1,364 matches
-
județul Timiș în perioada 28 iunie - 2 iulie LUNI: Timișoara (străzile Palmierilor, Ștrandului, Cometei, Romul Ladea, Zimnicea, Garofiței, Aleea Ghirodei, Moldovei, Carului, Labirint nr. 16, 18, Tacit, Calea Bogdăneștilor, Barierei, Belgrad, Taborului, Umbrei, Zorilor, Măslinului, Alecu Russo, Semicercului, Vidin, Veronica Micle, Lisabona), Hitiaș (parțial), Homojdia, Bacova, Uivar (p), Chereștur (parțial) - „Günter”, Comeat, Moravița (parțial), Cruceni (parțial). MARȚI: Timișoara (străzile Albinelor, Olanda, Dr. Robert Koch, Stuparilor, Demetriade, Băncii, Foișor, Timiș nr. 7, 9, sc. A, St. O. Iosif (parțial), Bărăgan (parțial), Crișan
Agenda2004-26-04-util () [Corola-journal/Journalistic/282594_a_283923]
-
Racoviță (parțial), Jenă, Găvojdia, Begheiu Mic, Alios - Fabrică de Lapte, Brutarie, C.R.R. , Canton C.F.R. , Antenă Connex Aluniș. JOI: Timișoara (străzile Cometei, Moldovei, Zimnicea, Stelelor nr. 6, Adam Mickiewicz, Radu de la Afumați, Banu Severinului, Zorilor, Măslinului, Alecu Russo, Semicercului, Vidin, Veronica Micle, Lisabona), Racoviță (parțial), Begheiu Mic, Stamora Română,Berini, Sacoșu Turcesc, Lenauheim (parțial), Remetea Mică (Mașloc), Șarlota, Buzad, Altringen, Comeat, Sintar, Bogda, Jamu Mare, „Comtim” Pădureni. VINERI: Timișoara (str. Timiș nr. 13, 15, sc. B, Aviația Utilitara - Calea Torontalului, Ateliere I.E.L.I.F.
Agenda2004-26-04-util () [Corola-journal/Journalistic/282594_a_283923]
-
de lapte, Brutarie, Cralovăț, Curtea, Jamu Mare (p), Comloșu Mare, Comloșu Mic, Lungă, Beba Veche. JOI: Timișoara (străzile Turda, Glinka, C. Dorobanților, Alpiniștilor, Orăștie, Ștrandului, Palmierilor, Labirint nr. 2, sc. A, C, Zorilor, Măslinului, A. Russo, Semicercului, Vidin, Lisabona, Veronica Micle, Căpitan Dan, Țebea (p), C. Torontalului, Bucovinei, Miresei (p), Felix, U.S.A.M.V.B. , C. Aradului - U.T.T. , Sere, Aerotim, Biobaza, Lic. Agricol, Dumbrăvița - zona D, Fermă I.A.S. , Aviația Utilitara, C. Aradului (p)), Pișchia (p), Racoviță (p), Babșa, Bătești, Temerești
Agenda2004-27-04-util pentru dvs () [Corola-journal/Journalistic/282619_a_283948]
-
Muzeul memorial „Ion Creangă“, amenajat în casa în care s-a născut și a crescut scriitorul, în care descoperim aproape intactă atmosfera știută din lectura „Amintirilor... În drum spre Cetatea Neamțului, înainte de ieșirea din oraș, poate fi văzută Casa Veronicăi Micle, în care a copilărit poeta, cea care avea să inspire peste ani multe dintre poeziile de dragoste ale lui Eminescu. Cetatea Neamțului, de pe zidurile căreia privirea poate domina drumurile spre Suceava și Tulgheș, a fost construită de Petru Mușat și
Agenda2004-46-04-turism () [Corola-journal/Journalistic/283060_a_284389]
-
Postăvarul, Ț. Vuia, Arcidava, Mangiuca, Migdalului, Miloia, Zaharina, Letea; casieria din str. Gh. Lazăr: străzile Labirint nr. 14-18, Stelelor nr. 8-14, Timiș nr. 5, 11, 15, Bd. Cetății nr. 54, 60, 64, Poneasca, Al. Lăpușneanu, A. Russo, Bârzava, Semicerc, V. Micle, Lupeni, Lisabona, Măslinului, Grünberg; casieria din str. Uranus: străzile Cantului nr. 8, 10, 12, 18, 20, Peșterii nr. 3, 5, Versului nr. 22, Pepinierei nr. 1, 2, 4, 6, Pandurilor nr. 2, Lupului nr. 1, Adolescenței nr. 9, 10, 18
Agenda2003-14-03-17 () [Corola-journal/Journalistic/280872_a_282201]
-
câte o fată." Din arsenalul instrumentelor de seducție folosite de scriitor în ipostaza de publicist face parte și umorul. Un umor fin, dar irezistibil. În plus, Costache Olăreanu stăpânește și anti-umorul. După ce se amuză luând notă de faptul că Veronica Micle îi spunea lui Mihai Eminescu, în intimitate, "Titi", el dezamorsează glumele răutăcioase care s-ar putea face pe această temă: "Numai prin filmele proaste, când e vorba de arătarea momentelor de inspirație ale unor mari creatori, se pune în mișcare
UN SCRIITOR DE VITĂ VECHE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17778_a_19103]
-
Creangă drept "clasici moldoveni", în timp ce Titu Maiorescu era taxat drept "estetician român burghez". E adevărat că autorul Luceafărului era admis, cu scrîșnire, în Parnasul "progresist", fiind totodată numit, pentru publicistica sa de ordin politic, "calul troian al naționalismului românesc". Veronica Micle nu se bucura de nici o cetățenie etnică. Amuzantă e împrejurarea că linia despărțitoare se întîmpla a trece și prin interiorul aceleiași familii. Dacă C. Negruzzi, care locuise la Chișinău și-l cunoscuse pe Pușkin, din care a și tradus, era
Contemporani cu Eminescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17208_a_18533]
-
faimoasei societăți: Anton Naum, Vasile Pogor, Ioan Ianov, Nicolae Nicoleanu, Nicolai Skelitti, Nicolae Gane, Dimitrie Petrino, Theodor Șerbănescu, Samson Bodnărescu, Mihai De Bonacchi, Iacob Negruzzi, Ioan Pop-Florentin, Ștefan Vârgolici, Mihail D. Cornea, Nicolae Beldiceanu, Miron Pompiliu, Dumitru C. Ollănescu-Ascanio, Veronica Micle, Matilda Cugler-Poni, Ioan S. Nenițescu, Nicolae Volenti. Spunem "minori", conform percepției noastre din prezent, deși în epocă li se dădea importanță, ei corporalizînd în bună măsură mișcarea lirică și recoltînd aprecieri măgulitoare (e de ajuns să menționăm că pentru Titu
Contemporani cu Eminescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17208_a_18533]
-
adesea cu buzele-ți divine./ Ce tind aceste versuri d-a ta ființă pline:/ Cine-i acea femeie? - și nu poți devina!". După cum, mai convingător, s-a susținut că Minte și inimă nu e decît o replică la interogația Veronicăi Micle din finalul poeziei Fugi: "Vai! și eu nedumerită/ Mă muncesc cu mult mai mult/ Căci nu știu ce-o fi mai bine:/ Mintea, inima, s-ascult?". Evident, cercetările pot continua pe un asemenea teren care e încă departe de-a
Contemporani cu Eminescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17208_a_18533]
-
cei mai mari poeți ai noștri. Iată acel necrolog de pomină, în care atoateiertătorul Eminescu își omagia fostul adversar din perspectiva eternității, găsindu-i merite care-i fac figura mai puțin dezgustătoare în fața urmașilor". A fost sau nu frumoasă Veronica Micle? Se vede că, neatestată suficient, în calitate de "femeie frumoasă", prin fotografiile ce ni s-au transmis (am spune azi: nefiind îndeajuns de fotogenică), muza lui Eminescu poseda, totuși, un farmec indicibil, un inefabil misterios care-i acorda o alură erotică irezistibilă
Contemporani cu Eminescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17208_a_18533]
-
moment în anturajul Veronicăi s-au simțit obligați să consemneze ceea ce în expresie simplă și banală numim "forță de seducție"". Dacă în cazul altor poeți junimiști, exegetul nu ezită a notifica neîmplinirea, scăderile lor artistice iremediabile, cînd scrie despre Veronica Micle înțelege a-i lua apărarea față de "extazul justițiar" al tînărului Delavrancea, care "n-a lăsat nimic din ea ("poet mic, neînsemnat, fără temperament, fără originalitate, fără chemare de a spune ceva nou pe lume"), nerefuzîndu-și plăcerea de a-i pune
Contemporani cu Eminescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17208_a_18533]
-
conștiinței naționale a românilor din Bucovina. Debutul poetic și publicistic are loc în revista ardeleană ("Familia" și "Federațiunea"), iar redactorul celei dintâi, Iosif Vulcan, îi va schimba numele în Eminescu. Muza inspiratoare a lui Eminescu și marea sa dragoste, Veronica Micle, era ardeleană (n. Ana Câmpean), din Năsăud și pribegise cu familia după Revoluția transilvană din 1848, stabilindu-se la Iași. Criticul care-l va impune în conștiința posterității cu un memorabil portret literar (Eminescu și poeziile lui), Titu Maiorescu, era
Despre "ardelenismul" eminescian by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/17408_a_18733]
-
Z. Ornea O legendă, bine întreținută, a transformat prietenia și apoi iubirea dintre Eminescu și Veronica Micle, în unică dragoste a poetului. Și nu-i așa. La Viena avusese relații amoroase cu o Mîli, despre care aflăm și dintr-un manuscris eminescian. Mai tîrziu, la București, era înamorat de o Cleopatra Poenaru, fiica a pictorului Lecca. I-
Scrisori de dragoste by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18005_a_19330]
-
a pictorului Lecca. I-a închinat și vestitele versuri de reproș: Pe lînga plopii fără soț/ Adesea am trecut/ Mă cunoșteau vecinii toți/ Tu nu m-ai cunoscut". Și au mai fost și alte femei plăcute inimii sale. Pe Veronica Micle a cunoscut-o la Iași. Dar Cezar Petrescu în cam triviala carte, în trei volume, Românul lui Eminescu acredita că poetul o cunoscuse pe Veronica, inca la Viena, ea venind, acolo, într-o călătorie de petrecere. Și, se pare, informația
Scrisori de dragoste by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18005_a_19330]
-
cunoscuse pe Veronica, inca la Viena, ea venind, acolo, într-o călătorie de petrecere. Și, se pare, informația nu e greșită. Veronica, născută în același an cu poetul (1850), a fost căsătorită în 1864, la 14 ani, cu profesorul Ștefan Micle, mai în vîrstă decît ea cu 30 de ani, cu care concepu și două fețe. Dar mai înainte de căsătorie, Veronica - sub numele ei de față (Cîmpan) s-a pretat, îndemnată de mama ei (moașa) să fie martorul principal în vestitul
Scrisori de dragoste by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18005_a_19330]
-
înainte de căsătorie, Veronica - sub numele ei de față (Cîmpan) s-a pretat, îndemnată de mama ei (moașa) să fie martorul principal în vestitul proces al lui Ț. Maiorescu în legătură cu episodul cam inventat de la Scoala Centrală de fete, unde viitoarea doamna Micle era elevă. Maiorescu n-a uitat incidentul, păstrîndu-i toată viața un dispreț constant. Se credea poeta (a și publicat un volum de versuri), se complăcea a ține, la ea acasă, un salon de lectură și punea mare preț pe prezenta
Scrisori de dragoste by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18005_a_19330]
-
mai fi niciodată răutăcioasa cu tine". Și, în decembrie 1877, îl vestea: "dac-ai știi cît doresc să fiu lîngă tine, mi-e lehamite de lumea asta". Anul 1879 e bogat epistolar. Și aceasta pentru că în vara a murit Ștefan Micle, lăsînd-o pe Veronica o tînără văduva de 29 de ani, dar cu două fețe. Eminescu îi scrie la începutul lui august 1879 o caldă scrisoare de condoleanțe, asigurînd-o că "în viața mea, ciudată și azi neexplicabila pentru toți cunoscuții mei
Scrisori de dragoste by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18005_a_19330]
-
nu are nici un înțeles fără tine". Veronica îi răspunde călin, copleșită de mărturisirile (să fi fost ele de circumstanță?) și îl roagă să redacteze, pentru ea, o cerere către Ministerul Cultelor în care să ceară să-i vină salariul prof. Micle, pînă la stabilirea pensiei. La începutul lui septembrie 1879 Veronica se deplasa, în acest scop, la București și iubiții s-au regăsit în dragostea lor. Iar deplasările ei în capitala s-au repetat în acest an și în următorul. Deodată
Scrisori de dragoste by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18005_a_19330]
-
a avut bună inițiativa de a relua, într-o ediție de-sine-stătătoare, textele acestei corespondențe din volumele XVsi XVI ale ediției academice. Le-a adnotat cu știința de carte, făcînd un bun serviciu cultural. Cînd te-am văzut Veronica... Mihai Eminescu-Veronica Micle. . Ediție îngrijita de Simona Cioculescu. Ed. Cartea Românească, 1998.
Scrisori de dragoste by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18005_a_19330]
-
tocmai pentru că Eminescu, de abia de acum încoace, devenise cunoscut publicului intelectual. Și asta s-a datorat inițiativei lui Maiorescu de a-i fi publicat placheta de versuri apărută la Crăciunul anului 1883 (din volumul recent de corespondență inedită Eminescu-Veronica Micle reiese că marele critic îi propusese poetului să-și alcătuiască o plachetă încă din mai 1882). Se cunosc erorile sumarului repede încropit (pentru care dl Cernăianu îi face criticului un mare proces invectivant, nelipsind nici acuzația că publicarea plachetei se
O contrafacere grobiană by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16735_a_18060]
-
ori mai mare? În plus, ni se oferă și cărți care nu au cum să ne intereseze pe noi, în schimb lipsesc titluri despre care am citit prin reviste și pe care mi le-aș fi dorit. Corespondența inedită Eminescu-Veronica Micle în ediția Christinei Zarifopol-Ilias, care ar interesa precis toate catedrele de românistică din străinătate, a figurat pe ultima listă de oferte? Deocamdată nu, deși vă închipuiți cît îmi trebuie. Știți ce facem ca să putem avea cărțile necesare? Cînd venim în
Luisa Valmarin - Trei decenii de românistică la Roma by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/16812_a_18137]
-
A fost descoperit și făcut public un stoc masiv de corespondență - 93 scrisori inedite - purtînd semnătura lui Mihai Eminescu. Ce poate egala în valoare o astfel de senzațională descoperire? Cred, îndrăznesc să cred, că nimic. Sînt scrisori eminesciene către Veronica Micle, întregind romanul lor epistolar de dragoste. Fiicele Veronicăi Micle au decis să nu încredințeze publicității acest tezaur epistolar, socotindu-l o chestiune strict privată de familie. Depozitara a devenit fiica mai mare a Veronicăi, Valérie (care moștenise de la mama ei
Un excepțional eveniment editorial by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16929_a_18254]
-
de corespondență - 93 scrisori inedite - purtînd semnătura lui Mihai Eminescu. Ce poate egala în valoare o astfel de senzațională descoperire? Cred, îndrăznesc să cred, că nimic. Sînt scrisori eminesciene către Veronica Micle, întregind romanul lor epistolar de dragoste. Fiicele Veronicăi Micle au decis să nu încredințeze publicității acest tezaur epistolar, socotindu-l o chestiune strict privată de familie. Depozitara a devenit fiica mai mare a Veronicăi, Valérie (care moștenise de la mama ei plina voce de mezzo-soprană, făcînd o frumoasă carieră muzicală
Un excepțional eveniment editorial by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16929_a_18254]
-
Zarifopol e un dar nu de preț, ci aproape de neprețuit, făcîndu-ne un serviciu imens. Probabil că veacul și mileniul nu-și puteau lua rămas bun de la noi pînă a nu se fi restituit fragmentele (masive) din romanul de dragoste Eminescu-Veronica Micle. Mărturisesc că împărtășeam și eu opinia - bine stratificată și transmisă prin biografia eminesciană datorată lui Călinescu (1932) - că acest amor a fost unul oarecare și exagerat în viața poetului. Se credea că Veronica îl asalta cu amorul ei interesat pe
Un excepțional eveniment editorial by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16929_a_18254]
-
pentru a-și ornamenta salonul literar, altfel ea petrecînd cu "lumea bună", din care nu lipseau ofițerii. În ciuda acestor reproșuri, e probabil că amorul lor carnal s-a petrecut și la Iași. În 1879 soțul ei, profesorul de fizică Ștefan Micle, moare, lăsînd-o fără mijloace cu două copile mici. Cum Eminescu era gazetar la Timpul din București, Veronica apelează la el, epistolar, s-o ajute la început pentru a se vărsa leafa întreagă a fostului soț și, apoi, rezolvarea pensiei viagere
Un excepțional eveniment editorial by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16929_a_18254]