85 matches
-
semantică; sintaxă; lingvistică textuală. (...) Elipsa, veche noțiune a gramaticii (în care constituie un mod de explicare a "aberațiilor" în descriere) și a retoricii antice (în care este o figură de stil vizând un efect pragmatic), este considerată, alternativ, fie instrument metalingvistic, fie o proprietate a limbilor. Ea a servit mult timp în gramatica generală pentru camuflarea absenței unei corespondențe biunivoce între natura cuvintelor și funcțiile acestora. De aceea, elipsa a fost respinsă, ca fiind non-lingvistică sau lipsită de pertinență în raport cu criteriile
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
opoziție cu alte forme ale aceleiași limbi istorice; și în planul limbii exemplare, ca afirmare a unei exemplarități idiomatice față de alte exemplarități posibile. Și, plecînd de la planul limbii comune, activitatea politică se dezvoltă de asemenea - și mai ales - în planul metalingvistic al planificării idiomatice"44. În perioada "romantică" a clasificărilor tipologice, tipul flexionar, specific limbilor indo-europene vechi (sanscrita, greacă, latină) și limbilor mai noi provenite din acestea, a fost considerat multă vreme cel mai complex și cel mai evoluat dintre tipurile
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
siguranta cea mai de succes limba artificială (a atins două milioane de vorbitori și 15 mii de lucrări scrise în esperanto), realizată la sfîrșitul secolului al XIX-lea de L.L. Zamenhof și revizuită permanent pînă astăzi, și-a văzut distrus visul metalingvistic de a deveni o limbă universală de ascensiunea unor limbi naturale de circulație internațională, în special a englezei. De altminteri și noi credem că viitorul este al limbilor naturale, limbi de o frumusețe și de o complexitate pe care nu
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
materialitate 33 maya 95, 223, 268, 275, 285, 295, 318, 323, 351, ~ clasică 109, ~ yucateco 328, proto-~ 285 mehri 169, 170, 285 meitei (manipuri) 188, 285, 325 mende 212, 285, 333 meroitică 209 meru 286 metalimbaj 29, 71, 133, 356 metalingvistic 232, plan ~ 42, metoda 18, 26, 69, 73, 74, 101, 158, ~ comparativa 208, 214, 217, 228, 249, 356, 360, 362, ~ comparativ-istorică 49, 51, 52, 55, 136, 137, ~ de formare a cuvintelor 189, ~ statistică 63, ~a glotocronologiei 351, ~a reconstrucției 138
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
nostru să-și formeze o impresie despre noi" (Erickson, 2009, p. 18). 17 Ca particularizare, vezi și contexte în care "formularea întrebărilor și solicitarea de informații pot fi privite ca acte de vorbire agresive, pentru că, în anumite situații, asemenea intervenții metalingvistice sunt interpretate ca un tip de protest" (Radu, 2010, p. 54). 18 Care invocă reguli. 19 Pentru o analiză foarte interesantă și nuanțată a stilului de comunicare al românilor, vezi lucrarea Andrei Vasilescu (2010) în care autoarea punctează, ca particularități
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
care nu satisfac condiția de replică) sau pseudodialog. în opoziție cu dialogul, monologul se caracterizează prin câteva trăsături specifice: accentul este pus pe locutor (emițător), există puține referiri la situația de comunicare, are un cadru unic de referință, lipsesc elementele metalingvistice (care transmit informații despre limbajul însuși), sunt prezente în număr mare exclamațiile. Categoria monologică cea mai frecventă apare în genul dramatic, unde se definește drept o structură compozițională echivalentă cu o amplă intervenție în stil direct, formulată de un personaj-locutor
Textul şi spectacolul - ecuaţia dramaticului în metafora literaturii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Doboş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1356]
-
datelor fundamentale conștientizarea ineditului situației, urmată de înțelegerea exigențelor pentru memorizarea procedurilor și a strategiilor; - faza executării rapide și a diminuării erorilor; - definitivarea competențelor, când activitatea devine automată și mai puțin dependentă de controlul cognitiv permanent; Pentru formarea a cunoștințelor metalingvistice, ca o latură a educării comunicării lingvistice, V. Goia (1995), formulează un model, pornind de la R. M. Gagné și H. Klausmeister. Aplicarea modelului înseamnă parcurgerea următoarelor trepte ale învățării: - faza familiarizării propriu- zise cu fenomenul grammatical - intuirea fenomenului gramatical printro
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
fi gândite trei tipuri de acțiuni didactice: 1. «a învăța despre comunicare» 2. «a comunica» 3. «a comunica pentru a învăța»”- a învăța despre comunicare - circumscrie demersurile orientate spre asimilarea conceptelor și noțiunilor a căror cunoaștere determină calitatea comunicării: cunoștințele metalingvistice (noțiuni de lexicologie, fonetică, vocabular, morfologie și sintaxă), metatextuale (cunoștințe despre structura textelor narative, descriptive, argumentative etc.) și metadiscursive (cunoștințe despre parametrii situației de comunicare, funcțiile limbajului etc.). - a comunica - se referă la actele de comunicare propriuzisă, în varianta ei
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
romanice, sînt în bună parte inteligibile, chiar fără cunoașterea limbilor respective. Gradul de intelegibilitate este direct pro-porțional cu apropierea de "gradul zero" al scriiturii, adică cu apropierea de folosirea limbii numai cu funcția de comu-nicare, prin evitarea valorilor expresive sau metalingvistice ale cuvintelor. Spre deosebire de alte limbi care preiau cuvinte din latină, în limbile romanice, multe cultisme latinești intră, din punctul de vedere al expresiei, în asociație cu unele cuvinte moștenite din latină (de exemplu, rom. a introduce cu a duce și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
nu este numai intralingvistică, ci și extralingvistică, anume sociolingvistică, adică sociopsihologică, metalingvistică etc. Din acest punct de vedere ar trebui observat și pe cât posibil măsurat sentimentul de distanțare pe care îl au vorbitorii unui idiom față de altul, și atitudinile lor metalingvistice față de limba lor maternă sau față de alte idiomuri pe care le-ar putea eventual folosi sau cunoaște. Ca exemple, Goebl dă cazurile idiomurilor germanice din Elveția și din Alsacia simțite ca limbi diferite de germana standard. Pentru măsurarea acestei distanțe
Limbă abstand, limbă ausbau și limbă-acoperiș () [Corola-website/Science/304863_a_306192]