116 matches
-
Buretele este denumit în popor zbârciog suplu. El este în mod predominant locuitor de sol saprofit, crescând în grupuri mici sau solitar, aparând în păduri de conifere pe lângă molizi și pini sau la marginea acestora, unde arată caracteristici de simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor), dar și pe rumeguș. Buretele se poate găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord deja din martie până la inceputul lui iunie. Exemplare mai mici ale speciei "Morchella elata" pot fi confundată ușor cu alte
Zbârciog suplu () [Corola-website/Science/335864_a_337193]
-
denumit în popor zbârciog suplu. El este în mod predominant locuitor de sol saprofit, crescând în grupuri mici sau solitar, aparând în păduri de conifere pe lângă molizi și pini sau la marginea acestora, unde arată caracteristici de simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor), dar și pe rumeguș. Buretele se poate găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord deja din martie până la inceputul lui iunie. Exemplare mai mici ale speciei "Morchella elata" pot fi confundată ușor cu alte soiuri de
Zbârciog suplu () [Corola-website/Science/335864_a_337193]
-
Jacob Christian Schäffer, 1774 ex Paul Kummer, 1871), din încrengătura "Basidiomycota", în familia "Tricholomataceae" și de genul "Tricholoma" este o ciupercă comestibilă. Această specie este numită în popor ciuperca șoarecelui sau ciupercă de culoarea pământului. Ea coabitează, fiind un simbiont micoriza, formând prin urmare micorize pe rădăcinile arborilor. Buretele se dezvoltă pe soluri nisipoase în România, Basarabia și Bucovina de Nord în păduri foioase cu preferință sub mesteceni, dar de asemenea în cele de conifere prin luminișuri sub molizi, brazi și
Ciuperca șoarecelui () [Corola-website/Science/336566_a_337895]
-
ex Paul Kummer, 1871), din încrengătura "Basidiomycota", în familia "Tricholomataceae" și de genul "Tricholoma" este o ciupercă comestibilă. Această specie este numită în popor ciuperca șoarecelui sau ciupercă de culoarea pământului. Ea coabitează, fiind un simbiont micoriza, formând prin urmare micorize pe rădăcinile arborilor. Buretele se dezvoltă pe soluri nisipoase în România, Basarabia și Bucovina de Nord în păduri foioase cu preferință sub mesteceni, dar de asemenea în cele de conifere prin luminișuri sub molizi, brazi și pini, la margini de
Ciuperca șoarecelui () [Corola-website/Science/336566_a_337895]
-
Scleroderma verrucosum (Christian Hendrik Persoon, 1801), sin. Lycoperdon verrucosum (Pierre Bulliard, 1791), din încrengătura Basidiomycota în familia "Sclerodermataceae" și de genul "Scleroderma" este o ciupercă otrăvitoare, numită în popor buretele cerbilor fals care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). Specia este mult răspândită. Ea crește în România, Basarabia și Bucovina de Nord solitară și în grupuri, preferând soluri acide și ierboase, la margine de drum, pe câmpii povârnite și prin parcuri, dar de asemenea
Buretele cerbilor fals () [Corola-website/Science/336344_a_337673]
-
Scleroderma verrucosum (Christian Hendrik Persoon, 1801), sin. Lycoperdon verrucosum (Pierre Bulliard, 1791), din încrengătura Basidiomycota în familia "Sclerodermataceae" și de genul "Scleroderma" este o ciupercă otrăvitoare, numită în popor buretele cerbilor fals care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). Specia este mult răspândită. Ea crește în România, Basarabia și Bucovina de Nord solitară și în grupuri, preferând soluri acide și ierboase, la margine de drum, pe câmpii povârnite și prin parcuri, dar de asemenea prin luminișuri
Buretele cerbilor fals () [Corola-website/Science/336344_a_337673]
-
Ascomycota" în familia "Discinaceae" și de genul "Gyromitra" este o ciupercă care poate cauza otrăviri mortale. Ea este denumită în popor zbârciog gras. Acest burete saprofit este în mod predominant locuitor de sol, arătând însă de asemenea caracteristici de simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). El se poate găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord ca una din primele specii de ciuperci deja din martie, privind afară din zăpadă, până în iunie, crescând solitar sau în grupuri pe soluri nisipoase
Zbârciog gras () [Corola-website/Science/335331_a_336660]
-
familia "Discinaceae" și de genul "Gyromitra" este o ciupercă care poate cauza otrăviri mortale. Ea este denumită în popor zbârciog gras. Acest burete saprofit este în mod predominant locuitor de sol, arătând însă de asemenea caracteristici de simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). El se poate găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord ca una din primele specii de ciuperci deja din martie, privind afară din zăpadă, până în iunie, crescând solitar sau în grupuri pe soluri nisipoase în special
Zbârciog gras () [Corola-website/Science/335331_a_336660]
-
Lactarius piperatus (1797), sin. Lactifluus piperatus (1806/2010), denumit în popor lăptucă iute sau iuțar, este o specie de ciuperci "basidiomicete" comestibilă de genul "Lactarius" în familia "Russulaceae". Acest burete coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). În România, Basarabia și Bucovina de Nord crește în șiruri sau cercuri mari, preferind locuri umede, în păduri de conifere mai ales sub pini și molizi precum în cele foioase pe lângă fagi și stejari, de la
Lăptucă iute () [Corola-website/Science/336202_a_337531]
-
Lactarius piperatus (1797), sin. Lactifluus piperatus (1806/2010), denumit în popor lăptucă iute sau iuțar, este o specie de ciuperci "basidiomicete" comestibilă de genul "Lactarius" în familia "Russulaceae". Acest burete coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). În România, Basarabia și Bucovina de Nord crește în șiruri sau cercuri mari, preferind locuri umede, în păduri de conifere mai ales sub pini și molizi precum în cele foioase pe lângă fagi și stejari, de la deal la
Lăptucă iute () [Corola-website/Science/336202_a_337531]
-
în special asociat pădurilor de foioase și de conifere (aici preferat sub pini în prezența mușchiului), dar de asemenea prin turbării sau câmpii. Perioada favorită de dezvoltare o are din (iunie) iulie până în noiembrie. Acest burete coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). "Scleroderma citrinum" este adesea oară atacat de un burete parazitar din familia "Boletaceae" numit "Pseudoboletus parasiticus" care este neotrăvitor și comestibil (dezvoltă o pălărie cu un diametru de până la 8 cm). Cuticula buretelui se colorează
Buretele cerbilor () [Corola-website/Science/336338_a_337667]
-
asociat pădurilor de foioase și de conifere (aici preferat sub pini în prezența mușchiului), dar de asemenea prin turbării sau câmpii. Perioada favorită de dezvoltare o are din (iunie) iulie până în noiembrie. Acest burete coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). "Scleroderma citrinum" este adesea oară atacat de un burete parazitar din familia "Boletaceae" numit "Pseudoboletus parasiticus" care este neotrăvitor și comestibil (dezvoltă o pălărie cu un diametru de până la 8 cm). Cuticula buretelui se colorează cu Hidroxid
Buretele cerbilor () [Corola-website/Science/336338_a_337667]
-
sulphureum (Pierre Bulliard ex Paul Kummer (1871) din încrengătura Basidiomycota, familia Tricholomataceae și genul Tricholoma este o ciupercă absolut necomestibilă și chiar posibil ușor otrăvitoare. Această specie este numită în popor gălbeniță sau cavaler sulfuros. Ea coabitează, fiind un simbiont micoriza, formând prin urmare micorize pe rădăcinile arborilor. Buretele se dezvoltă pe terenuri nisipoase, intercalate cu ceva argilă, în regiuni mai călduroase și pe soluri calcaroase, omniprezent în regiunile din România, Basarabia și Bucovina de Nord, crescând în păduri foioase mai
Gălbeniță () [Corola-website/Science/336550_a_337879]
-
Paul Kummer (1871) din încrengătura Basidiomycota, familia Tricholomataceae și genul Tricholoma este o ciupercă absolut necomestibilă și chiar posibil ușor otrăvitoare. Această specie este numită în popor gălbeniță sau cavaler sulfuros. Ea coabitează, fiind un simbiont micoriza, formând prin urmare micorize pe rădăcinile arborilor. Buretele se dezvoltă pe terenuri nisipoase, intercalate cu ceva argilă, în regiuni mai călduroase și pe soluri calcaroase, omniprezent în regiunile din România, Basarabia și Bucovina de Nord, crescând în păduri foioase mai ales sub fagi și
Gălbeniță () [Corola-website/Science/336550_a_337879]
-
Russula emetica (Schaeff., 1763/1774 ex Pers., 1796) denumită în popor vinețica focului sau scuipatul dracului, este o specie de ciuperci otrăvitoare a încrengăturii "Basidiomycota" din familia "Russulaceae" și de genul Russula care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). Ea precum variațiile ei se pot găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord, crescând solitare sau în grupuri mai mici, în zonele umede ale pădurilor conifere sub molizi și mai rar în cele foioase
Vinețica focului () [Corola-website/Science/335885_a_337214]
-
Russula emetica (Schaeff., 1763/1774 ex Pers., 1796) denumită în popor vinețica focului sau scuipatul dracului, este o specie de ciuperci otrăvitoare a încrengăturii "Basidiomycota" din familia "Russulaceae" și de genul Russula care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). Ea precum variațiile ei se pot găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord, crescând solitare sau în grupuri mai mici, în zonele umede ale pădurilor conifere sub molizi și mai rar în cele foioase, acolo mai
Vinețica focului () [Corola-website/Science/335885_a_337214]
-
din familia "Boletaceae" al cărui nume generic este derivat din cuvântul italian "(= dur-fibros)", preluat pentru acest tip de bureți. El este o specie de ciuperci comestibile din încrengătura "Basidiomycota" în ordiunul "Boletales" și familia "Boletaceae" care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). În România și Basarabia soiurile se dezvoltă de la câmpie la munte prin păduri, parcuri și pajiști, mai ale sub mesteacăn și plop, din iunie până octombrie. Tip de specie este " aurantiacum". Acest gen cu soiuri
Leccinum () [Corola-website/Science/335218_a_336547]
-
Boletaceae" al cărui nume generic este derivat din cuvântul italian "(= dur-fibros)", preluat pentru acest tip de bureți. El este o specie de ciuperci comestibile din încrengătura "Basidiomycota" în ordiunul "Boletales" și familia "Boletaceae" care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). În România și Basarabia soiurile se dezvoltă de la câmpie la munte prin păduri, parcuri și pajiști, mai ale sub mesteacăn și plop, din iunie până octombrie. Tip de specie este " aurantiacum". Acest gen cu soiuri de mărime
Leccinum () [Corola-website/Science/335218_a_336547]
-
simpliste denumite „managementul intensiv al lemnului pentru cherestea”, ne apropiem de apogeul viziunii Înguste ce caracterizează silvicultura modernă și anume plantația sau ’ferma de pomi de Crăciun’” (Maser, The Redesigned Forest). Etapa esențială a acestui proces pare să o reprezinte micorizele (structuri formate sub pământ din ciuperci simbiote și rădăcinile plantelor) studiate Îndeaproape de Sir Albert Howard. Vezi capitolul 7. Dintre acești dăunători menționăm: Bupalus piniarius, fluturele pinului (Panolis flammea), omida păroasă a pinului (Dendrolimus pini), omida păroasă a molidului (Lymantria
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
a atenției spre o “creștere a animalelor, bună, sănătoasă“, care implică o rotație echilibrată, metode mecanice de control a buruienilor și a dăunătorilor, agricultura modernă caută să dezvolte pe o bază științifică unele aspecte cum ar fi: rolul asociațiilor de micorize și rhizosferei etc. A patra concepție greșită este că agricultura organică necesită o schimbare totală a stilului de viață din partea fermei și a fermierului. întorcîndu-ne la problema nomenclaturii, s-a estimat că există aproximativ 16 denumiri diferite folosite în lume
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
mai mic în acest sens. Aceste substanțe humice prin participarea la schimbul ionic devin, într-o anumită măsură, regulatori ai nutriției plantelor. Unii din acești compuși pot fi preluați direct de către plante, acest lucru fiind posibil ca rezultat al asociațiilor micorizei, activînd și procese fiziologice și biochimice din plantă. Prezența humusului este, de asemenea, considerabil de importantă pentru creșterea culturilor în sens propriu, nefiind numai o potențială sursă de nutrienți. Materia organică activă, pe de altă parte, a fost definită de
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
solubilitate redusă, iar prin urmare rezerva de fosfați accesibili pentru plante va crește. Dacă însă concentrația fosfaților va fi redusă, microorganismele rizosferei vor concura cu rădăcinile plantei pentru fosfor, prin aceasta reducîndu-se accesibilitatea pentru plante. 3.2.3.1. Rolul micorizei Un factor important ce concură la preluarea fosfaților de către plante, factor particular sistemului organic, este interacțiunea dintre rădăcinile plantei și micoriză. Termenul de micoriză se aplică la aproximativ 6000 de ciuperci diferite care se comportă în mod similar. Miceliul ciupercii
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
rizosferei vor concura cu rădăcinile plantei pentru fosfor, prin aceasta reducîndu-se accesibilitatea pentru plante. 3.2.3.1. Rolul micorizei Un factor important ce concură la preluarea fosfaților de către plante, factor particular sistemului organic, este interacțiunea dintre rădăcinile plantei și micoriză. Termenul de micoriză se aplică la aproximativ 6000 de ciuperci diferite care se comportă în mod similar. Miceliul ciupercii penetrează rădăcina plantei, dînd astfel posibilitatea unui nutrient să i ia locul. Există două grupe de micorize care se comportă în
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
cu rădăcinile plantei pentru fosfor, prin aceasta reducîndu-se accesibilitatea pentru plante. 3.2.3.1. Rolul micorizei Un factor important ce concură la preluarea fosfaților de către plante, factor particular sistemului organic, este interacțiunea dintre rădăcinile plantei și micoriză. Termenul de micoriză se aplică la aproximativ 6000 de ciuperci diferite care se comportă în mod similar. Miceliul ciupercii penetrează rădăcina plantei, dînd astfel posibilitatea unui nutrient să i ia locul. Există două grupe de micorize care se comportă în mod diferit. Ectomicoriza
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
dintre rădăcinile plantei și micoriză. Termenul de micoriză se aplică la aproximativ 6000 de ciuperci diferite care se comportă în mod similar. Miceliul ciupercii penetrează rădăcina plantei, dînd astfel posibilitatea unui nutrient să i ia locul. Există două grupe de micorize care se comportă în mod diferit. Ectomicoriza înconjoară suprafața rădăcinii și miceliul penetrează numai spațiile intercelulare externe, în timp ce endomicoriza penetrează pereții celulari și formează legături fine în celulele gazdă. Interacțiunea între mecanismul de apărare al plantei și ciupercile reținute va
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]