112 matches
-
mândră, Lucrată-n pietre scumpe ca-n granit". - "Dară urmașii acelor Romani? " - "Ce să vorbesc de ei? Toți oamenii Pigmei sunt azi pe vechiul glob... dar ei Între pigmeii toți sunt cei mai mici - Mai slabi, mai fără suflet, mai mișei. Romani sau Daci, Daci sau Romani, nimic N-aduce aminte de-a voastră mărire. Orice popor, oricât de prăpădit O piatră va găsi, sau o bucată De fier ori de aramă, ca să sape Cu ea urmele-adînci, ce le-ați lăsat
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
atuncea iar răsare și fața-i slabă piere, Și ochiul fix se uită, cu spaimă și durere: "O inima mea lașă, de ce-nlemnești în sân, Sfîrșește! Și pumnarul îmi scap-acum din mâni... Dar îl voiu strânge bine... Stai... stai, nebun mișel " - Lovește crud odată și cade mort - Brigbel. {EminescuOpIV 422} GELOZIE Când te-am văzut, femee, știi ce mi-am zis în sine-mi? N-ai să pătrunzi vr-odată înluntrul astei inemi. Voiu pune ușei mele zăvoare grele, lacăt, Să nu
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
se simte nevoia și de medici școlari. Primul este Ion Manicat la Sf. Sava în București (1785). Românii ca și celelalte popoare sunt amenințați în acest secol de ciumă, variolă, malarie, lepră mai ales cei din porturi. Leproșii sunt numiți mișei. D. Cantemir scrie despre ciuma adusă la Galați de corăbiile ce au venit dinspre Egipt. Cronicarul Ion Neculce scrie despre necruțătoarea variolă din 1652. în sec. XVIII tifosul exantematic lovește pe românii din Banat, iar cazurile de tuberculoză sunt sesizate
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
de-ngropări te ții; / Tu îngropi cu artă morții, / Cu umorulul...pe cei vii! Afecțiune /Cu ce cuceresc studente/ De la Școala Medicală? / Eu le trezesc sentimente / Cu afecțiunea mea...renală! Cinste -Cum de ești mereu cinstit, / Nu ca alți amici mișei? Cinstea cred c-am moștenit: / Cinsteau” des... părinții mei! Iarnă grea -Iarna-i grea! Mergând în piață, / Trist, constat, cum faci și tu; / Tot ce-i viu și verde-ngheață, / Tragic, prețurile nu! Fabulele contează pe idei valide și morală adesea
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
-i băutură bună, Dar ofer-o zână brună, Inspirații...la pahar! ,,METAFIZICA UITĂRII’’ Metafizică, eu zic, Că-n ,,Prefață’’ este-un...pic; Însă fondul, partea...tare, E uitare și ...uitare! CINSTE -Cum de ești mereu cinstit, Nu ca alți amici mișei?! -Cinstea cred c-am moștenit! ,,Cinsteau’’ des...părinții mei! S-AU SCUTURAT TOȚI TRANDAFIRII... Bate-un vânt pentru schimbare, Oarecum în contra firii, Scuturând, după votare, Absolut toți... trandafirii! CANDIDATUL NEVOTAT -Rău erai și fără cinste, Pentru ce-ai mai candidat
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
Ascult infinitul tăcând Elena Marin Alexe Aduceri aminte pe margini de mal Mă cheamă la vale frântura de val Haotic și drastic mă duce cu el Râzând de furtună talazul mișel Îmi sorb întristarea neliniști și dor La capăt de lume ascunsă de nor Cu roua pe gene alunec în vis Ireal de frumos e-al meu paradis Pe abrupte perdele de zori mă trezesc Bobițe de rouă prin frunze sclipesc
Ascult infinitul t?c?nd by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83264_a_84589]
-
în frunte cu cel mai de seamă soitar cu șleapcă. În acest loc, goldăneștenii fluturau neîncrezători din cap, precum taurul brav, învrăjbit de îndrăzneața apropiere a unei potăi viclene. Fluturau din cap, ca taurul, atunci când cei mai nepricopsiți și mai mișei, scârțâind din condeie cu penițe gata exersate sau înmuind creioane chimice în gură, semnau cereri de intrare în Gospodăria Agricolă Colectivă. Se obișnuise cu ambianța grea, otrăvită în fum de țigară, cu acest decor de scaune descleiate, de dușumea dată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
se scurteze zilele date, înainte de vrerea Bunului Dumnezeu? Neînduplecându-se și nelăsându-se dovedit de asemenea cugetări înțelepte, Pamfil Duran a strigat Zicând:Ba să nu umbli cu amăgeli, cum ne amăgesc de sute de ani ciocoii și ai lor mișei, ci acum, pe loc, să faci la fiecare porția dreaptă, că dacă nu, îți mănânc eu carnea și sângele Și nemairăbdând numai zvâcnetul mâniei și iuțimea cuvintelor, s-a repezit în patru labe mergând pe puntea geamblacului sondei, unde era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
trebuie luată în înțelesul ei adevărat. Sărac e cel ce se simte sărac, căruia îi trebuie neapărat mai mult decât are. Că este așa ne e dovadă suma de cuvinte cari însemnează relele morale prin cuvinte împrumutate sărăciei și boalei. Mișel, altă dată însemna sărac, azi înseamnă lipsă de calități morale. Tot astfel, "miserable" francez și "elend" german. Odată voievozii românești dăruiau prin hrisoave pe "mișei" în înțelesul lor, astăzi mișeii în înțelesul nostru stăpânesc toată țara de la un capăt la
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
locurilor de arătură, și sărăcia e în toate lumea cauza cea mai de căpetenie a corupțiunii. Aceasta este atât de adevărat încît toate limbile fără escepție însemnează {EminescuOpX 375} defectele morale, corupțiunea, cu espresii împrumutate de la sărăcia economică. Vorba românească mișel, care însemnează azi "om de nimic", însemna odată "sărac"; tot astfel franțuzescule miserable, germanul elend. Și limba desigur că nu e făcută de bogați spre a batjocori pe cei săraci, ci așa este. Sărăcia pentru mase e mult mai deschisă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
viclean și fără rușine? Răspunde, șmecherule, răspunde, inimă nesătulă: cu ce, cu ce o să-mi hrănesc orfanii? Uite-l că vine beat și nu se poate ține pe picioare... Cu ce l-am mâniat eu pe Dumnezeu? Răspunde-mi, șarlatan mișel și nerușinat! Însă generalul n-avea chef de așa ceva. Marfa Borisovna, douăzeci și cinci de ruble... tot ce pot cu ajutorul prietenului meu... Prințe! Am greșit amarnic! Așa-i... viața... Iar acum... scuzați-mă, sunt slăbit, continuă generalul, stând în picioare în mijlocul camerei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
o adevărată mângâiere pentru noi, cari, cu multe sacrificii, susținem această luptă contra calomniei și invidiei unora, contra orbirii altora, contra indiferenței celor mai mulți, să vedem că, în sfârșit, d. Brătianu însuși deschide ochii și vede că lupta în capul celor mișei și incapabili, în contra celor onești, cari singuri sunt capabili să dea o o organizare serioasă țării. Iacă fără îndoială cea de-a doua cauză și, desigur, cea mai însemnată a retragerii d-lui Brătianu. Onorat cu încrederea țării, onorat de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
altul. Un erou. În cuib fă-ți toată școala. Cunoaște bine Legiunea. 5. Legea ajutorului reciproc: ajută-ți fratele căzut în nenorocire. Nu-l lăsa! 6. Legea onoarei: mergi numai pe căile indicate de onoare. Luptă și nu fi niciodată mișel. Lasă pentru alții căile infamiei. Decât să învingi printr-o infamie, mai bine să cazi luptând pe drumul onoarei. Corespondența ideatică, spirituală, dintre învățătura creștină prin disciplină și ascultare de Biserică, de ierarhia harică, și disciplina legionară, ascultarea de ierarhia
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
de primăvară, cald. Ora 11 D. Ghica la mine, vorbit cu el despre guvern. Ora 11½ Slăniceanu, apoi Teriachiu, care vede greutăți pentru Moldova. Lume toată după-amiaza, obosit și răcit. Dumba, membru al Reichstagului din Viena, care e foarte interesant, Mișea, generalul Cerkez etc. 4-6 cu Elisabeta la Cotroceni, furtună și ploaie, aer minunat. D. Brătianu la mine; nu a putut încă să formeze guvernul, o va face însă mâine. Vineri, 10/22 aprilie. Vinerea mare Vreme minunată, noaptea ploaie. Dimineața
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
lui Elohim; nu pentru un cîștig mârșav, ci cu lepădare de sine.” Ți-ai găsit milostenie, totul este numai lepădare de bani în pungile amăgitorilor, pentru un cîștig mîrșav și o robie veșnică. Pentru că nu se lăsau de aceste apucături mișele, Petru revine cu A doua epistolă sobornicească a lui Petru probozîndu-i la 2,1: ,, În lăcomia lor, vor căuta ca prin cuvîntări înșelătoare, să aibă un cîștig de la voi.” Aceștia erau faimoșii iudeo-creș-tini după nărav și faptă cînd aveau puchi
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
30 de ani! El face această negare publică pentru a-și salva pielea fiindcă în anul 58 a fost găbuit de rabinii doritori să-i ceară socoteală pentru hulă asupra mozaismului și să-l trimită la moarte pentru asemenea apucături mișele. Parcă vrînd să ne dea o luminiță din borta întunericului despre aceste învățături de început ne scrie A doua epistolă a lui Pavel către corinteni, unde la 4,3 ridică puțin vălul îndobitocirii: ,, Și dacă evanghelia noastră este acoperită, este
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
arimin și satanismul mozaic prin varianta iudeo-cretinismului care urmărea să pună mîna pe putere în imperiul roman, condus în acele vremuri de împărați geți, unde religia și limba lor erau prima-întăi! Să ne dezmeticim puțin și să-i cerem socoteală mișelului pentru făcătură și vicleșug. Spune el că lupta s-a desfășurat în ceruri iar acolo era lăcașul balaurului cel mare, șarpelui cel vechi, numit Satana, iar Iahwe al lui Ioan, un pezevenchi cam sturlubatic dar cu gînduri mișele, s-a
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
cerem socoteală mișelului pentru făcătură și vicleșug. Spune el că lupta s-a desfășurat în ceruri iar acolo era lăcașul balaurului cel mare, șarpelui cel vechi, numit Satana, iar Iahwe al lui Ioan, un pezevenchi cam sturlubatic dar cu gînduri mișele, s-a urcat ajungînd și el locatar prin aceleași ceruri dar mult mai încoace, pentru că proprietarul cel vechi era Dumnezeul cel vechi împreună cu șarpele vechi și îngerii lui pe care el îl numește Satana. Și Elohimul lui Ioan plin de
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
interlo- cu torul său „E măgar, și violent și n-are manere !”. Limbajul personajelor provenind cel mai adesea din mediul burghez este reținut, politicos, evitând scatologicul, iar imprecația este adesea modestă, cumpănită, educată la școala fran- ceză a vodevilului cu „mișelul”, „mizerabilul” etc.. Neaoșele „coate goale”, „mațe fripte” ies mai rar la iveală și sunt expresia prin contrast a unei mândrii burgheze. Caragiale va fi mult mai generos cu limbajul colorat al imprecației în articolele politice, analizate excelent de Ruxandra Cese-
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
tea geților nu lăsa pe nimeni să o clevetească. Ca un bun gospodar al neamului său trimitea solii pe la vecini să mențină legăturile de bună prietenei cu ei dar și să iscodească de nu i s-a aprins vreunuia gînduri mișele de prăduire(T 27). Pentru ase-menea misiuni trebuiau oameni destoinici și isteți care să culeagă informații și să caute limbi de taină. Se pare că Macedonia trecea prin vremuri grele pentru că Bi-seto invită pe aliații acesteia să rupă înțelegerea iar
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
dar și mulți înciudați. Bezine - mato (44 - 30? î.e.n), cel care l-a urmat pe Bisto, a avut de înfruntat o situație foarte grea(tăblița 45). Scăpați de strînsoarea falnicului get, mulți nobili s-au stricat în apucături mișele ajungînd să necinstească sfînta cetate a Sarmisetuzei. A încercat să facă pace cu murdara Roma dar solia trimisă a fost găbjită de acești nemernici și pusă la popreală. Nici falnicii oșteni geți nu-și mai găseau vrednicia faptelor din trecut
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
beției au pierit în fața frigului care l-au îndurat dormind sub cerul liber. Cum aveau și ceva glagorie în tărtăcuță nu s-au făcut de rîs urlînd la lună. L-a trimis în solie pe scumpul Cozon la sciții cei mișei din cetatea Gramio iar el va veni din urmă să cerceteze oarecare pricini și să hotărască pe loc precum un om plin de înțelepciune. Tăblița 46 arată că influența statului geților ajungea pînă din-colo de Nistru în lumea sciților care
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Libertatea la cuvânt e dreptul la viață al omului, libertatea la cuvânt e o cucerire a civilizației. Nu o pângăriți, nu o striviți. Cei ce se opun astăzi au rămas tot retrograzi și victime ale nedreptății vechilor practici; infami și mișei au fruntea însângerată și „vântul suflă rece ca dintr-un adânc de ocnă”. Se vor alte exterminări? Ateismul afișează zi de zi tot mai multă ignoranță. Credința a fost arma prin care am supraviețuit în istorie. Ar fi o dezarmare
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
viitorul țării, s a săvârșit în temnițe, în grele chinuri, crucificați pentru neam, pentru sfânta cruce, pentru țară. La toate aceste „vampirice ospețe”, legionarii au răspus cu demnitate: „mergi numai pe căile indicate de onoare. Luptă să nu fii niciodată mișel. Lasă pentru alții căile infamiei. Decât să învingi printr-o infamie, mai bine să cazi luptând pe drumul onoarei.” (C. Z. Codreanu-Legea onoarei) Omul individ, la fel și neamurile, trebuie să trăiască din seva lor morală și să se afirme
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
învingătorul tău câștigă puterea de a stăpâni vremelnic material și nu spiritual devenind faună și animal, învinsul, în cazul nostru legionarul, devine floră și îl apropie de Dumnezeu. Caznele îl desăvârșesc pe om și nu îl poate acoperi colbul vremilor mișele, nici urlete, nici mușcături câinești, nici violențe. „Dați Cezarului ce-i al Cezarului și lui Dumnezeu ce-i al Lui.” Pătimirea este creatoare, ea înflăcărează pe om atunci când are un scop măreț, un ideal sfânt și devine punct cardinal în
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]