435 matches
-
referea, dar în prefața cărții Wichner ține să-l contrazică: „Prostia noastră de atunci ne-a învățat totuși să nu privim literatura și scrisul ca pe o meserie, ci ca pe un mod de acțiune: să te lași atins și mișcat, să miști și tu la rândul tău ca prin ceea ce faci să poți atinge și pe alții, dacă nu chiar să-i pui în mișcare.” De atins au fost chiar ei atinși: Securitatea i-a arestat pe Wagner, Ortinau, Totok
„În fața realității” by Nicolae Coan () [Corola-journal/Journalistic/3124_a_4449]
-
mai bune decât tot ce s-a putut spune despre Eminescu după 1944; într-un fel demne de intuițiile lui Iorga, pe care le și dezvoltă, de altfel, știut ori nu. În lumina lor vă înțeleg proiectul și aștept, cu mișcat interes, desfășurarea lui. Am în fața mea scrisoarea d[umnea]v[oastră] de acum câteva luni. Îmi spuneați, în ea, că vedeți insuficiențe în capitolul „Cultura“ al lui Călinescu. Sper din toată inima că aveți și mijloacele să-l înfruntați. Nu
Două scrisori ale lui Constantin Noica by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3010_a_4335]
-
din Sudul Franței. Inverosimil și firesc, concertul lor îmi aducea aminte de ghirlanda îngerilor lui Melozzo da Forli, din Basilica Santa Maria sopra Minerva, rotindu-și într-o elipsă vie cortegiul, cu încălțări din care zburau funde gingașe, cu draperii mișcate blînd de adieri neștiute. Amintirile care mă asaltau, deși nu le chemam explicit, nu zdruncinau evidența miracolului emanînd din lumea colindelor. Părea că puritatea ne poate răscumpăra irezistibil, că „raiul s-a deschis” cu adevărat asupra pămîntului, în noaptea fără
Colindăm… colindăm… colindăm… by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/2901_a_4226]
-
Nu-mi refuzați această favoare, nu-i refuzați unui sărman acest ajutor. Dumneavoastră sunteți cel pe care-l căutam, și, cu materialul pe care mi-l veți da, voi scrie poate capodopera mea! La auzul acestor vorbe, bărbatul a părut mișcat și nu m-a mai privit terorizat, ci mai curând cu milă. - Dacă într-adevăr viața mea vă este într-atât de necesară, a spus, n-am nici o problemă să v-o istorisesc, cu atât mai mult cu cât este
Giovanni Papini Povestiri stranii () [Corola-journal/Journalistic/3253_a_4578]
-
la porțile unei scoici adormite în lîna de aur un flamingo de jar între fulgii vorbirii în castitatea de porțelan privirea botează încercările bărcilor de a ajunge în apele urcătoare în focul apos caravane de mucegai în oasele tale - crizanteme mișcate sub pete de sînge lupte se dau nopțile devin albe confesiuni tu ești purtat de raze în miezuri de aur unde se deschid guri întunecate neon în aripile coapte ale fluturilor licurici levitînd în lămpi vechi sîngele își ridică turnurile
dincolo de porii hârtiei by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15536_a_16861]
-
vomite - bea din bidonul opac urină sau coniac Bătrînul scandează catren după catren într-o franceză pornografică & ornamentală Camera insistă pe unicul corn - i-un mascul tînăr, efeminat - apoi pe ochiul stîng traversat de o lacrimă și părînd încă o dată mișcat. Vis de maimuță Țin în brațe copilul blond, cîrlionțat, paraplegic. Mă veghează ciori. Fratele mai mic al altuia, acela fugise iar eu acceptasem - o vreme - să fac pe fratele surogat. Coada Blănosului s-a vindecat, mă urmează acum peste tot
Poezii by Ștefan Manasia () [Corola-journal/Imaginative/3371_a_4696]
-
apoi ,împodobit" de ceilalți dansatori cu diverse benzi și elemente portante, până a ieșit din scenă. Un mic șoc vizual care nu ne-a spus nimic. Ca imagine scenică, ,pădurea" de umbrele deschise, divers colorate, așezate pe podea și ușor mișcate ca desen general, de către un dansator culcat sub ele, a fost o scenă ingenioasă ca plasticitate, iar două dintre momentele de dans s-au reliefat, de asemenea, prin valoarea lor intrinsecă: duetul Cosmin Manolescu-Melisa Putz, un fel de continuum de
Dans contemporan by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/11038_a_12363]
-
ceruri,/ Să șterg de praf al îngerilor scut/ Și Precistei să-i văd de giuvaeruri.// Seara, scoteam pe boltă luna. Dimineața,/ Eșeam cu oile Prea-Bunătății Tale,/ Și pruncilor le-aș fi adus dulceața/ Și lui Sîn-Petru îi coseam sandale." Imagini mișcate, dintr-o căsnicie pe cît de sfîntă, pe-atît de luată peste picior. Trecutul, care se deșiră la Pillat, stîrnit, de o bătaie-n ușă, sau de-un vis, din chivotele lui, se acumulează la Ștefan Baciu, ca apele de boală
Lirica recuperarilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10165_a_11490]
-
susținut, in diferite împrejurări și cu diferite ocazii, altfel spus, toată activitatea sa pastoral - misionară, caracterul și cultura foarte vastă și solidă de care dispune, de asemenea (și) dragostea sfinției sale pentru cultura, arta și spiritualitatea autentică!... Sunt de-a dreptul mișcat și impresionat de capacitatea și puterea preacucerniciei sale de muncă susținută, pe care o desfășoară, cu timp și fără timp, și bine face că are această atitudine față de viață, față de semenii și cunoscuții săi, care nu sunt puțini și care
PĂRINTELE GHEORGHE COLȚEA, CUVIOŞII PUSTNICI DIN BUCEGI. EPOPEEA SFINŢILOR. JURNALUL UNOR DESCOPERIRI SFINTE, EDITURA ANDREIANA, SIBIU, 2015... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 20 [Corola-blog/BlogPost/373734_a_375063]
-
Nu lipsește nici umorul mușcător și autoironia, în poezia „De ce bat clopotele, Ioane?!” Din toate cele strânse într-o viață, poetului nu i-a rămas decât „cana de lacrimi”, pe lângă „un munte de fapte / Și patimi”; „un album cu fotografii mișcate”, câteva „Bucăți de viață și stele”; și „Din miile de drumuri: / O potecă șerpuită, / Plină de mister” (Cana de lacrimi). Desigur, nu e mult, dar nici puțin, având în vedere că, goi venim pe lume și tot așa plecăm, cu
IN MEMORIAM ION GROSU RECENZIE LA CARTEA FUM NEGRU, FUM ALB , EDITURA AXIS LIBRI, GALAŢI, 2012 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/344199_a_345528]
-
cu mânere. Tăcutul Broanteș înainta și puse în fața sultanului o desagă dolofană. — Ce-i acolo? - întrebă sultanul. — Piatră ponce, pentru bătături, luminăția-ta, de la noi de la Rarău. Episodul 39 SCURTĂ îNTREVEDERE CU SULTANUL — Vă mulțumesc din inimă! - spuse sultanul adânc mișcat. Dar stați jos, vă rog, stați turcește, simțiți-vă ca acasă. Cei trei moldoveni și viziriul se așază încrucișându-și ciolanele. Măi să fie! - zise sultanul privind desaga. Piatră ponce! Tocmai ce-mi trebuia! Cine-a fost cu ideea? — Eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
rude care plecaseră în aer cu mult timp înainte și reveneau în apă numai după hrană. Pretutindeni se năștea, colcăia, îmbătrânea și dădea ortul popii viața. Cu excepția lui Covaliov care trăgea la rame de-i ieșeau ochii, toți se simțeau mișcați și în sufletul lor se năștea, firavă, senzația că barca ar putea să se răstoarne. într-un târziu ajunseră în fața locuinței creștinului, mai bine zis în fața izbei lui. O droaie de copii frumoși, blonzi și flămânzi, ieșiră pe mal înaintea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
să-mi dați acum drumul spre proverbialele mele ținuturi de baștină, încredințându-vă că ori de câte ori voi vedea undeva semnul semilunii - și-l voi vedea des, căci așa sunt vremurile - mă voi gândi la dumneavoastră. — Du-te, frate moldovean - spuse turcul mișcat - du-te și sărută și pentru mine pământul Chiliei și-al Cetății Albe, care ne aparțin. Alah să te aibă în pază. „Trăzni-te-ar bunul Dumnezeu aici în pustia asta, să n-apuci tu să vezi ce-i peste Prut!” gândi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
titlul: Protocolul a devenit Conspirația. Plasată pe firul faptelor - nu prea denaturate - povestirea va Începe să se dezvolte În locurile În care datele erau incomplete, iar faptele vag cunoscute, Într-o nebulozitate În care lucrurile vor dobîndi umbre și contururi mișcate. În privința dramatizării firului epic, cum ar fi spus Borges, unele detalii au fost estompate ori potențate. „CÎnd scriitorul Își numește creația roman (romance)“, zice N. Hothorn, „abia dacă mai trebuie avertizat că prin asta dorește să-și asume o anume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
luat și ambele importante. Prima, care mai târziu avea să fie denunțată ca samavolnic machiavelică, constând într-o notă oficială a ministerului distribuită mijloacelor de comunicare în masă prin intermediul agenției oficioase de stat, a constat în a aduce mulțumiri adânc mișcate, în numele întregului guvern, celor cinci sute de cetățeni exemplari care în ultimele zile au venit să se prezinte motu proprio autorităților, oferindu-și sprijinul lor leal și întreaga colaborare care le-ar fi fost solicitată pentru înaintarea investigațiilor în curs
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
aurii decât luna la vremea secerișului... Și acum ești refăcută, Beatrice? — Pe deplin - atâta cât voi fi vreodată. Nu sunt Înțeleasă, Amory. Știu că nu mă pot exprima satisfăcător pentru tine, Amory, dar nu sunt Înțeleasă. Amory a fost foarte mișcat. A luat-o pe mama sa pe după cap și și-a frecat ușor tâmpla de umărul ei. — Sărmană Beatrice... Sărmană Beatrice! — Povestește-mi despre tine, Amory. Și pentru tine au fost doi ani oribili? Amory s-a gândit dacă să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
Întrerupându-se brusc, s-a aplecat Înainte, cu bărbia proptită În palme. — Of, la ce bun?... Tu-ți vei urma drumul și presupun că și eu mi-l voi urma pe al meu. O clipă de tăcere. Isabelle era profund mișcată. Și-a răsucit batista, făcând din ea un ghem compact, și, În lumina slabă care o scălda, a lăsat-o deliberat să cadă pe jos. Mâinile li s-au atins ușor, dar nici unul n-a vorbit. Tăcerile deveneau tot mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
de la atâta violență și brutalitate, spune polițistul, căruia i s‑a făcut greață, deși a văzut destule în cariera lui. Cadavrul mamei și cel al surorii n‑au fost mișcate din loc, iar la vederea lor cei prezenți sunt profund mișcați. Curând se pune însă din nou întrebarea unde‑i pijamaua lui Rainer și unde e domnul Witkowski, fiindcă cele două cadavre de aici sunt de sex feminin. Să fie oare tatăl cel care a făcut asta? Dar până la urmă sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
numeroși elevi și studenți cu capul descoperit, aduși de dascalii lor. În fața Universității profesorul Dimitrie August Laurian a ținut o cuvântare care a omagiat în cuvinte vibrante viața poetului, după care a luat cuvântul Gheorghe Calmuschi, un student botoșenean. Profund mișcat, Calmuschi s-a adresat direct poetului cu un discurs vibrant cu o voce tânguită, înecat în lacrimi, amintind de toate suferințele poetului. După impresionanta lui cuvântare, care-i robiră pe toți câteva minute, se stârnise un murmur de admirație în
MOARTEA POEŢILOR DRAGI- EMINESCU ŞI VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363379_a_364708]
-
vizită. Analizând acum situația, nu înțelegea de ce s-a întâmplat așa. Astă vară, când a invitat-o la restaurantul "Malibu" din Mamaia, în salonul "Malibu Grand Ballroom", o încăpere elegantă, stilată, cu o atmosferă caldă și prietenească, a fost foarte mișcată mai ales când i-a fost înmânat frumosul inel cu diamant, însoțit de cererea în căsătorie. A acceptat, fără să se mai gândească, cu toate că nu se aștepta ca aceasta să vină atât de repede, chiar dacă de ceva timp deveniseră iubiți
ROMAN IN LUCRU, CONTINUARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1562 din 11 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362319_a_363648]
-
toamna pe alei Iar vântul pare să dizolve Foșnind alene printre tei... Apatice căderi în crize anonime Agonizând ectenii întreite Cortegiul frunzelor țesut în rime. Canonul norilor,al umbrelor cernite În palida lumină de amiază Șoptesc amnezice materii răvășite Picturi mișcate aiurează Cortegiul frunzelor îngălbenite Ravagii fac pe străzile pustii În valuri vagabonde,anodine Delir suflat în brume argintii Cortegiul frunzelor...blajine Referință Bibliografică: Cortegiul Frunzelor / Mihai Condur : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 291, Anul I, 18 octombrie 2011. Drepturi
CORTEGIUL FRUNZELOR de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361117_a_362446]
-
numeroși elevi și studenți cu capul descoperit, aduși de dascalii lor. În fața Universității profesorul Dimitrie August Laurian a ținut o cuvântare care a omagiat în cuvinte vibrante viața poetului, după care a luat cuvântul Gheorghe Calmuschi, un student botoșenean. Profund mișcat, Calmuschi s-a adresat direct poetului cu un discurs vibrant cu o voce tânguită, înecat în lacrimi, amintind de toate suferințele poetului. După impresionanta lui cuvântare, care-i robiră pe toți câteva minute, se stârnise un murmur de admirație în
BOALA ȘI MOARTEA LUI MIHAI EMINESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/363101_a_364430]
-
din „oroarea de academism” - George Călinescu), făcând din arbitrar și din hazard principii ale creației (Tristan Tzara: „Luați un jurnal, luați o pereche de foarfeci, alegeți un articol, tăiați-l, tăiați pe urmă fiecare cuvânt, puneți totul într-un sac, mișcați...”). Principiile teoretice nu sunt aplicate, însă, cu toată strictețea. Iată de exemplu câteva versuri ale perseverentului dadaist Jean Arp (cunoscut mai ales ca sculptor): „Le père s'est pendu/ � la place de la pendule/ La mère est muette. / La fille est
TRISTAN TZARA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366841_a_368170]
-
În mod paradoxal fața dragă a mamei sale purtând urmele iubirii sale șincere și îndurerate, îi păru mai frumoasă ca oricând. Îi Va lipsi mult privirea aceea ocrotitoare, vorba dulce și plină de bunătate și dragoste a mamei sale. Era mișcată și nu-i era ușor să facă față acestor emoții noi. Era atât de o impresionată, încât pentru moment a uitat de propriile suferințe. După cină, le-a dat câte un sărut părinților și s-a scuzat că trebuie să
PETRECERE NEFASTĂ (10) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368516_a_369845]
-
I-am simțit foarte apropiați, i-am simțit atenți la mine și am simțit că mesajul meu a ajuns la ei. Noi, artiștii veniți din România avem datoria de a alină dorul de casă a celor de aici, am fost mișcata să văd oameni care au plâns auzindu-ma cântând. Noi suntem români, gândim românește, simțim “dorul” acest cuvânt intraductibil. Fiecare are durerea și bucuria sufletului sau, iar dacă unii au norocul de a trăi în țara lor, atunci ai datoria
NU POT SA REZIST FARA ROMANIA...FIECARE DINTRE NOI AVEM UN DESTIN de MARA CIRCIU în ediţia nr. 102 din 12 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349623_a_350952]