962 matches
-
mai saturi să o privești, simțeam razele de soare încălzindu-mi corpul vedeam de asemenea soarele plin de maiestate strălucind pe cer în acea dimineață. Iar la orizont în depărtare se vedea orașul, freamătul si lupta unei noi zile, oamenii mișunau precum furnicile avântându-se in necunoscutul unei noi zile. Mi-am pus trei întrebări și anume: ,, Cine suntem? De unde venim? Încotr-o ne îndreptăm?” Am căutat în mintea mea răspunsuri la aceste intrebări din cărțile pe care pe atunci le citisem
FRAGILITATEA VIEȚII UMANE de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384261_a_385590]
-
ticăloși. - ... Adică.... să mă înfund singur și, de bunăvoie?!? Ce judecăți geniale ai! - Florin râdea într-un fel ciudat, și parcă toate acele hohote umpleau camera nu cu veselie, ci cu furie. Măcar, ești sigur că știi pe ce cărări mișună ticăloșii? Sau chiar îți închipui că, este la fel de simplu să-i dibuiești la fel ca atunci când, primeai așa, din zbor, câte un pont și așteptai contrabandiștii exact pe noul traseu pe și-l aleseseră, și uite-așa, te umpleai de
SUB CERUL MUT de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380112_a_381441]
-
cei care s-au urcat în mașina sa, personalități sau oameni obișnuiți, unii minunați, alții drogați, borfași, criminali. Decorul întâmplărilor e vizualizat pregnant. New York-ul este „o junglă de beton și sticlă, o fabuloasă Arcă sub Zgârie Nori”, în care mișună 145 de nații. În acest furnicar la fiecare două minute izbucnește un incendiu și la fiecare 28 de secunde se comite un jaf, însoțit deseori și de crimă, cele mai multe victime ale agresiunilor mortale fiind polițiști sau taximetriști, împușcați sau înjunghiați
MĂRTURIA UNEI EXISTENȚE REMARCABILE [Corola-blog/BlogPost/94099_a_95391]
-
neliniștește pe tine, Adrian ? Adrian - Ultima întrebare e și cea mai simplă dintre toate, atât doar că nu pot să mă „deschid” prea mult, permanent am făcut-o și nu m-a ajutat cu nimic. În lumea aceasta, în care mișună tot felul de lighioane, nu mai există bun simț, înțelegere între oameni. O vreme a atrocităților, vulgarității, subculturii și consumului visceral, în care îmi este greu să mă adaptez. știu că perioada pe care o traversează omenirea în prezent este
“… un recurs vizual dramatic al imaginilor mărginirii” De vorbă cu pictorul Adrian Samson [Corola-blog/BlogPost/94161_a_95453]
-
stolnicul Constantin Cantacuzino în casele domnești de la Cotroceni, Mogoșoaia, Potlogi etc. Aduceau cu ei știri prețioase, pe care ce doi iluștri bărbați de stat le foloseau în interesul lor și a Țării Românești. Pentru a înșela vigilența agenților turci care mișunau pe străzile Bucureștiului ca să surprindă toate mișcările, și în special lucrăturile de la curtea domnească, Constantin Brâncoveanu evita să primească acolo soliile străine care ar fi trezit suspicuni de natură să-i creeze neplăceri. Travestiți sau deghizați în negustori de mărfuri
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) – un precursor al diplomaţiei secrete şi al informaţiilor [Corola-blog/BlogPost/94169_a_95461]
-
lăsîn-du-li-se - proprietate privată - doar lacrimile / speranțele și munca lor de ocnă mereu pentru alții / domiciliat într-o rană sîngerîndă / întinsă între două rîuri înstrăinate / studii superioare făcute printre străini / ajuns uricar la curtea Dorului de țară" ( Proces verbal). Versurile bucovineanului mișună de "gînduri subversive", reverberînd "ani de suferință", o "durere comună", "dorinți seculare". Prin forța lucrurilor, ele se întorc către anul 1940 și chiar mai adînc în vremuri, înaintea făuririi României Mari, a cărei icoană funcționează precum un miraj. "Bolnav de
Patria în variante by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8235_a_9560]
-
ideologie. S-ar putea stabili atât ca analogii între reflexiile din întoarcerea din rai și Solilocvii sau unele din Fragmentele nefilozofice (Vremea, 3 martie 1934). întoarcerea din rai e într-adevăr un roman livresc. Nu numai numele și ideea filozofilor mișună (Platon, Socrate, Plutarch, Freud, Chestov, Croce). Sunt amintiți scriitori din diferite țări, epoci și concepții: Dante, Papini, Wilde, Pirandello, Baudelaire, Carlyle, Shaw, Proust, Eminescu, Iorga. Nu lipsesc nici compozitori celebri: Debussy, Glinka Smetana, Ceaikovski, Mozart etc. Revenind la recenzia lui
Maitreyi și criticii săi interbelici by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/8289_a_9614]
-
de poezie ca Gheorghe Grigurcu trebuie să știe că bunele sentimente nu sunt suficiente pentru a susține, artistic, o pagină de literatură. Din păcate pentru cățelul ud și flămând, pentru pisica oarbă care scormone prin gunoaie, pentru șobolanii și gândacii mișunând în lumea betonată a lui Ion Maria, acesta nu reușește să scrie, în nouă cazuri din zece, decât o poezie cumințică și palidă.
Poezie cuminte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8468_a_9793]
-
de măștile și personajele sale, de înscenările dramatice, ba chiar și de mediul liric, pentru a medita singur, față în față cu cititorul. Imaginile poetice, asocierile insolite, răsturnarea reprezentărilor curente lasă loc filozofării morale, cu atenție distributivă la tot ce mișună-n jur, și cu credința adâncă în mâna tămăduitoare a dumnezeirii: Dacă masa înseamnă fluxul și refluxul dorinței, individul este imnul înălțat singurătății. Învață să fii singur și vei deveni nemuritor. Dar cum poți viețui singur, într-un univers plin
Hyde Park by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8421_a_9746]
-
evenimentele istoriei mari le eclipsau pe cele editoriale. Cristos versus Arizona, apărut chiar în 1988, reprezintă un experiment literar cum puține se înregistrează într-o viață de scriitor: o panoramă a unei lumi haotice și în continuă viermuială, o bolgie mișunând de păcătoși, comparată cu pânzele faimoase ale lui Hieronymus Bosch ori Brueghel. Iadul pe pământ prins într-o frază uriașă, așa s-ar putea rezuma cartea scriitorului spaniol, care descrie o lume cumplită, populată de oameni de toate rasele și
Cele mai frumoase... by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7774_a_9099]
-
raportează Directorului general despre o conferință ținută de eroul nostru la Focșani, la 6 aprilie 1936. Referindu-se la nuvela lui Hasdeu Duduca Mamuca, vigilentul ofițer o numește... Tătuca și Mămuca (p. 21). Rizibil! Datele eronate din biografia lui Eliade mișună peste tot: "în preajma primului război mondial pleacă pe cont propriu în India" [p. 52]. în 1917 nu avea decât 10 ani! [M. H.] Și-a dat doctoratul în filozofie orientală și filologie sanskrită la Univesitatea din Calcutta și Beuares" [p.
Mircea Eliade în arhiva Securității - Noi date, certitudini și inexactități by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/7790_a_9115]
-
un zgomot neașteptat venit din piață (tancurile trăgeau în plin în fațada Muzeului de Artă, unde teroriștii se baricadaseră și dădeau foc, din răutate, operelor marilor maeștri), tânăra femeie nu s-ar fi trezit cu un oftat prelung. Cei ce mișunau pe corpul ei statuar se aruncară în disperare pe podeaua de piatră și-o luară la fugă, ca niște gândaci de bucătărie speriați de-o rază bruscă de lumină. ș...ț Goliți de vlagă, bărbații providențiali își încheiară aglomerata și
Ce-ați zice de-un fan-club Cărtărescu? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7055_a_8380]
-
ce fel de indivizi au făcut carieră la vârf în ultimii zece-cincisprezece ani chiar într-o țară mai civilizată decât România! Antologică este scena primei vizite a unei delegații oficiale a Cehoslovaciei post-comuniste la Moscova: "La Kremlin agenții în civil mișunau peste tot. Ne-am trezit într-o încăpere uriașă și întunecată unde într-un colț se aflau canapele din piele și fotolii. Ne-am gândit dacă nu cumva ne așteaptă destinul lui Dubšek din 1968, adică dacă niște indivizi musculoși
Chiar: de ce n-am avut un Havel? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7077_a_8402]
-
friza suferința. Venea îmbrăcată în rochițe drăguțe și își ocupa maiestuos locul la periferia jocurilor noastre, observându-ne din spatele cearcănelor ei, ce trădau fie o maturitate precoce, fie prezența viermilor intestinali. În anul în care Natalia a respirat și a mișunat grațios în preajma mea, n-am găsit nici un prilej să leg două vorbe cu ea. O iubeam în tăcere. Dar nu de la distanță. Făceam tot ce puteam să mă strecor în preajma ei, iar când formam semicercul de scăunașe, căutam să mă
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
în gând, în timp ce plec uitându-mă doar cu coada ochiului la ei. Mă întorc la problemele mele de zi cu zi, care au trecut de mult de faza ce mănânc diseară sau unde mă prinde noaptea. În cartier la noi mișună un boschetar care se crede femeie. Umblă mereu cu mărgele, brățări, genți colorate, eșarfe și păpuși stricate. Un cerșetor cu barbă, care miroase de la o poștă, fie vară, fie iarnă. Uneori se dă cu ruj. Nu e în toate mințile
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
izbită de muchia cerului încărcat de strălucirile lui metalice după care, pământurile, respirând domolite, prin fânețele, grâiele, făgașele de ape secate, ogoarele de trifoi, floarea-soarelui și cartofi, arzând ninse sub lună, curgeau, înecate-n lunci grase, pe malul Siretului. Totul mișuna de exodul mărunt al lighioanelor și vietăților adunate în turme nesfârșite să-și găsească sfârșitul pe drumul pierzaniei. O pornire tainică, înspăimântătoare, le mâna odată cu vântul ce creștea năvalnic și se tânguia fierbinte, noapte de noapte, de la mijlocul nopții până în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
dimpreună cu praful și colbul stârnit de-atâtea picioare puse-n mișcare, umpleau într-atât văzduhul până-n cer, că luna și stelele dispăruseră și aerul nu mai putea fi respirat. Fluturii și albinele mureau de duhoare. Numai furnicile, trudnicile furnicuțe, mișunând râuri-râuri, înaintau de sârg, cu fanatism, devorând larvele cu care plecaseră în spinare, sfârșind prin a se devora unele pe altele, cele roșii pe cele negre, cele albe pe cele cafenii. Cele mai tragice, în efortul suprem, erau veverițele. Botișorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
depărtat. O chemare. Un glas. Apoi mai multe. De undeva din... Aruncându-se cu burta la pământ să nu-l descopere reflectorul care mătura retezând liniile, se silea să asculte toate zgomotele și mișcările. Șoarecii de câmp, șobolanii și popândăii mișunau în întuneric, prin țărână, cu icnituri scurte, ca o tuse înfundată, și el se gândi pe neașteptate nu mai încercase, dar se gândi că, dacă vrea, îi poate chema la el. Își subția și-și îngroșa vocea cum voia. Vocea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
cunoșteau bine drumurile și asigurau totodată paza mărfurilor ce li se încredințau. Schimbul comercial, era tot monopolizat de Poartă, care își întărise și mai mult poziția prin cucerirea în această vreme a vechiului drum comercial polon spre Marea Neagră. Prin Moldova mișunau o mulțime de negustori și cămătari turci, care cumpărau de aici, cereale și vite, mai ales oi, pe care le vindeau la Constantinopol. Cu toate că regimul turco-fanariot(1711-1821) a constituit forma cea mai apăsătoare a dominației otomane, totuși în Moldova, serviciul
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
nesemnificative sau negative, precum în Întoarcerea Fiului risipitor, Coborârea de pe cruce. Orbirea lui Samson de către filistini ș.a., Rembrandt face justiție poetică. Justiție poetică face și Rafael în tabloul Transfigurarea: Iisus situat înalt strălucește în lumina intensă, pe când în planul inferior mișună în semiobscuritate o masă de oameni înspăimântați de un copil pradă unui atac de epilepsie. A fost un tablou profetic, delimitând epoca luminoasă a Renașterii de decăderea spirituală ce urma să vină. Justiție poetică au făcut Pieter Bruegel cel Bătrân
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
de cap în România, făcând slalom printre textele de lege, se bucură de susținerea unor personaje sinistre, cu o oarecare influență și care, la rândul lor, au dosare penale grele în spate? “Atunci când se ridică sus oamenii de nimic, nelegiuiții mișună pretutindeni.” (Psalm 11, 8). * Se afirmă adesea și în tot arealul informațional că tranzităm o perioadă de criză economică. Se susține, totodată, că aceasta este cauza fărădelegilor ce se petrec în societatea românească. NU ESTE ADEVĂRAT! Ce suport au în
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
ceva bănuți la chimir. El nu era un om rău, ajuta pe cel În necazuri. Nu era nici zgârcit: dădea câte un bănuț unei vaduve. Și nici nu era hapsân dupa avere. Târgul unde fusese era mare, iar În târg mișună oameni fel de fel. Și buni, dar și rai. Mai mulți răi decât buni. Cum mergea negustorul singur cu gândurile lui, i se păru că zăreste o umbră. Se opri, privi În urma lui, dar nu văzu nimic. Pesemne doar i
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
al fostului meu profesor de logică, Henri Wald: "își însoțea vorbirea cu o gesticulație plăcută și avea o excelentă Ťmișcare scenicăť. Era bine crescut, snob, vorbea o română deosebit de îngrijită. Iubea restaurantele, mesele bune, spectacolele, ținea conferințe în lumea artistică, mișuna enorm social, avea o nevastă cu un corp superb care lucra la televiziune și înjura ca un birjar, fapt de care el era foarte mîndru pentru că dădea Ťșicť". Sau o satiră comprimată într-o pastilă apoftegmatică: "în timp ce Sorescu nu-l
Pe marginea unui jurnal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9772_a_11097]
-
birouri pentru lucrări cadastrale, la etaj, unde, cândva, era o bibliotecă cu destui cititori, pe care și noi am slujit-o o vreme, firma "Avon" și - scrie pe o ușă închisă - un post de radio (defunct?). În holul de la parter mișună ceva lume. Gândim: vreun spectacol. Aș, e un târg al locurilor de muncă. Sala mare e închisă. Clubul, în beznă. Din an în Paște, la Pașcani poposește câte o trupă de teatru și, probabil, mai frecvent, câte o șușanea. De pe
Opacități by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/8999_a_10324]
-
cu seriozitate, iar pe la ora 11 capitolul este încheiat; corul se risipește, cerșetorii își iau tălpășița, iar pe ușa bisericii apare lacătul mare ca un ciocan. Aflându-mă în fața unei biserici, sub loviturile soarelui și pe strada Căpitanului Iancu, unde mișună legendele urbane, am avut o revelație, pe care trebuie neapărat s-o povestesc, ca sa nu fermenteze. Mi-am dat seama că nu doar rugăciunile sunt ținute sub talpa programului; că toată viața, mai cu seamă cea culturală, e împărțită în
Programul și Bunul Dumnezeu by Doina Ruști () [Corola-journal/Journalistic/9244_a_10569]