128 matches
-
chilii. Drumul de acces spre mănăstire, în urcuș susținut, este relativ anevoios și obositor. În anul 1992 pe valea urmată de drumul de acces, la o distanță de cca. 2 km. de mănăstire s-a construit un sectorul administrativ - gospodăresc, metocul mănăstirii. Pentru credincioșii care nu avea posibilitatea din diferite motive să urce până la mănăstirea din deal, s-a construit aici o biserică, având hramul Sfanțul Mare Proroc Ilie Tesviteanu Altarul și naosul noului lăcaș religios sunt spațioase și excelent luminate
Mănăstirea Feredeu () [Corola-website/Science/312439_a_313768]
-
de Episcopia Rădăuților ""sub povățuirea stăpânirii împărătești și a crăieștii măriri"". Din cele 10 mănăstiri și 13 schituri existente în Bucovina în acea perioadă, au rămas numai trei mănăstiri (Putna, Sucevița și Dragormina), plus Biserica "Sf. Gheorghe" din Suceava ca metoc al Mănăstirii Dragomirna. Celor trei mănăstiri rămase li s-a impus un număr maxim de 25 de călugări, care urmau să-și continue activitatea monahală după noul statut al mănăstirilor. La sfârșitul secolului al XVIII-lea (prin 1793), în biserica
Mănăstirea Dragomirna () [Corola-website/Science/303885_a_305214]
-
necunoscuți. Nu se cunoaște exact data terminării. Se poate afirma sigur că în anul 1769 era gata, căci la acea dată, ctitorul Tândălescu, devenit între timp egumen, sub numele de Iosif ieromonahul, face un act de închinare a schitului ca metoc al Episcopiei Râmnicului. O pisanie veche ne spune următoarele: „Având râvnă bună, numitul părinte ieromonah Ion ca să facă o biserică de piatră pe cureaua moșiei Sfinției sale din Tândălești, făcând și gătirea numai cu cărămidă și neîngăduindu-l fiul său Stancul
Mănăstirea Logrești () [Corola-website/Science/312451_a_313780]
-
le-a reparat sau le-a adăogit, fie că le-a construit din zid dacă ele erau din lemn. Altele sunt ctitorii ale voievozilor, construite special de ei, pentru a se îngropa acolo. Mai sunt altele care de fapt sunt metoace, adică vechi fundații boierești care au fost ulterior închinate Tismanei: Gura Motrului, Cerneți, Topolnița, Valea cu Apă. Un alt grup, mai ales pentru vremurile mai apropiate nouă, provenea din roirea călugărilor care, în căutare de locuri pustii, prielnice sihăstriei, părăseau
Mănăstire () [Corola-website/Science/305374_a_306703]
-
de Roman, Macarie (cronicarul), după cum reiese dintr-o traducere târzie a pisaniei, ca să zidească o nouă biserică în stilul obișnuit al epocii. În construirea bisericii, episcopul Macarie a fost ajutat de logofeții Ioan și Teodor Balș. Mănăstirea Râșca a devenit metoc al Mănăstirii Probota. Biserica construită era de dimensiuni modeste și avea hramul Sf. Ierarh Nicolae. Ea a fost împodobită ca pe una din ctitoriile lui Petru Rareș, cu picturi în frescă realizate de grecul Stamatello Kontras din Zante. De asemenea
Mănăstirea Râșca () [Corola-website/Science/308496_a_309825]
-
rânduri: La începutul secolului al XVIII-lea, Mănăstirea Râșca a început să decadă și să devină pustie atât din cauza prădăciunilor efectuate de tătari, cât și ca urmare a închinării Mănăstirii Probota în 1677 de către mitropolitul Dosoftei către Ierusalim. Deși era metoc al Probotei, călugării de la Mănăstirea Râșca nu au recunoscut această închinare, mănăstirea devenind de sine stătătoare, supusă doar Mitropoliei Moldovei. În perioada stăreției egumenului Calistru Ene (1750-1778), mănăstirea a început să fie refăcută treptat. Biserica a fost reparată în anul
Mănăstirea Râșca () [Corola-website/Science/308496_a_309825]
-
august 1616, în timpul domniei vărului său, Radu Mihnea (1616-1619). Pentru ca ctitoriile familiei lui Petru Șchiopul să fie mai bine întreținute, cu acordul Doamnei Maria, domnitorul a închinat la 25 martie 1617 (7125) Patriarhiei Ierusalimului, iar Mănăstirea Hlincea a făcut-o metoc al Mănăstirii Galata. Domnitorul Radu Mihnea a înzestrat biserica cu noi obiecte de cult. În a doua jumătate a secolului al XVII-lea, la mănăstire a locuit un călugăr pe nume Gherasim, care a lucrat diferite veșminte bisericești și poale
Mănăstirea Galata () [Corola-website/Science/302395_a_303724]
-
din 16 aprilie 1527, deci la scurtă vreme după urcarea pe tron (la 20 ianuarie 1527), Petru Rareș declara că ""am zidit mănăstirea Pobrata și am înfrumusețat-o și am isprăvit-o și am miluit-o cu sate și cu metoace"". Din acest document rezultă că domnitorul dăruise un sat chiar în ziua sfințirii bisericii, presupusă de Nicolae Stoicescu a fi chiar data documentului. Cronicarul Grigore Ureche menționează în Letopisețul său că Petru Rareș a început construirea Mănăstirii Probota în anul
Mănăstirea Probota () [Corola-website/Science/309291_a_310620]
-
Mănăstirea mai are patru icoane cu pictura pe lemn din secolul al XVIII-lea. Biserica cea mare a fost construită la 1910, din piatră. Aici a fost unul din ultimele centre de rezistență a ortodoxiei maramureșene, Mănăstirea Moisei supraviețuind ca metoc al Mănăstirii Putna până spre anul 1900. Moiseiul a avut în evul mediu două biserici de lemn, ambele devastate de tătari în anul 1717. Biserica din sus a fost a familiei Vlonga, iar cea din jos, a familiei Pop Coman
Moisei, Maramureș () [Corola-website/Science/299764_a_301093]
-
locuitorii urbei, plină de viață și la fel de animată ca în vremurile ei de glorie, din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Ca parte integrantă a centrului istoric a orașului, grupând clădiri de patrimoniu (Muzeul Unirii, biserica „Banu”, biserica „Metocul Maicilor”), strada Lăpușneanu devine o piesă esențială în dezvoltarea turismului ieșean. La finalizarea proiectului, strada ar trebui să capete coerență istorică, atractivitate, să redevină demnă de poziția strategică în contextul orașului. Astfel, pentru ca situl să-și recapete unitatea, demnitatea
IA?IUL din perspectiva regener?rii urbane by Anca Mihaela Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/83081_a_84406]
-
pe timpul mazilirii sale (1667), construcția bisericii a fost reluată în anul 1669, la revenirea în scaun a Domnitorului. Întregul complex a fost terminat la 10 iulie 1670. Doar pictura din interior a mai rămas neexecutată, până în anul 1672. A fost metoc subordonat bisericii de la sfântul Mormânt din Ierusalim.O inscripție în limba greacă, aflată deasupra ușii de intrare confirmă numele ctitorului și anul de ctitorire (1672), adăugând că a fost zidită pe timpul patriarhului Ierusalimului, Dosoftei. Dedesubt, se află stema țării, un
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
nevoilor spirituale din zonă, credincioșii ortodocși având aici loc de recreație și închinăciune. 27. BISERICA MITOCUL MAICILOR Pe Bulevardul Independenței, pe un teren situat peste drum de Statuia Independenței, se află o sfântă biserică cunoscută sub numele de Mitocul (sau Metocul) Maicilor, care își sărbătorește hramul de ziua Cuvioasei Parascheva (14 octombrie). Nu se cunoaște nici anul fundării și nici numele ctitorului. S-ar putea să se fi zidită, în jurul anului 1700, de către Logofătul Ureche, dacă interpretarea documentelor vremii nu fac
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
nu este cel mai potrivit pentru o astfel de sălășluire, dă un hrisov la 1 septembrie 1803 prin care trimite la Mănăstirea Agapia pe toate maicile din așezarea respectivă a orașului, iar în locul caselor din ogradă să rămână doar un metoc. Măicuțele au plecat, dar bisericii i-a rămas spre amintire numele sub care este cunoscută, mai mult dacât după numele hramului ei. Arhitectura clădiri acestei biserici este în formă de cruce (treflată) cu pridvorul așezat pe partea de miazăzi a
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
Constantin Voevod, cu Doamna sa Maria; Care este hramul Sfântului Ioan Zlataust, vito 7191 și s-au zidit în 30 zile". Biserica a fost închinată de la început unei mănăstiri din Rumelia (provincie a Turciei europene cu capitala Filipopole). Avea ca metoc (sucursală) schitul Hlincea. Un document de danie din 1592 menționează existența pe acest loc a unei alte ctitorii mai vechi, anume "Biserica lui Ștefan Vodă" ce se numea "Zlataust", construită din lemn, pe temelie de piatră, în anul 1562 de
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
1844, la 14 februarie, În Moldova, a fost votată legea prin care romii domnești deveneau liberi, având aceleași drepturi ca și țăranii? - În anul 1847, la 11 februarie, „se desrobeau, fără Îndemnitate toți țiganii mitropoliei, ai episcopiilor, ai mănăstirilor și metocurilor, ai bisericilor și ai oricărui alt așezământ public fără deosebire, câte se află pe cuprinsul Țării Românești “ (I.C.Filitti, Domniile sub Regulamentul Organic, București, 1915:86). - În anul 1861 au fost dezrobiți rromii din Basarabia? - În ziua de 8 octombrie
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
noi. În acest context și regiunea Șipote a constituit un cadru socio-economic adecvat, care a determinat formarea unor localități, ce au pornit dintr-un stadiu de așezări temporare numite, ,odăi” (precum Odaia Cioara, ce a înglobat apoi satul Chișcăreni) sau,,metocuri”( satul Mitoc). De la sfârșitul sec. al XIX-lea se înregistrează un fenomen invers al populării, populația manifestând tendința de părăsire a vetrelor izolate si de formare a unor sate noi, de împroprietărire, în apropierea drumurilor principale, prin aceasta reducându-se
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
din așezările de împroprietărire au avut ca nucleu sau au fost fixate în apropierea acestor,,odăi”(Odaia Cioara care între 1832-1838 îngloba și satul Chișcăreni, azi sat component al comunei Șipote). Trebuie amintite și numeroasele,,case” pentru paznicii vitelor sau, ,metocuri”. Astfel este satul Mitoc, sat component al comunei Șipote, a cărui toponimic ce derivă de la,, metoc” nu semnifică o așezare secundară a unei mănăstiri, ci o așezare mai mare pentru paznici și pentru vitele crescute la o distanță mai mare
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
Odaia Cioara care între 1832-1838 îngloba și satul Chișcăreni, azi sat component al comunei Șipote). Trebuie amintite și numeroasele,,case” pentru paznicii vitelor sau, ,metocuri”. Astfel este satul Mitoc, sat component al comunei Șipote, a cărui toponimic ce derivă de la,, metoc” nu semnifică o așezare secundară a unei mănăstiri, ci o așezare mai mare pentru paznici și pentru vitele crescute la o distanță mai mare de sat. Conform documentelor istorice, în anul 1742, în Șipote erau trei categorii de locuitori:vecini
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
de astăzi se afla grădina Episcopiei, una dintre cele mai vechi grădini din București, cuprinsă între Calea Victoriei și strada Nicolae Golescu (ulița Poșta Veche); grădina fusese proprietatea familiei Văcărescu („livedea Văcărescului“), apoi a Episcopiei de Râmnic care avea aici un metoc; grădina a fost modernizată prin 1872, devenind, după cum ne asigura un inimos bucureștean prin adopțiune, francezul Ulysse 122 bucureștii de altădată Pe locul Casei Episcopiei s-au săpat temeliile circului despre care voi vorbi la timp. Multă vreme s-au
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Sturdza răspunde. Alecsandri citește o poezie. Defilare a trupelor, apoi mare dejun la Seminar, 200 persoane, toasturi. Promenadă la biserică. Ora 2 la Biserica Domnească și la școală. Orele 4-5 plimbare cu trăsura peste podul de pe Argeș, la episcop în metoc, și el la biserică pentru a lua Evangheliarul. Acolo ovații. Înapoi în oraș. Ora 5½ întregul cler cu mitropolitul etc. ne-au mulțumit pentru sărbătoare. Ora 7 dineu, 40 persoane, apoi vin toți miniștrii, miniștrii plenipotențiari și notabilitățile, care au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
la capătul drumului. Din stânga însă ne privesc curioase câteva rămășițe de ziduri. Printre acestea, un impresionant fronton așezat pe o arcadă de intrare într-o pivniță, care te duce cu gândul la strășnicia butoaielor din străfundurile ei. Aici a fost Metocul Bucium, care a servit călugărilor de la Muntele Athos. Acum, iubite prieten, pregătește-te de o vizită - imaginară, se înțelege - pe care o vom face maestrului Theodor Pallady...Casa este așeztă pe un tăpșan în ușoară pantă. O scară înaltă din
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
de o culegere de nouăsprezece scrisori, adresate altor stareți ruși, dar mai cu seamă, propriilor ucenici, monahi simpli aflați pe calea înduhovnicirii, in alte lăcașuri decât Neamțul, cum ar fi Dragomirna, Secu, sau pur și simplu aflați la seceriș la metocul Necșani. Povățuirea către măicuțe își găsește și ea locul în scrisoarea către maica Nazaria, coborâtă din pustnicia aducătoare de liniște din Ceahlău spre a deveni egumenă și purtătoare de grijă a obștii de maici de la Văratec, sau în cea destinată
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
1787), Cozia (1794), Bistrița (I-III, 1795-1796), Govora (1797) și ale altor așezăminte monahale: Strehaia, Sadova, Jitianu, Titireciu, Mănăilești. La București, întocmește mai multe condici, cu moșiile Mitropoliei, risipite prin Muntenia, cu documentele mănăstirii Cotroceni (I-III, 1806-1808) și ale metocurilor ei, Văleni și Micșani. Revenit în Oltenia, mai dă condica mănăstirii Bucovăț / Coșuna (1813) și a mănăstirii Obedeanu din Craiova (1820) sau, pentru „case” boierești, condica vel paharnicului Constantin Almăjanu (1819). Aceste condici conțin un imens material documentar și sunt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286789_a_288118]
-
din lemn masiv de stejar sculptat. Fațadele exterioare ale lăcașului religios sunt tencuite și vopsite simplu în alb. În 1992, pe drumul de acces la mănăstire, la o distanță de circa 3 kilometri, a fost construit un sector administrativ-gospodăresc, numit metoc. Pentru credincioșii care nu puteau străbate drumul anevoios până la schitul din deal, aici s-a construit o biserică, purtând hramul Sfântului Mare Prooroc Ilie Tesviteanu. În 23 februarie 2000, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât transformarea Schitului de la
Agenda2004-15-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/282297_a_283626]
-
s-a mai păstrat până în zilele noastre. Alexandru Lapusneanul, Ieremia Movila și Vasile Lupu au ajutat și ei cu mari danii și moșii. Este precizat că Sfântă și MareaManastire Vatoped a avut nu mai puțin de 24 de mănăstiri închinate (metocuri) în țările române, cele mai de seamă fiind Mănăstirea Golia, din Iași, Mănăstirea Slatina, din Suceava, și Biserica Precista, din Galați. Mănăstirea are 12 paraclise în interior și 19 în exterior. Dintre acestea, cinci sunt încorporate în biserică centrală. De
Stareţul Mănăstirii Vatoped de pe Muntele Athos, arestat pentru afaceri imobiliare () [Corola-journal/Journalistic/58957_a_60282]