120 matches
-
nu este o unitate narativă simplă, ci o configurație discursivă și, de aceea, povestirea nu este o simplă succesiune de evenimente. V. acțiune, arhivă, configurație, enunț, etnografia comunicării. GREIMAS - COURTES 1993; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN EXPLICAȚIE. Procedură discursivă de natură metalingvistică, comunicativă și argumentativă prin care se detaliază, se exemplifică, se clarifică, se dezambiguizează făcînd inteligibil un sens exprimat anterior. Explicația comportă în mod necesar o activitate cognitivă cu componentă interacțională ("a face pe cineva să înțeleagă ceva"), în care enunțiatorul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
vizează relațiile cuvintelor cu referenții, cu obiectele denumite, enunțurile care compun discursul vizînd stările de lucruri constatate. Din altă perspectivă, funcția este cognitivă, fiindcă este legată de realizarea cunoștințelor și de transmiterea lor. Clarificările care privesc codul însuși antrenează funcția metalingvistică, care prezintă aspecte variate. Pe de o parte, se cuprind aici denumirile pentru elementele limbii, care prin desemnare și prin comunicare, fac ca limba să fie în același timp obiect și mijloc de a face referirea la ea, adică metalimbă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de gesturi care să se fundamenteze pe existența unui limbaj gestual autonom sau pe texte gestuale de sine stătătoare. Segmentarea gestuală din planul expresiei, axată pe lipsa de unitate gestuală din dimensiunea sintagmatică, ridică probleme în ceea ce privește investigarea discursivă și coerența metalingvistică. V. gestualitate, proxemică. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004. CC GESTUALITATE. Mult timp neglijată de lingviști, gestualitatea (caracterul gestual) are uneori un rol important în transmiterea informației enunțului și, de aceea, a devenit în epoca actuală un obiect de studiu
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
decurgînd din aceasta, poate constitui obiectul metacomunicării (verbale), realizate ca instrument similar metalimbajului. Deși sfera comunicării include și mijloacele non-verbale (gestică, mimică, vestimentație etc), metacomunicarea, ce permite interpretarea sau comentarea semnelor verbale/nonverbale, nu se poate materializa decît prin funcția metalingvistică, adică aceea specifică ipostazei verbale a comunicării. Interacționismul american, teorie de orientare psihologizantă a comunicării, dezvoltată începînd cu deceniul al cincilea al secolului trecut, consacră (prin G. Bateson, apoi prin Școala de la Palo Alto) termenul și conceptul de "metacomunicare" cu
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
pot fi descrise din punct de vedere lexical cu această întrebuințare. Astfel, în enunțul În această propoziție glonț are valoare de adverb, întrebuințarea autonimă a lui glonț nu permite descrierea lui semantică, în vreme ce un cuvînt precum propoziție, deși are valoare metalingvistică, admite această posibilitate. Limbajul lexicografic reprezintă și el o metalimbă, dar, de data aceasta, orice cuvînt al limbii poate primi statut metalingvistic atunci cînd, intrînd în structura definiției, este antrenat în explicarea altui cuvînt. Limba naturală are propria metalimbă, alcătuită
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
funcții a limbii prin care locutorul are ca obiect al discuției chiar codul pe care îl utilizează. Dintr-o altă perspectivă, se poate constata că această trăsătură este proprie atît metalimbajului, cît și metalimbii, încît se poate afirma că folosirea metalingvistică a elementelor limbii se opune folosirii obișnuite, în sensul că nu trimite la lumea extralingvistică, ci numai la cea lingvistică, referința plasîndu-se în interiorul limbii. În mod obișnuit, activitatea metalingvistică o însoțește pe cea lingvistică, fiindu-i complementară, atunci cînd ea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
atît metalimbajului, cît și metalimbii, încît se poate afirma că folosirea metalingvistică a elementelor limbii se opune folosirii obișnuite, în sensul că nu trimite la lumea extralingvistică, ci numai la cea lingvistică, referința plasîndu-se în interiorul limbii. În mod obișnuit, activitatea metalingvistică o însoțește pe cea lingvistică, fiindu-i complementară, atunci cînd ea se manifestă în vorbirea zilnică, cînd relevă poziția asupra funcționării discursului sau asupra materialului lingvistic antrenat în realizarea lui, avînd scopuri explicative sau corective. Ea facilitează înțelegerea și negocierea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
asupra materialului lingvistic antrenat în realizarea lui, avînd scopuri explicative sau corective. Ea facilitează înțelegerea și negocierea interactivă a sensului, comentariile metalingvistice (asupra codului, asupra faptelor sau asupra discursului) avînd rolul de a sublinia efectul sensurilor construite. Ca atare, activitatea metalingvistică este în strînsă legătură cu producerea sensului, avînd în obiectiv precizarea, detalierea sau manifestarea reticenței în asumarea enunțului. În cele mai multe cazuri, mijloacele metalingvistice, foarte variate și eterogene, realizează evidențierea procesului de producere a sensului, dar reprezintă și o reflecție asupra
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
conținutul enunțului, sau dacă trebuie admis că enunțul negativ este asertiv și că negația face parte și ea din ceea ce se asertează. După O. Ducrot, există uneori necesitatea de a recurge la modalitatea negativă, ca atunci cînd există o negație metalingvistică, dacă enunțul negativ reia un enunț pozitiv, prezentat anterior în discurs, pentru a-l respinge; se poate astfel replica la Așa e corect prin Ba nu, așa nu este corect. Atunci însă cînd negația privește aserțiunea unui conținut propozițional, este
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Tipologiile funcționale sau comunicaționale clasifică discursurile după intențiile care le animă. Dintre acestea, cea mai cunoscută a fost cea realizată de R. Jakobson în 1963 și care deosebește discursurile prin maniera în care ierarhizează funcțiile limbii (referențială, emotivă, conativă, fatică, metalingvistică, poetică). Ulterior, s-au realizat însă și alte clasificări ce se cuprind în acest grup, căci, în lingvistica engleză, se disting adesea două funcții majore: una tranzacțională, care corespunde exprimării conținutului, și alta interacțională sau interpersonală, implicată în exprimarea relațiilor
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
celor trei materii lupasciene: tradiția, modernitatea și transmodernitatea." A treia parte a cărții, cum semnalam, aduce în discuție câteva aspecte ale gândirii transmoderniste prin "poetica rupturii" la Nichita Stănescu formidabil concentrată în celebra sa "lecție despre cub" și în poezia "metalingvistică" realizată din "necuvinte", prin "poetica transparenței" la traducătorul și cărturarul C.D. Zeletin, marginalizat pe nedrept ca poet, prin poetica lui Victor Teleucă transgresând "avant la lettre" către noua paradigmă culturală, perspectiva inedită din care Svetlana Paleologu Matta a abordat, în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
fugă în opt metri, fesul negru, mă știi de cuminte pe banchetă și murmurul de unul singur pe buze detaliu mărit, tușești, curentul electric se întrerupe, revine, lumina pe veghe portocalie, cînd nu ai nimic de spus vorbești, recursul la metalingvistică, așa e de cînd lumea, așa este lumina, accidentul etimologic românesc în lumen, ca să se vadă întunericul afară, pe fondul tăcerea, dacă este prea multă abia vezi, am prins, pe faza redusă, momentul alternativei, personalul Botoșani Iași, desenul și interiorul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
a fost cel mai eficient mijloc de comunicare, forța și energia lui nu vor putea fi nicicând și în nici un fel estimate. Comunicarea poetică, fapt cunoscut, întâmpină mai multe obstacole, dat fiind faptul că limbajul poeziei are și o funcție metalingvistică, este "deformat" prin metaforizare și abstractizare, prin transubstanțierea realului etc. Or, tocmai de aceea "căutările" poetice tensionate sau chiar angoasante, cum zici, halucinante sau psihedelice de multe ori se întâmplă la interferența dintre realitate și vis, în zone abstracte, metafizice
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
Capitolul 1 Introducere în analiza textuală a discursurilor / 29 1. (Re)întoarcere la Saussure, Benveniste și Bahtin / 29 1.1. "Limba discursivă" a lui Ferdinand de Saussure / 29 1.2. "Translingvistica textelor, a operelor" de Émile Benveniste / 36 1.3. "Metalingvistica" lui Mihail Bahtin / 41 2. Locul lingvisticii textuale în analiza discursului / 46 2.1. Interdiscurs și formațiuni sociodiscursive / 48 2.2. (Re)definirea lingvistică a contextului / 57 3. Cîmpul analizei textuale a discursurilor / 61 3.1. Definiții ale textului și
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
semanaliză ceea ce el desemnează ca fiind o semantică și o translingvistică" (1972: 345). Această poziție a influențat nemijlocit modul în care ea a tradus, și pe urmele ei T. Todorov, (1981) termenul de metalingvistika al lui Bahtin: "translingvistică". 1.3. "Metalingvistica" lui Mihail Bahtin Metalingvistika este miza principală a cercetărilor asupra dialogismului și polifoniei duse de Bahtin în anii 1920 și prelungite în notele de lucru scrise între 1959-1960 și publicate în 1976, la un an după moartea sa, sub titlul
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
a "semanticului" (discursul): Formele limbii și formele tip de enunț, adică genurile vorbirii, întră în experiența și în conștiința noastră simultan, fără ca strînsa lor corelație să se rupă. (Bahtin 1984: 285) Rolul determinant al genurilor este un punct esențial al metalingvisticii lui Bahtin: Învățăm să ne turnăm vorbirea în tiparele genurilor și, ascultînd vorbirea celuilalt, îi ghicim genul chiar de la primul cuvînt, îi presimțim volumul determinat (lungimea aproximativă a unui întreg al vorbirii), structura compozițională dată, îi prevedem încheierea, altfel spus
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
îmbălate”, „vuiet prelung”. Eludarea predicatului dă comunicării un ritm rapid: „Ce, boierule, vrei să ne omori?”. Termenii figurați, proveniți din limbajul unei arte nonverbale cum este muzica, îndeplinesc un dublu rol: cel de a defini scriitura, deci cu o funcție metalingvistică, și cel de a se autodefini, cu o „funcție poetică”. Aici muzicalitatea este subordonată ideii. Capitolul Petre, Petre descrie atmosfera după furtună. Vocile devin simbolice. Rebreanu creează un adevărat „oratoriu”. Orchestra este întreaga masă a țăranilor, din care se ridică
„Răscoala”, de Liviu Rebreanu şi „Simfonia nr.5 în do minor op.67”, de Ludwig van Beethoven. Afinităţi posibile. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Carmen Bocăneţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1355]
-
textului și cea a reprezentării). Funcția fatică amintește în fiecare moment receptorului condițiile comunicării și prezența sa ca spectator de teatru; ea întrerupe sau înnoiește (reia) contactul dintre emițător și receptor, în timp ce în interiorul dialogului ea asigură contactul între personaje. Funcția metalingvistică, rareori prezentă în interiorul dialogului, funcționează din plin în toate cazurile în care există teatralizare, vizând însăși existența, respectiv explicarea codului teatral. în sfârșit, funcția poetică trimite la mesajul propriuzis, pentru a lumina raporturile între rețelele semice textuale și cele ale
Textul şi spectacolul - ecuaţia dramaticului în metafora literaturii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Doboş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1356]
-
numite foneme) și un nivel de structurare secundar, al monemelor (semne minimale de semnificație); m) capacitatea de simulare a comunicării: se referă la emiterea unor mesaje false sau lipsite de sens; n) reflexivitatea: limbajul poate deveni obiectul propriului discurs (funcția metalingvistică); o) posibilitatea învățării oricărui sistem de comunicare: ființa umană are capacitatea de a-și apropria structura și vocabularul mai multor limbi. Inventarul lui Hockett este unul deschis, care permite completarea, îmbunătățirea sau reevaluarea unora dintre trăsături. El are avantajul sintetizării
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de altă parte, de caracterul său coercitiv. Mai puțin liber decât limbajul politic, cel juridic se caracterizează printr-un grad de inerție ridicat în ceea ce privește structurile lingvistice și sintactice folosite. Sub aspectul funcției stilistice, limbajul juridic poartă amprenta interacțiunii funcțiilor referențială, metalingvistică și conativă. Vizând o "activitate explicativ-justificativă de întemeiere a normei și de aplicare a ei, având în vedere recompunerea unor evenimente trecute din perspectiva calificării și sancționării celor care au produs respectivele evenimente, conform normelor în vigoare"104, limbajul juridic
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
să stabilească și să mențină comunicarea; - destinatar - primește mesajul transmis (receptor) Cele șase elemente ale comunicării generează fiecare câte o funcție: Context (Referent) Funcție referențială Destinator (emițător) Funcție expresivă Mesaj Funcție poetică Receptor Funcție conativă Canal Funcție fatică Cod Funcție metalingvistică Modelul elaborat de reprezentanții școlii de la Palo Alto este inspirat din cibernetică și din teoria generală a sistemelor. Conform acestui model, pragmatica are ca obiect de studiu efectele comunicării asupra comportamentului. Relația dintre emițător și receptor, stabilită prin intermediul mesajelor
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
limbajul are șase funcții, ierarhizate în funcție de situație: - funcția emotivă - centrată pe persoana care se adresează (E); - funcția referențială - centrată pe context; - funcția poetică (centrarea în mesaj). - funcția fatică (mesajul este centrat asupra canalului); - funcția conativă - care vizează adresantul (R); - funcția metalingvistică (mesajul este centrat asupra codului); Funcția emotivă (numită limbaj afectiv de Vendryes sau funcție expresivă, la Bühler) este orientată spre emițător și are ca scop exprimarea directă a atitudinii vorbitorului față de cele spuse de el, iar tendința ei este să
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
iar funcția se materializează în sfaturi, îndemnuri, porunci, rugăminți, indicații, interdicții, în enunțurile incantative de urare, adulație, peiorative etc. Frazele imperative diferă esențial de cele declarative; cele din urmă pot fi supuse unui text al adevărului, pe când primele nu. Funcția metalingvistică centrează mesajul asupra codului, asupra limbii, devenită referent al comunicării. Funcția se realizează nu numai în lucrările științifice care țin de domeniul lingvisticii, ci și în comunicarea obișnuită. Ori de câte ori transmițătorul sau receptorul său simt nevoia să controleze dacă folosesc
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
se realizează nu numai în lucrările științifice care țin de domeniul lingvisticii, ci și în comunicarea obișnuită. Ori de câte ori transmițătorul sau receptorul său simt nevoia să controleze dacă folosesc același cod, vorbirea se concentreză asupra codului: ea îndeplinește o funcțiune metalingvistică (adică de comentariu). Alte funcții ale limbii Stabilirea funcțiilor limbajului are la bază analiza factorilori constitutivi în orice act de comunicare verbală: cel care se adresează („transmițător”, “emițător”), un mesaj, destinatarul („receptorul”), un context („referent”) la care se referă mesajul
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
care ajută gândirea să se fixeze prin mijloace verbale, funcție de organizare a gândirii, de verbalizare interioară. Eugen Coșeriu, și el, reprezentant al structuralismului european, consideră că funcțiile limbajului sunt în număr de trei: emotivă, conativă, referentială. Referindu-se la funcția metalingvistică identificată de R. Jacobson, E. Coșeriu demonstrează că aceasta e de fapt funcția referențială sau de denotare, cum o numește lingvistul. Nici funcția fatică nu este acceptată; enunțurile considerate ilustrative pentru această funcție pot fi lesne încadrate în funcția conativă
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]