vitalitate, de o superbie sălbatică, este agresivă, feroce, agilă, calină etc., precum o leoaică
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
sa, de exemplu, sunt desemnați prin multiple simboluri metonimice - cântăreț (menestrel)/cântec, Orfeu/Euridice, liră, lăutar/vioară, bufon/râsu’ plânsu’, cuvânt/necuvânt, tăcere, pa săre/cântec, zbor, pană, condei, călimară etc. Procesul de simbolizare metonimică interferează adesea cu cel de metaforizare, rezultând „blocuri“ stilistice cu efecte remarcabile în producerea sensului: Tot ce stă în umbra crucii, împărați și regi sadună / Să dea piept cu uraganul ridicat de semilună. (M. Eminescu); Pilatul vieții sa spălat pe mâini / și înnoptează sângele în noi
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
cum o numea Titu Maiorescu), nod de semnificații formulate explicit (Nu credeam să învăț a muri vreodată. - M. Eminescu; Eu cred că veșnicia s a născut la sat. - L. Blaga etc.) sau doar sugerate (prin imagini artistice, prin simboluri, prin metaforizare: Deal meu propriu vis mistuit mă vaiet, / Peal meu propriu rug, mă topesc în flăcări - M. Eminescu). 3.4.2. Structurarea textului poetic Textul poetic este o structură complexă, „o unitate formală de sine stătătoare, care poartă un conținut imaginar
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
principiul versificației), caracterul autotelic 3 și caracterul ficțional al referentului. Poeticitatea se realizează prin strategii discursive, precum simbolizarea, totalizarea (actul semnificării se realizează prin întregul context stilistic), devierea (de la normele limbii literare și de la uzanțele comunicării pragmatice) ca mecanism de metaforizare și de producere a unor noi semnificații etc. Particularitățile care conferă unicitate limbajului poetic sunt expresivitatea, ambiguitatea, sugestia, reflexivitatea. - Expresivitatea denotă capacitatea limbajului de a valorifica resursele expresive ale limbii, reflectând astfel „fondul subiectiv al vorbitorului“ (Tudor Vianu). Indici textuali
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
fel ca etnolingvistica, lingvistica antropologică are ca element central al investigației relația dintre limbă și cultură, deoarece limba este concepută ca un inventar complex de idei, interese și ocupații ale unei comunități, care reflectă o viziune despre viață, procesele de metaforizare sau de creare a imaginilor etc. V. actualizare, coerență, dialogism, gramatica textului, perioadă, praxematică, propoziție, text. SAUSSURE 1916; BLOOMFIELD 1933; DUBOIS 1973; GREIMAS - COURTES 1993; MOESCHLER - REBOUL 1994; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DSL 2001; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
tutelare care i-au „dezvoltat satisfacția stilistică”: Gaston Bachelard, Albert Thibaudet, Perpessicius și Vladimir Streinu, cărora le apreciază „verbul somptuos”. Ca rezultat, fraza sa critică se află mereu în căutarea unor cadențe ale eleganței și ale amplitudinii, voluptuos permeabilă la metaforizări, sintagme de efect și cuvinte rare. Se simte uneori artificiul care ia locul spontaneității, aspirația stilistică putând fi înșelată de excese și prețiozități. Bombasticismul liric caracterizează, în astfel de cazuri, unele enunțuri: „Critica se îmbată de robustețea mirosurilor florale, de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287364_a_288693]
-
salvarea acestuia de către comuniști, concluzia fiind vădit conjuncturală și de un patetism rizibil. Era în ordinea firească a lucrurilor ca P. să aibă și o producție lirică abundentă, ale cărei trăsături se vor contura chiar din volumul Poemele pădurii (1973): metaforizarea excesivă a banalului, utilizarea febrilă a versificării retorice, preluarea unor elemente din doina sau din balada populară, vădind o propensiune mai degrabă întârziat sămănătoristă decât una clasicizantă. Mitizarea „ținutului pădurenilor”, prezentă și în scrierile în proză, imaginea și simbolistica pădurii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288606_a_289935]
-
a sublinia faptul că suntem în mod inevitabil separați astăzi de acel trecut - datorită timpului scurs și istoriei ulterioare acelor reprezentări. Există un continuum, dar există, de asemenea, o diferență ironică"255. 6. Demetaforizarea Poezia modernismului se caracteriza printr-o metaforizare extremă. Poezia optzecistă marchează o mutație în modul în care este înțeleasă creația. Ceea ce implică o înlocuire a metaforei cu metonimia, prin aceasta din urmă înțelegând, în maniera în care delimitează termenul Eugen Negrici 256, și o modalitate de structurare
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
centurile ascunse sub carnea minerală/ incendiază straniu pupilele aldine" (Ion Caraion, Jurnal de grupă... dubito). Discursul poetic capătă, la Florin Iaru, aparențe de jurnal, cu notații succinte, discursul pare lipsit de plan secund, pentru că lumea nu e refăcută simbolic prin metaforizare, ci prin șir aparent nesfârșit de enumerații, acumularea acestor elemente impunând prin ea însăși lumea textului. Căderea în banalitate este evitată prin alunecările dinspre real spre un fabulos ludic și ironic: "Vestea plecării tale mi-a parvenit vineri./ Sâmbătă am
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
nemijlocită cu zeii, iar, prin acestea, nemuritor. De aceea, limbile romanice occidentale și limbile germanice, care nu noționalizează printr-o formă lingvistică specială cunoașterea referitoare la o stea mai strălucitoare decît celelalte, nu pot realiza în mod eficient o asemenea metaforizare. Titlurile date de traducători prin nume proprii (precum, Hyperion sau Lucifer, în engleză, Vesper, în franceză, Hyperion, în spaniolă 100) sau cele care vizează statutul de stea ori de astru (precum, L'astro, din italiană) și cele care subliniază că
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
notabile într-un sector al tehnicii. Celelalte limbi și culturi, în măsura în care preiau aceste realizări, trebuie să se raporteze la termenii respectivi, să-i împrumute ca atare sau să-i echivaleze prin propriile mijloace. Astfel, de exemplu, printr-un proces de metaforizare, cuvîntul mouse [maus] din engleză, cu semnificația "șoarece", a ajuns să denumească un "dispozitiv manual de deplasare a cursorului pe ecranul monitorului de la calculator". În aceste condiții, pentru vorbitorul de limbă engleză, acest termen tehnic presupune și actualizarea metaforei prin
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
domestice / Inorogul nu voia să s-amestice” (Inorog). Chiar poeziile conjuncturale, înscrise în canonul politico-ideologic din anii ’50-’60 și devenite reprezentative pentru eșafodajul „noii literaturi”, au un substrat meditativ ce reușește să le ridice la un sens istoric mai general, metaforizarea aduce chiar a stil prețios, tot așa cum litografiile colorate ale istoriei seculare bucureștene dovedesc o anume calofilie prin sintaxă și arhaisme. Un domeniu de marcată originalitate al poeziei lui B. este erotica, scăldată în atmosfera diafană și pastelată a unei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285844_a_287173]
-
istorie pentru a învăța patriotismul, a se întoarce în sat pentru a-și potoli nostalgia, a se pierde în natură pentru a-și înțelege esența cosmică sau pentru a-și alina sentimentul de singurătate. Natura apare cu o coloristică intensă, metaforizarea, de filieră pillatiană, este variată, spațiul infinit, ca și curgerea timpului devin „tragedia singurătății noastre cutezătoare”. Salvarea vine, ca la Lucian Blaga, din lumina ca „un cântec slobod” - „lumină har, lumină timp”. S. închipuie chiar un „decalog” al explorărilor sale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289951_a_291280]
-
revistă ce îi acordă, în 1968, un premiu pentru debut. Debutul editorial al lui C., cu prozele scurte din volumul Ciudățenii de familie (1968), este marcat de încercări și exerciții narative și stilistice pe tema vârstei adolescenței. Modalitățile scriiturii alternează metaforizări lirice cu îngroșări caricaturale, în funcție de trăirile extreme ale pesonajelor - idealism sau iluzie spulberată. Ca un fel de urmare a acestor preparative, romanul Cancerul blond (1970) narează etapele evoluției unui adolescent, Val Steriadi, de o sensibilitate aparte, trecând prin întâlniri intelectuale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286374_a_287703]
-
dreptate din sfera "idiomurilor", considerându-le, în schimb, "fenomene aflate la limita "solidarităților lexicale" în sensul lui E. Coșeriu"73. Totodată, Burger face numeroase observații pertinente privind actualizarea idiomurilor în discurs. Dintre acestea, sunt de reținut mai ales considerațiile asupra "metaforizării secundare"74, fenomen care face ca, în ciuda statutului lor "idiomatic", cuvintele din cadrul unei unități frazeologice să poată contracta, în planul textului, anumite relații semantice în calitate de lexeme autonome. Vom reveni asupra acestui aspect în capitolele următoare. 2.4. Fără îndoială că
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
care latră nu mușcă.) Totodată, în cazul textemelor descriptive, poziția subiectului este ocupată întotdeauna de către un nominal determinat cu trăsăturile [+Animat] [+Uman], indiferent dacă aceste trăsături îi sunt inerente numelui sau dacă le-a dobândit în urma unui proces de personificare/metaforizare. Din aceste motive, textemele descriptive au un caracter binar (dispare din schemă termenul C, asupra căruia se transfera obiectul B al textemelor eventive), "static" (calitatea B este una proprie subiectului A, nu dobândită în urma unei interacțiuni cu un alt obiect
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Ai carte, ai parte etc. Textemele de această factură sunt expresia unui ethos (individual sau colectiv), iar analiza lor reprezintă una dintre cele mai eficiente modalități de a aproxima "înțelepciunea" unei comunități sau poetica unui autor; c) texteme bazate pe metaforizare, în care raportul dintre A și B ia naștere din încălcarea "solidarităților lexicale" curente, dar continuă să fie prezentat ca o relație necesară între componente: Urciorul nu merge de multe ori la apă/la fântână, Vrabia mălai visează etc. Pe lângă
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]