235 matches
-
competiție, așa cum de multe ori regăsim în învățământul tradițional, poate induce sentimente negative la cursanți, o interdependență negativă prin care un cursant nu poate câștiga decât în urma eșecului înregistrat de un coleg al său. În principiu, cursanții sunt împărțiți în microgrupuri (pornind de la două persoane, dar determinând o activitate eficientă în echipe de patru până la șase cursanți) ce împărtășesc obiective comune și trebuie să realizeze sarcini împreună. Grupurile, de obicei, sunt alcătuite din persoane cu experiență și stiluri de învățare diferite
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
că persoanele dezvoltă o interdependență pozitivă unele față de altele; cursanții percep că își vor putea îndeplini obiectivele instructive doar dacă și colegii lor și le vor îndeplini pe ale lor. Astfel, se pornește de la ideea că un singur membru al microgrupurilor nu poate poseda toate informațiile, abilitățile și resursele pentru a-și duce sarcina la bun sfârșit (fiind necesară contribuția tuturor membrilor pentru un asemenea deziderat). Instructorul observă și se focalizează atât pe performanța academică, cât și pe dezvoltarea competenței sociale
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
unei echipe sau alteia. 13.3.1.5. Tehnicile TGT și STADtc "13.3.1.5. Tehnicile TGT și STAD" De Vries, Edwards și Fennessey (Forsyth, 1983, p. 438) ne propun o tehnică ce folosește împărțirea unui colectiv lărgit în microgrupuri, tehnică intitulată TGT (Teams/Games/Tournaments). Pentru început, elevii/studenții sunt împărțiți în echipe de câte patru-cinci persoane. După aceea, echipa astfel formată lucrează la un material pe care profesorul l-a prezentat recent în clasă, practicând diverse jocuri proiectate
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
activitatea cu studenții am remarcat rezultate similare). Se pot astfel utiliza o mulțime de modalități de îmbunătățire a gradului de observare, dintre care propunem următoarele: - se poate cere elevilor/studenților să urmărească, într-o primă fază, o singură persoană din microgrupul de discuție, fără să numească această persoană până la momentul feedback-ului; - similar, pentru o mai bună focalizare a atenției, se vor numi, pentru o scurtă perioadă, doar două persoane în cercul interior, interacțiunile dintre acestea fiind astfel mai vizibile; - cadrul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
genul ofertelor de servicii, fiecare dintre participanți trebuind să echilibreze minusul propriu identificând un plus la unul dintre colegi și încercând să învețe de la acesta elementul de învățare nu îndeajuns de bine stăpânit până în acel moment. 13.3.1.8. Microgrupurile de mentorattc "13.3.1.8. Microgrupurile de mentorat" Microgrupurile de mentorat descriu o metodă de predare bazată pe gruparea cursanților, pe gradul de direcționare a interacțiunii lor; generarea acesteia își are fundamentarea în experiența lui Richard Light care, în calitate de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
trebuind să echilibreze minusul propriu identificând un plus la unul dintre colegi și încercând să învețe de la acesta elementul de învățare nu îndeajuns de bine stăpânit până în acel moment. 13.3.1.8. Microgrupurile de mentorattc "13.3.1.8. Microgrupurile de mentorat" Microgrupurile de mentorat descriu o metodă de predare bazată pe gruparea cursanților, pe gradul de direcționare a interacțiunii lor; generarea acesteia își are fundamentarea în experiența lui Richard Light care, în calitate de profesor la Universitatea Harvard, a utilizat mici
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
minusul propriu identificând un plus la unul dintre colegi și încercând să învețe de la acesta elementul de învățare nu îndeajuns de bine stăpânit până în acel moment. 13.3.1.8. Microgrupurile de mentorattc "13.3.1.8. Microgrupurile de mentorat" Microgrupurile de mentorat descriu o metodă de predare bazată pe gruparea cursanților, pe gradul de direcționare a interacțiunii lor; generarea acesteia își are fundamentarea în experiența lui Richard Light care, în calitate de profesor la Universitatea Harvard, a utilizat mici grupuri de lucru
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
pentru a revedea procedurile de lucru și conținutul ce trebuia predat. Apoi liderii se întorceau la grupurile lor (formate din cinci până la opt membri), pentru a se realiza procesul de instruire. Figura 50. Maniera tradițională (a) de instruire și procedeul microgrupurilor de mentorat (b) (adaptare după Sprinthall, Sprinthall și Oja, 1994) Atmosfera devenea astfel mai relaxată, frica, anxietatea și tăcerea unor membri fiind combătute prin creșterea nivelului de interacțiune. Rezultatele au confirmat că cei care se instruiau o făceau mai bine
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
participanți împărțiți în cinci-șase echipe funcționale, fiecare cuprinzând câte șase persoane. Creată de către J. Donald Phillips de la Michigan State University, metoda este una deschisă spre largi posibilități de utilizare, de la practica școlară curentă la activitățile de pregătire cu adulții. În cadrul microgrupurilor formate, se desemnează câte un conducător de discuții, cu rol de moderator, activitatea în echipă desfășurându-se pe trei coordonate: pregătirea, desfășurarea și valorificarea producției de idei. Reuniunea Phillips 66 se poate întinde pe durata a aproximativ două ore și
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
presupune doar șase pași: (1) topicul controversat este prezentat participanților; (2) fiecare cursant lucrează singur în cercetarea literaturii de specialitate și alcătuiește - în scris - un document incluzând argumentări ale celor două perspective propuse de problematică; (3) în clasă, sunt formate microgrupuri de cursanți, la jumătate dintre cei prezenți cerându-li-se să desfășoare un joc de rol pro, iar celeilalte jumătăți contra, fiecare grup alegându-și cele mai bune trei argumente; (4) instructorul cere grupului pro să-și prezinte argumentele de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
se îndreaptă spre rezolvarea unor probleme particulare, focus-group-ul urmărește mai mult colectarea de date și analiza complexului proces de influențare a opiniilor în cadrul grupului. Această constituire a opiniei de grup (identificabilă în acțiunile latente sau manifeste ale membrilor, liderilor sau microgrupurilor de interese) este un fenomen deosebit de interesant, nu îndeajuns exploatat în literatura și practica școlare. De aceea, una dintre caracteristicile importante (și, în funcție de perspectiva adoptată în activitatea noastră, benefică sau nu pentru tehnica în cauză) este faptul că, în timpul focus-group-ului
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
și de redirecționare: sunt cele care pregătesc o anumită temă și readuc participanții din respectivul focus-group la temele centrale ale acestuia; în practica școlară, aceste întrebări sunt foarte utile, în special pentru persoanele care nu sunt obișnuite să lucreze în cadrul microgrupurilor, deoarece, pe de o parte, pregătesc și dozează efortul de implicare/învățare al acestor elevi/studenți, iar pe de altă parte, refocalizează discuția pe temele propuse de cadrul didactic (în mod constant, în primele astfel de activități, tendința spre divagare
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
a divagațiilor și fenomenelor de perturbare a comunicării etc. 13.3.2.7. Turul galerieitc "13.3.2.7. Turul galeriei" Această tehnică (Dumitru, 2000) este la rândul ei un motivator al învățării în grup. În principiu, cursanții divizați în microgrupuri lucrează la rezolvarea unei probleme controversate (în special din științele sociale) ce are, firesc, mai multe soluții posibile. Rezultatul interacțiunii membrilor fiecărei echipe este descris pe câteva foi mari sau pe flip-chart și este afișat ca tablourile într-o expoziție
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
da cadrul didactic sunt, în acest sens, extrem de multe și de nuanțate; de altfel, și modul de grupare poate fi diferit - spre exemplu, propunem găsirea, într-o etapă ulterioară, a trei, apoi a patru persoane și, după aceea, a unor microgrupuri de discuție pe diferite arii de contact. Tehnica acvariului poate fi optimizată prin utilizarea multor jocuri de spargere a gheții care folosesc rolurile de observator; aducem în atenție un exercițiu descris de către Richard și Patricia Schmuck. Acesta presupune împărțirea clasei
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
produce), am putut determina un instrument util de investigație științifică. Perspectiva a determinat extinderea conceptului de comunicare și interacțiune educațională (prin urmărirea coordonatelor cerute de către dezvoltarea implicării și a motivației, managementul conflictului - incluzând strategii de promovare a acestuia, lucrul în microgrupuri - cuprinzând cadrul metodologic pentru transformarea lor în echipe etc.) și redimensionarea relațiilor dintre diferitele lor părți componente. Aceste argumente nu operează, după cum am observat deja, în mod separat, ci ele constituie o rețea extrem de dinamică și de flexibilă de interrelaționări
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
în vederea construcției unui plan de dezvoltare metodologică pre-interacțional. De aceea, vom apela la ierarhizarea sumei avantajelor și dezavantajelor pe care, în interiorul cercetării amintite, le-am operat pe trei segmente importante separate: dezvoltarea implicării, utilizarea conflictului și apariția coeziunii în urma utilizării microgrupurilor (10 - valoarea maximă, 1 - valoarea minimă). Vom observa astfel că anumite avantaje și dezavantaje par a fi produse - fapt aparent paradoxal - din aceeași tulpină argumentativă (spre exemplu, stimularea creativității și afirmarea participanților versus pierderea sistematicității și rigurozității, dezinhibarea membrilor versus
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
minimă). Vom observa astfel că anumite avantaje și dezavantaje par a fi produse - fapt aparent paradoxal - din aceeași tulpină argumentativă (spre exemplu, stimularea creativității și afirmarea participanților versus pierderea sistematicității și rigurozității, dezinhibarea membrilor versus rutina lucrului în același grup, microgrupul devine mai omogen versus dezinteresul pentru alți elevi din afara grupului etc.), ceea ce ne confirmă perspectiva de redefinire a conceptului de metodă mai degrabă ca un continuum metodologic (în direcția conceptului de strategie, dar depășindu-l și pe acesta din urmă
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ce pot fi aplicate ulterior și la alte tipuri de activități. Activitatea pune În valoare dezvoltarea spiritului de observație, spiritului creator, spiritului competitiv, formarea capacității de autonomie și a comportamentelor motrice, a gesturilor social-utile de autoîngrijire și de convețuire În microgrupuri sau În școală. Exemple de activități ludice, desfășurate cu elevii cu deficiențe asociate: Jocuri distractive: “Avioanele aterizează!” “Trenurile În gară!” “Jocul culorilor” Scopul: coordonare auz-mișcare; dezvoltarea atenției auditive și a celei distributive; formarea capacității de a practica cu interes jocuri
JOCUL - MODALITATE DE CUNOAŞTERE ŞI INTERVENȚIE ÎN CAZUL COPIILOR CU DEFICIENȚE ASOCIATE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Andreea-Roxana TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2164]
-
situații scoate în evidență următorii factori incriminați în mecanismele situațiilor de inadaptare: teama de nou, de schimbare, legată de incapacitatea de a răspunde sau de a face față; la baza acesteia se află anumite complexe de inferioritate; individul aparține unui microgrup cu o mare forță de coeziune interioară, de care se simte puternic legat și de care nu se poate separa; forța modelelor primare, tradiționale, în care individul s-a format și trăiește îl împiedică să accepte un alt tip de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
toți profesorii din R. Moldova. Propuneri: Sigur factorul principal al oricărei reforme educaționale ramîne a fi cadrul didactic și managerial, care indiferent de nivel trebuie să reprezinte model uman de civism, model valoric și valorizator la nivelul comunității, la nivelul microgrupului școlar și în diadele educator educat, manager subaltern. Ce ne face să venim cu următoarele propuneri: La nivel de cadru didactic și managerial: A motiva atît moral cît și material cadrul didactic și managerial pentru a implementa cu succes TIC
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Vranceanu Aurelia () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_895]
-
Interactivitatea presupune o învățare prin comunicare, prin colaborare, produce o confruntare de idei, opinii și argumente, creează situații de învățare centrate pe disponibilitatea și dorința de cooperare a copiilor, pe implicarea lor directă și activă, pe influența reciprocă din interiorul microgrupurilor și interacțiunea socială a membrilor unui grup. Interactivitatea determina reciprocitate și implicare în învățare. Un învățământ modern, bine conceput permite inițiativa, spontaneitatea și creativitatea copiilor, dar și dirijarea, îndrumarea lor, rolul educatorului căpătând noi valențe, depășind optica tradițională prin care
Metodologia aplicării metodelor moderne de predare, învăţare şi evaluare în învăţământul primar. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Asăvoae Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1134]
-
interactivă Interactivitatea presupune învățarea prin comunicare, prin colaborare, produce o confruntare de idei, opinii și argumente, creează situații de învățare centrate pe disponibilitatea și dorința de cooperare a elevilor, pe implicarea lor directă și activă, pe influența reciprocă din interiorul microgrupurilor și interacțiunea socială a membrilor unui grup. Aspectul social al învățării a fost evidențiat de Jerome Bruner încă din anii ‘60. El definește conceptul de reciprocitate ca Reciprocitatea este un stimulent al învățării. Utilizarea metodelor colaborative pun în evidență efectul
Metode didactice interactive centrate pe elev. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Doina Mihaela Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1190]
-
introduce în relațiile copilului cu adultul o anumită distanță socială; oferă copilului un cadru social, bazat pe anumite reguli de conviețuire cu ceilalți; creează copilului posibilitatea de a se compara cu cei de vârsta lui; îl familiarizează pe copil cu microgrupul social în cadrul căruia învață să devină partener, să joace unele roluri sociale; îl obișnuiește pe copil cu programul orar, cu programul de viață, cu schimbarea mediului de existență; stimulează dezvoltarea autonomiei personale și a independenței. Se constată că unele familii
FAMILIA ŞI ŞCOALA PARTENERI EGALI ÎN EDUCAŢIE. In: Arta de a fi părinte by Claudia Râmpu, Petru Laurenţiu Râmpu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1400]
-
blocks”): scrisul, cititul, socotitul. Al doilea „etaj” ar fi constituit din aptitudinile latente și abilitățile individuale ale elevului. Al treilea „etaj”, cel mai important, consta în „curriculumul grupului de cercetare” (group inquiry curriculum); era vorba despre studiul problemelor sociale în microgrup, având ca scop autoexplorarea, descoperirea sinelui și cunoașterea celorlalți. Foshay, Weinstein și Fantini încercau, deocamdată cu timiditate, să iasă din „cercul strâmt” al curriculumului modern, mult prea centrat pe instruire și pe obiective pragmatice; încercau „să deschidă o poartă” către
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
speciale în planul de învățământ, susținută de specialiști din domeniul psihopedagogic cu competențe în domeniul tiflopsihopedagogiei și realizată în cabinete/spații special amenajate cu aparatură și instrumente specifice; - educația vizual‑perceptivă se desfășoară ca activitate individuală și/sau activitate în microgrupuri organizate după diferite criterii (specificul, natura, gradul și dinamica deficienței vizuale, indicii funcționali ai vederii, recomandările și restricțiile de ordin medical, vârsta copilului, alte deficiențe asociate etc.); - antrenamentul vizual, în general, este indicat pentru orice copil cu deficiențe de vedere
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]