1,244 matches
-
conducătorii direct după înălțime pentru că alte criterii oricum nu ne mai sunt de folos. Așa e românașul nostru, exact ca și Tache, Lache și alți asemenea, e lider înnăscut știe mereu ce trebuie să facă și îi ia mereu la mișto pe ăia de sus, care sunt mereu și necondiționat incapabili. Nu-i frumos. de multe m-am întrebat dacă trăia caragiale ce scria el acum? cred că mi-ai răspuns... Ok, chiar nu știam diferența, crawl versus burtiera. Pentru Petra
Istoria mentalităţilor pe verticală by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82650_a_83975]
-
înainte refrenele celor mai cunoscute piese din anii 80 până azi apoi FANAS (Beatehas) împreună cu DJ J-on vor prelua legătură și o vor ține până la dimineață călare pe MPC și platane. Dress code XXS: fuste sau pantaloni cât mai scurți mișto, dar ce filme vor fi, mai exact ?
ShortsUP by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82667_a_83992]
-
rădăcini” este o campanie Realitatea Tv susținută de Petrom, cu sprijinul MaiMultVerde și în parteneriat cu RNP Romsilva , cu scopul reîmpăduririi zonelor afectate de viiturile și inundațiile din iulie 2008. O să vin și eu cu câțiva prieteni De ce toate chestiile mișto se fac în Timișoara ? Iar în București lumea nu știe decât să se certe ? cam subiectiv
Căutăm voluntari din Teleorman şi Timiş by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82685_a_84010]
-
făcut-o, ce să mai. Va trebui să îi răspunzi cu aceeași monedă cândva. Pregateste-te. hahahah vai. Cabral e genial winding you up Cabral e foarte bun, bravo lui, si bravo și ție că înduri cu un zâmbet farsele mișto!la vânzoleala și stresul cotidian chiar fac bine câteva momente de destindere.ar trebui să schimbăm cumva toți modul de viață,suntem până la urmă pricepuți la glume.frumos! foarte tare, mult prea tare, with all due respect, bravo lui! Genial
Telegraf by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82673_a_83998]
-
În faliment, comunicare la care Întregul Consiliu a amuțit, nimeni n-a spus două vorbe, a trebuit să mă ridic tot eu, singurul din tot Consiliul, și să vorbesc În apărarea domnului Vosganian pe care Nicolae Manolescu Îl lua la mișto tot timpul și domnul Vosganian a trebuit să se apere În mai multe rânduri să nu fie batjocorit, și am spus că nu este firesc ca un ministru de Finanțe al României să poată ține În frâu finanțele României, dar
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
acest capitol am selectat o singură zisă a regretatului Traian Tomescu, definitorie pentru România tranziției, fie că e vorba de sport, de politică, de mass-media sau de relațiile sociale pur și simplu: "La pasa cu călcâiul și la luatul la mișto suntem campioni mondiali".
Clasicii decerebrării by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10067_a_11392]
-
proprii e evidentă. Acolo unde articolul nu e necesar, pentru că forma pronominală este deja în genitiv, prezența sa exprimă mai ales extinderea unei mărci de oralitate necultivată, intenția de a vorbi altfel decît cer normele: "ni se făcuse dor de mișto-urile lu' matale" (EZ 2326, 2000, 10). Confruntînd situația actuală cu descrierea dată de Iorgu Iordan, în Limba română actuală (1943), fenomenul pare în esență același, dar exemplele sînt cu siguranță mai ușor de găsit în scris.
"...lu' matale" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17180_a_18505]
-
vorba de un simplu fapt comercial, având ca scop vopsirea cine stie cărei ciori și vinderea ei că papagal, transformarea ei în marfă, adică. Ajunși la marfă, să observăm că acest cuvânt a înlocuit, în limbajul tinerei generații, pe vechiul mișto. Acesta din urmă, credeam noi, vine din limbajul țigănesc și, de fapt, trecuse și pe-acolo, dar venind de la nemțescul "mit stock" = cu baston. Dacă în vremea de până acum, o valoare recunoscută era elegantă - un barbat elegant, acum câteva
Legături periculoase by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Journalistic/18064_a_19389]
-
sau imagini teribile, angoasante, întoarse imediat în derizoriu prin glose autoironice și rîme neașteptate ("... ascund în mine un prunc putred și pun pe lume / în cele din urmă puțin pămînt / nașterea lui înseamnă numai pe buze puțin noroi. // nu sună mișto? / nu aduce puțin cu Artaud, putin cu Rimbaud?"). Poezia lui Ghergut atrage de la început că entertainment superior, prin acrobațiile intertextuale și umorul absurd. Recitita, ea dezvăluie o poetica profund baroca. Sub mască veselă, colorată, inteligență există spleen autentic. "Poantele" finale
O recreatie cu Ghergut by Radu Gârmacea () [Corola-journal/Journalistic/17626_a_18951]
-
felul nostru de a susține pe cineva mânjind cu căcat adversarul, este de o scârboșenie vecină cu ticăloșia. Am auzit chiar și o reportera spunând, înainte de meci, ca norocul și talentul Sharapovei mai trebuie și "oprite". Am auzit sute de miștouri la adresa "icniturilor" ei în momentul în care lovește mingea. Evident, cei care, după un scărpinat în cur pe canapea, aruncă în acea mare sportivă cu noroi sunt niște persoane care, din punct de vedere profesional, poate că nu reprezintă nici
Bendeac, reacție dură pe tema Simona Halep. ”O scârboșenie vecină cu ticăloșia” by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/25152_a_26477]
-
inspirație, doar transpirație. Fără nicio aluzie la Cartianu. Ciutacule, nu minți! Chiar dacă semnează Daniela Ivan, știu că titlul îți aparține, e mâna ta, nu te mai ascunde, oricum nu te iartă. ”Blejnar are o nevastă de milioane”, îl ia la mișto pe tartorul Fiscului Jurnalul Național, care dă în subtitlu explicația: Afacerile deținute de Andreea Blejnar au înflorit de când soțul ei e șeful ANAF”. Ar mai fi mers un joc de cuvinte cu ”deținute”/ deținuți, dar pentru asta trebuie să așteptăm
Cine i-a aranjat cu adevărat vizita lui Băsescu la Casa Albă () [Corola-journal/Journalistic/25228_a_26553]
-
nu cred că viitorul președinte l-a observat, arzând. La OTV, dacă nu vii măcar cu un divorț și un chiuretaj efectuate simultan în fața camerei, n-ai nicio șansă să intri în Direct. În Adevărul, Grigore Ecrivanul îi ia la mișto, sau cel puțin așa crede el, pe cei care au criticat excesele de la nunta lui Porcea. Ironia fină derivă din titlu: Acești bogați care sug sângele poporului” și se termină apoteotic cu înfierarea devierilor stângiste, plus ceva referiri la Codul
Ziare la zi: Băsescule, cu cianură ai încercat? - PAMFLET () [Corola-journal/Journalistic/25358_a_26683]
-
am obișnuit că lumea să se uite la mine ca la gunoi”, spune Criști. Întâlnirea cu drogurile a survenit practic inevitabil din moment ce trăia pe stradă. A consumat prima dată la 16 ani, iar de atunci viața l-a luat la mișto. În primă instanță a început să-și piardă vocea. „ Ști cum cântă, era cel mai tare, iti cântă ce vrei tu”, intervine în discuție și fratele lui Criști, tot consumator ajuns pe străzi. Din spate un copil de’o șchioapa
Lumea subterană a Bucureştiului: Copii care se droghează de la 11 ani şi prostituate care fug după un pumn de prezervative () [Corola-journal/Journalistic/25420_a_26745]
-
și alte moduri de a marca în scris pronunția, cu ritmul și cu modulațiile ei afective: "Pînă acu' am văzut Moldoveanu' numa' de jos în sus..."; "săr'na dom' pilot!"; "probabil era geamu' murdar", "tre' să recunoști"; "nu mai faceți mișto, ca nu ie frumos!; Această poză este fuarte dulce!" ; "de fapt, în cazul în care mai iexistă, ce ieste și ce vria iel?". între semnele evocatoare ale oralității trebuie amintite punctele de suspensie ("Nu... nu se poate.... e prea mult
Conversații by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16702_a_18027]
-
comunicarea curentă și implică un grad mare de subiectivitate și chiar de afectivitate; de aici și nevoia de a-i substitui periodic, pentru a reîmprospăta inventarul expresivității. Acum cîteva decenii, enunțul judecăților tranșante era asigurat, în registrul colocvial-argotic, de cuplul mișto - nasol; cele două cuvinte sînt încă în uz, dar s-au banalizat, iar generațiile mai tinere recurg cu precădere la sinonimele lor, marfă și nașpa. Din punct de vedere gramatical, marfă urmează un model prezent în româna populară și familiară
"Marfă" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16862_a_18187]
-
celor mai populare evaluative la modă să joace un rol și asocierile fonice; în acest caz, nașpa ar fi fost selectat, între variile sinonime candidate la postul de termen negativ preferențial, și datorită asemănării sale fonice cu nasol, iar în mișto, meserie și marfă identitatea consoanei inițiale n-ar fi o simplă întîmplare... Aceasta rămîne însă o simplă ipoteză, greu de demonstrat și ușor de respins prin contraexemple.
"Marfă" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16862_a_18187]
-
a uitat știrile în altă încăpere" (Evenimentul zilei = EZ, 2313, 2000, 2) etc. Cuvîntul face parte din categoria mijloacelor evaluative cu sens foarte general; în cazul dat, sensul global negativ se poate particulariza ca "rău", "prost", "urît" etc. Cuplul antonimic mișto - nasol nu a dispărut, dar marca de actualitate și avantajul de frecvență par să aparțină de cîțiva ani perechii marfă - nașpa. Aceasta e asimetrică din anumite puncte de vedere: în vreme ce marfă e un cuvînt foarte cunoscut și frecvent, avînd o
"Nașpa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15888_a_17213]
-
Le apropie totuși trăsăturile formale și funcționale: ambele sînt invariabile chiar în uzul lor adjectival; ambele apar și ca adverbe. în cazul lui marfă, sursa caracterului invariabil e schimbarea valorii gramaticale; în cazul lui nașpa, trunchierea. Nașpa are, ca și mișto (cuvîntul-emblemă al argoului românesc, rămas în uzul principal invariabil, deși i s-au format un feminin - miștoacă - și cel puțin un diminutiv acordabil, miștocuț), o terminație atipică pentru un adjectiv. Nașpa nu e de găsit, deocamdată, în dicționarele generale. Nu
"Nașpa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15888_a_17213]
-
-i mai iese-n cale, dar la sfîrșit tot are timp să se-ntoarcă la copil, să mănînce-o pizza cu el și poate să se uite-mpreună la un meci. O chestie de familie cum scrie la carte. - Și treaba mișto, adăugă Kingsley, e că-n misiuni, de fiecare dată, puștiu' le vine de hac ălora răi. Ca faza cu spionii ruși care s-au luat după el și-au călcat pe guma lui de mestecat, de-au rămas lipiți de
Jonathan Coe - Casa somnului by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/15650_a_16975]
-
pusă la derută", Tineretul Liber 585, 1992, 2), la abureală ( "un mitan secund jucat la abureală", AC 23, 2000, 15). Modul de a se comporta și de a vorbi tipic argotizant și juvenil este la șme (la șmecherie) sau la mișto. în aceste exemple nu mai apare nuanța de scop; cum nu apare nici în construcția la meserie, pur modală. Alte sintagme sînt construite mai ales cu verbele a lua, a merge: la sigur, la sentiment. O serie caracteristică e cea
"La fix", "la derută", "la o adică"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16435_a_17760]
-
punerea la punct a tribunului: minciunile și acuzațiile au rămas în urechile telespectatorilor. Nici o lege sau reglementare nu obligau televiziunile și ziarele să-i permită lui Vadim acest dezmăț. în fine, mulți tineri care l-au votat (fie și la mișto, cum ziceau ei) pe Vadim, aveau educația pe care aceleași televiziuni, radiouri și ziare le-o fac de un deceniu: o educație a subculturii triviale și a violenței de gestică și de limbaj. Le-a fost ușor să recunoască în
Cine l-a inventat pe Vadim by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16518_a_17843]
-
ales abrevieri; "te deranjează vorbitul în jargoane și prescurtări? " (computer-games.ro). Unii par a atribui eticheta jargoane (păstrîndu-se mai aproape de definițiile mai vechi ale termenului) în special împrumuturilor la modă, ostentate din snobism: "prefer să folosesc întotdeauna un țigănism ca mișto, gagică etc. decât să bag jargoane ridicole precum cool, trendy, job" (clubliterar.com). Oricum, jargoanele și argourile sînt cel mai adesea calificări echivalente: "având în vedere că ești locat(ă) departe e foarte posibil să nu fii la curent cu
Argouri și jargoane by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12006_a_13331]
-
face din limba română - și din alte limbi, din care împrumută fugitiv, la nevoie, diverse expresii - un instrument de o surprinzătoare eficiență. Și de o desăvârșită eleganță, binecunoscuta eleganță a stilului lui Mircea Cărtărescu, în ale cărui texte și cuvântul mișto pare desprins din Thomas Mann. Curajul scriitorului de a juca la o miză mare, la miza maximă, fără să fi cerut în prealabil aprobarea unui C.O.M. al vieții literare este perceput ca o sfidare. Cine se crede Mircea
Jos Mircea Cărtărescu! by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16046_a_17371]
-
mi s-a răspuns. Faptul că cineva chiar verifică adresa de mail la care am trimis și că se obosește să răspundă, mi se pare un pas mare pentru România și pentru omenire, în general. Și mi se mai pare mișto că, pe scrisoarea primăriei către mine, sunt patru semnături. Deci patru oameni s-au ocupat cu seriozitate și profesionalism de problema mea. Cred că au fost ședințe peste ședințe pe tema asta: - Ce facem, mă, cu scrisoarea lu’ Tache? O
Mi-a răspuns Piedone! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19601_a_20926]
-
Simona Tache Nu v-am mai zis de mult cu ce căutări pe Guaghel... Guagăl... Gagăl... Google s-a mai ajuns pe blogul meu. Iată: plici muște păunescu “cate-o limba” freze mișto băieți batrini dezbrăcați poze cu fețe din mizil poze cele mai frumoase femei din lume fete lehliu cumpăr fier vechi mircea badea blog focul iubiri episodul de azi romeo și julieta caricaturi simona tache dată afară vremea pe vicend www
E bine să dea Păunescu câte-o limbă pe chelie? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19620_a_20945]