282 matches
-
citate, observații, note, în subsolul paginii sau la sfârșitul capitolului, informații bibliogra fice, tabele, scheme, figuri ilustrative etc.; - nivelul lexicosemantic se caracterizează prin limbaj denotativ, cu termeni științifici/teh nici (neologisme de circulație internațională), cu abrevieri și simboluri specifice domeniului (metalimbajele proprii fiecărei științe); - la nivel morfosintactic sunt folosite frecvent construcții argumentative (structuri sintactice de argumentare, conectori, modalizatori etc.), verbe evaluative, forme verbale impersonale sau la persoana I plural (pluralul academic/al autorului) etc. Aspecte particulare - Studiile critice/eseurile din sfera
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
cu referințe din sfera culturii; construirea viziunii poetice pe repere ale unui univers existențial modern, pe simboluri cultural filozofice și științifice - expresivitatea limbajului poetic e generată de: lexic poetic care rezolvă criza limbajului prin revigorarea discursului, generată de limbaj autoreflexiv (metalimbaj - termeni cu sensuri noi, contextuale), de ambiguizarea voită prin tehnica sugestiei sau „ermetizarea“ discursului, de utilizarea unor termeni neo logici din domeniul filozofiei și al celorlalte arte, din sfera științelor exacte sau a unor creații lexicale originale etc. diversificarea registrelor
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
semantic, posibilitatea semnificării multiple a unui cuvânt/enunț sau a întregului text. O consecință a ambiguității în textele literare este multiplicarea nivelurilor de semnificare și a codurilor de interpretare. Mecanisme de producere a ambiguității: conotația, transferul de sens, inovații lexicale, metalimbajul, prezența unor metonimii sau metafore închise, simbol izarea, ermetismul, indeterminarea referentului ficțional, tehnica sugestiei, a corespondențelor etc. - Sugestia este calitatea particulară a stilului care constă în valorificarea resurselor lingvistice de semnificare multiplă, echivocă, de exprimare aluzivă prin care ideea nu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
două auxiliare educative vom discuta următoarele patru aspecte: 1. structura parcursurilor didactice privind formarea și consolidarea competențelor de argumentare scrisă; 2. tipuri de texte cu rol de exemplu și adecvarea conținutului acestora la scopul didactic; 3. metode didactice utilizate; 4. metalimbaj vehiculat. 1. Structura parcursurilor didactice Algoritmul lecturii unui text (literar și nonliterar), Posibile soluții în rezolvarea subiectelor la proba orală și scrisă, D. Apetrei, E. Stoleriu, 2008 Revise GCSE, Complete Study & Revision Guide, English and English Literature, S. Croft, 2007
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Simona-Maria DORNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93136]
-
de scriere, asemănătoare celor rezolvate; auxiliarul românesc nu propune nici o activitate pentru acest stadiu. Brainstormingul este recomandat elevilor ca metodă de lucru pentru etapa anterioară redactării unei argumentări, constând în găsirea cât mai multor perspective asupra unei temei date. 4. Metalimbaj Algoritmul lecturii unui text (literar și nonliterar), Posibile soluții în rezolvarea subiectelor la proba orală și scrisă, D. Apetrei, E. Stoleriu, 2008 Revise GCSE, Complete Study & Revision Guide, English and English Literature, S. Croft, 2007 text argumentativ premisa/ipoteza argument
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Simona-Maria DORNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93136]
-
verb de opinie adverbe/locuțiuni adverbiale conjuncții/locuțiuni conjuncționale argument formal informal topic brainstorm evidence opening paragraph conclusion statement of fact vs. opinion counter-argument factual information rhetorical question anecdote emotive language repetition exaggeration humour layout 27 audience purpose Comentarii: Comparând metalimbajul utilizat de cele două lucrări, putem observa existența a doar patru termeni comuni (text argumentativ - argument, argument - argument, argument contra - counterargument, concluzie - conclusion). Majoritatea conceptelor utilizate de autorul britanic face referire la mijloacele lingvistice specifice argumentării . Conceptele vehiculate de autoarele
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Simona-Maria DORNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93136]
-
termeni comuni (text argumentativ - argument, argument - argument, argument contra - counterargument, concluzie - conclusion). Majoritatea conceptelor utilizate de autorul britanic face referire la mijloacele lingvistice specifice argumentării . Conceptele vehiculate de autoarele românce fac referire la aceleași dimensiuni, fiind mai reduse cantitativ. Deși metalimbajul utilizat de autorul britanic este mai numeros decât cel din lucrarea românească analizată, putem observa că termenii vehiculați fac trimitere la noțiuni studiate anterior de elevi, fiind doar actualizate într-un nou context, din perspectiva funcționalității lor în argumentare. Alte
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Simona-Maria DORNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93136]
-
m-așteptam, cugetă domnul de Marenne, căci mie îmi plac prelații dîrzi [...]. Într-o țară străină, mai ales, îl prefer pe acesta 1". De asemenea, trebuie făcută distincția dintre anaforicele metalingvistice (referentul expresiei anaforice, expresie care conține un termen de metalimbaj, este un segment lingvistic anterior luat ca atare: "Cine știe!"1 Aceste două vorbe 1 tresăriră în el cu nădejde și cu mîhnire. Sadoveanu), deicticele textuale (referentul expresiei referențiale care conține un termen de metalimbaj nu este un segment lingvistic
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
care conține un termen de metalimbaj, este un segment lingvistic anterior luat ca atare: "Cine știe!"1 Aceste două vorbe 1 tresăriră în el cu nădejde și cu mîhnire. Sadoveanu), deicticele textuale (referentul expresiei referențiale care conține un termen de metalimbaj nu este un segment lingvistic ce precedă respectiva expresie, ci chiar segmentul din care expresia face parte: [În momentul în care scriu aceste cuvinte 1 nici nu-mi mai amintesc dacă te-am iubit.] 1) și menționale (definite de Corblin
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
fi foarte dificilă, din cauza impreciziei termenului și a lipsei unei perspective clare, căci se putea viza fie cîmpul semantic al unui cuvînt, fie cîmpul lexical al unei familii de cuvinte, fie cîmpul lexical al unei realități extralingvistice. Ca atare, în metalimbajul analizei lingvistice, numai sensul etimologic al cuvîntului cîmp clarifică parțial realitățile pentru care este folosit, încît semnificația "spațiu sau domeniu delimitat în interiorul căreia se constată un fenomen" îl face apt pentru a-l folosi în legătură cu limba sau cu discursul. Astfel
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
poate deduce orice, atît falsul, cît și adevărul. Analiza conectorilor căci, pentru că, de vreme ce, în consecință este mai relevantă prin apelul la relația cauză-efect, prezență specifică în cadrul teoriei retorico-ontologice a circumstanțelor acțiunii și adaptată de sintaxă sub numele de teoria circumstanțialelor. Metalimbajul acestei teorii este mai bogat decît al teoriei sursă. Analiza conectorilor din perspectiva relației cauză-efect este adecvată secvențelor intuitive și conduce spre o problematică a explicării și a argumentării; legătura cauză-efect este susceptibilă de a fi reformulată cu ușurință în
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
relația dintre forma lingvistică și un obiect. Ca atare, unitatea mentală și psihologică poate avea și alte cauze decît faptul de a avea semnificații sau funcții redate prin fonemele unei limbi. Din acest motiv, cuvînt rămîne elementul de bază al metalimbajului, atît la nivelul limbii obișnuite, cît și nivelul limbajului de specialitate, ca o formă lingvistică liberă ce intră direct în alcătuirea enunțului și discursului. Pentru lingvistica istorică, comparată și contrastivă, cuvîntul se prezintă ca un fapt evident al limbilor naturale
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
anumite mijloace ale limbii și de anumite figuri de stil, acelea care ajută la prezentare (iar nu la modalizările pe care le presupune interpretarea), precum frecvența adjectivului (repetat), prezentul și imperfectul indicativ (ca timpuri continue), metafore și comparații. V. enunț, metalimbaj, nivel, secvență, text, valoare. DUBOIS 1973; D. FILOZ. 1978; GREIMAS - COURTES 1993; MOESCHLER - REBOUL 1994; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; BUSSMANN 2008. RN DESEMNARE. Termenul desemnare este raportabil la denotație și la referință, uneori fiind utilizat chiar ca sinonim al
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
nici o clasă nu poate fi membră a ei înseși. Pornind de la celebra propoziție Sînt un mincinos, Rudolf Carnap și Alfred Tarski au enunțat teoria nivelurilor de limbaj, lucru esențial care face ca definițiile paradoxale să poată fi depășite prin utilizarea metalimbajului: nivelul la care limba vorbește despre ea însăși. Realizarea dublei constrîngeri depinde de îndeplinirea anumitor criterii: 1) existența unei relații complementare intense între doi sau mai mulți protagoniști (părinte - copil, profesor - elev, angajator - subordonat), poziționarea acestora în cercul vicios de
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
sistematicului de extrasistematic, a ceea ce este structurat de ceea ce este facultativ. Statutul lexemului, ca unitate funcțională în limbă și ca element al structurilor lexicale, are la bază, potrivit acestui lingvist, următoarele distincții, existente între: lucruri și limbaj, limbajul primar și metalimbaj, sincronie și diacronie, tehnica discursului și discursul repetat, arhitectura și structura limbii, sistemul și norma limbii, relațiile de semnificație și relațiile de desemnare. În terminologia lingvistică tradițională, morfemele se opun lexemelor; acestea sînt formele care au semnificat lexical, în timp ce morfemele
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
terenul retoricii, atunci cînd s-a studiat sinecdoca, figură prin care, prin relația parte - întreg, se valorifică posibilitatea unor substituții metaforice. V. logosferă, nominație, praxem, sinecdocă, tipizare. DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001. IO METACOMUNICARE. În teoria comunicării, cuvintele metacomunicare, metadiscurs și metalimbaj se utilizează frecvent cu accepții similare sau comune, deși fiecare dintre ele ar trebui, pe terenul științei să funcționeze cu semnificații distincte. O departajare a conținutului și întrebuințării lor este însă dificil de realizat, întrucît sferele noționale corespunzătoare vizează realități
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
factori externi (naturali și sociali). Pe de altă parte, comunicarea verbală ca funcție esențială a limbii și ca finalitate a ei, succedînd în ordine ontologică facultății limbajului și decurgînd din aceasta, poate constitui obiectul metacomunicării (verbale), realizate ca instrument similar metalimbajului. Deși sfera comunicării include și mijloacele non-verbale (gestică, mimică, vestimentație etc), metacomunicarea, ce permite interpretarea sau comentarea semnelor verbale/nonverbale, nu se poate materializa decît prin funcția metalingvistică, adică aceea specifică ipostazei verbale a comunicării. Interacționismul american, teorie de orientare
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
dacă s-ar putea spune...); 3) de eliminare a eventualelor erori de interpretare (în sens propriu..., metaforic vorbind...); 4) de formulare a scuzei (dacă mi-aș permite să spun...); 5) de reformulare (altfel spus, cu alte cuvinte etc.). V. metacomunicare, metalimbaj, metalimbă, metalingvistic, reformulare. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN METAFORĂ. În sens larg, metafora reprezintă o ipostază a utilizării figurate a limbii și o consecință a apelului vorbitorului (creatorului) la funcția expresivă și poetică a limbii, atunci cînd construiește un discurs. Îmbinarea
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în momentul apariției sale, o asociere surprinzătoare, capabilă de o mare forță expresivă, însă, prin uz repetat, ea se poate toci, devenind un loc comun, o metaforă "înghețată". V. figură, trop. DUBOIS 1973; DSL 2001; BUSSMANN 2004; CRUSE 2006. RN METALIMBAJ. Interpretată riguros, structura termenului metalimbaj ar indica un limbaj de specialitate cu care se discută despre un alt limbaj (despre un limbaj-obiect); în realitate însă, obiectul discuției nu este un alt limbaj de specialitate, ci limba naturală în general sau
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
asociere surprinzătoare, capabilă de o mare forță expresivă, însă, prin uz repetat, ea se poate toci, devenind un loc comun, o metaforă "înghețată". V. figură, trop. DUBOIS 1973; DSL 2001; BUSSMANN 2004; CRUSE 2006. RN METALIMBAJ. Interpretată riguros, structura termenului metalimbaj ar indica un limbaj de specialitate cu care se discută despre un alt limbaj (despre un limbaj-obiect); în realitate însă, obiectul discuției nu este un alt limbaj de specialitate, ci limba naturală în general sau anumite laturi și aspecte ale
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
alt limbaj de specialitate, ci limba naturală în general sau anumite laturi și aspecte ale ei. Ca atare, așa cum există limbajul fizicii sau al altei discipline științifice, există și limbajul lingvisticii, care însă, avînd ca referință elementele limbii, este un metalimbaj. Pe de altă parte, rareori se menține distincția clară între limbă considerată în totalitate și limbaj, o secțiune a limbii folosită într-un domeniu de activitate, căci termenul limbaj este folosit ca un echivalent pentru limbă. Din aceste motive, și
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de altă parte, rareori se menține distincția clară între limbă considerată în totalitate și limbaj, o secțiune a limbii folosită într-un domeniu de activitate, căci termenul limbaj este folosit ca un echivalent pentru limbă. Din aceste motive, și distincția metalimbaj / metalimbă este numai uneori relevantă, de obicei, acești termeni fiind considerați cvasisinonimi. Pe terenul a n a l i z e i d i s c u r s u l u i, există însă încercări de delimitare a conținutului
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
uneori relevantă, de obicei, acești termeni fiind considerați cvasisinonimi. Pe terenul a n a l i z e i d i s c u r s u l u i, există însă încercări de delimitare a conținutului acestor termeni, prin metalimbaj înțelegîndu-se totalitatea cuvintelor ce țin de metalimbă și de metadiscurs, adică suma elementelor cu care o limbă naturală poate vorbi despre ea însăși. Metalimbajul este posibil datorită reflexivității limbii, care se poate referi și la propriul sistem și presupune existența
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
r s u l u i, există însă încercări de delimitare a conținutului acestor termeni, prin metalimbaj înțelegîndu-se totalitatea cuvintelor ce țin de metalimbă și de metadiscurs, adică suma elementelor cu care o limbă naturală poate vorbi despre ea însăși. Metalimbajul este posibil datorită reflexivității limbii, care se poate referi și la propriul sistem și presupune existența unor cuvinte metalingvistice (aparținînd unei metalimbi). Astfel, metalimbajul lingvisticii este destinat descrierii, ca orice terminologie, limbilor naturale, uzînd de cuvinte autonime a căror integrare
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și de metadiscurs, adică suma elementelor cu care o limbă naturală poate vorbi despre ea însăși. Metalimbajul este posibil datorită reflexivității limbii, care se poate referi și la propriul sistem și presupune existența unor cuvinte metalingvistice (aparținînd unei metalimbi). Astfel, metalimbajul lingvisticii este destinat descrierii, ca orice terminologie, limbilor naturale, uzînd de cuvinte autonime a căror integrare în discurs se realizează pentru a vorbi despre ele (și nu pentru a vorbi despre lucruri). Acest mod de folosire implică o sintaxă specială
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]