231 matches
-
conferă în parte o amploare reînnoită. Conținutul acestei pertinențe trimite esențialmente la aprofundarea decriptării articulărilor care acționează la dublele nivele transversale și verticale ale câmpurilor de inserție ale actorilor (politic, economic, religios, rudenie etc.) și ale scărilor care leagă un microgrup la un spațiu global devenit prin caracterele sale de virtualitate, de volatilitate și de realitate un fapt social total. Evoluția cultelor de posesiune în Laos, cutie de rezonanță exemplară a determinărilor politice și a schimbărilor economice recente, ne va permite
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
solide dar și cunoașterea practică a psihologiei individuale a elevilor și capacitatea de a-i înțelege și a se apropia de ei, priceperea de a transmite noțiuni și cunoștințe, dar și capacitatea de a relaționa afectiv cu elevul și cu microgrupul, inteligență spontană și inspirație de moment în luarea unei decizii, dar și mânuirea conștientă a mecanismelor capabile să optimizeze actul educațional. [Marcus S. et al, 1999] Aptitudinea pedagogică se concretizează prin capacitatea de a face informațiile accesibile elevilor, prin creativitate
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
din ea: cercetările orientate comportamentalist, cognitivist și cele privitoare la trăsături (în măsura în care sunt integrate în comportamentele interpersonaleă, preocupările legate de motivație, controlul acțiunii, formarea și transformarea persoanei în timp. Dintr-o altă perspectivă, psihologia persoanei se diferențiază de cea a microgrupurilor umane și de psihosociologie în general. Legătura cu psihopatologia și, mai ales, cu psihoterapia a fost constantă și flexibilă. O parte dintre preocupări se plasează în continuarea a ceea ce, în trecut, se înțelegea prin tipologie caracterială, altele au legătură cu
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
în ultimele trei decenii este psihologia și psihopatologia developmentală. Aceasta se organizează ca o colecție convergentă - și în ansamblu coerentă - de studii privitoare la dezvoltarea copilului, trecându-se de la aspectele strict biologice la cele psihobiologice, de psihologie individuală, psihologie a microgrupului familial, integrare psihologică în diverse sisteme de funcționare socială. Studiile dezvoltării sistemului nervos central în perspectiva neuroștiințelor, a neurologiei și neuropsihiatriei joacă un rol important. Organizarea cercetării și interpretările sunt efectuate din perspectiva unor diverse doctrine, de la psihanaliză la teoria
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
reprezintă studierea dezvoltării și metamorfozelor pe întreaga durată a vieții, deci articularea cu problematica ciclurilor vieții de la vârsta adultă; Rerspectiva transgenerațională a particularităților dezvoltării normale și anormale; înțelegerea dezvoltării din perspectivă ecologică - a interrelațiilor și influențelor reciproce dintre individ și microgrupurile umane cu care interacționează direct în cadrul unei socioculturi; studierea concomitentă a factorilor stresanți și ai celor protectivi; studierea continuității și discontinuității dintre tulburările și devianțele prezente la o anumită vârstă și la vârste ulterioare, inclusiv la cea adultă; cercetarea „elasticității
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
deși trăirile spirituale, mai ales în sensul experiențelor mistice, nu sunt doar acceptate, ci larg comentate în perspectiva unei psihologii transpersonale. Tyrer nu comentează persoana normală decât aluziv. Totuși, acordă atenție inserției acesteia în universul interpersonal-social cu referință la familie, microgrupuri, profesie, locuință, norme sociale, toate aceste zone fiind indicatori posibili ai tulburărilor de personalitate. Livesley insistă mai mult asupra sinelui, Eului, relațiilor interpersonale și celor de microgrup, lăsând și el în umbră diferențierile între temperament și caracter sau tema conștiinței
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
aluziv. Totuși, acordă atenție inserției acesteia în universul interpersonal-social cu referință la familie, microgrupuri, profesie, locuință, norme sociale, toate aceste zone fiind indicatori posibili ai tulburărilor de personalitate. Livesley insistă mai mult asupra sinelui, Eului, relațiilor interpersonale și celor de microgrup, lăsând și el în umbră diferențierile între temperament și caracter sau tema conștiinței morale. Millon sugerează o schemă vagă a personalității și dezvoltării acesteia, susținând continuumul tulburărilor psihice între simpla reacție, sindroamele complexe și tulburările personalității. În schimb, nu argumentează
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
persoana în toate perspectivele. Se consideră că persoana învață din experiențele sale de viață importante. Ansamblul cunoștințelor dobândite de subiect se organizează după liniile de forță ale unor opinii, convingeri, credințe care deseori sunt influențate de afilierile sale la diverse microgrupuri. În raport cu diverse situații și persoane subiectul se poate manifesta variat dar se consideră că în mod normal, pe măsura maturizării, crește și consistența sinelui „nuclear”, care integrează multiplicitatea sine-urilor circumstanțiale. Teoria „individuației” a lui JUNG susține că la vârsta
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
antisociale. MILLON (1981Ă și HEAD (1991Ă postulează faptul că un mediu social cu expresivitate emoțională deficitară și simultan hiperprotector cultivă trăsăturile de tip dependent. Familia în ansamblu are o slabă coeziune interioară, este inabilă în raporturile cu alte grupuri sau microgrupuri sociale și este dominată de insuficiența curiozității și a deschiderii spre valorile și tradițiile culturale. Personalitățile patologice de tip evitant marchează viața de familie prin manifestările lor de o extremă reținere și prin măsurile de securizare în fața numeroaselor fobii. Evitarea
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
acest sens distingem: metode de activitate individuală (bazate pe mecanismele activității mintale individuale) divizate și ele în: libere; sub direcția profesorului; programate. metode de activitate în doi (în perechi sau duale): profesor-elev (tutore-elev); elev-elev. metode de activitate în echipă (în microgrupuri de dimensiuni inferioare unei clase de elevi), care se pot referi la: grupuri efectuând aceeași activitate; grupuri efectuând sarcini sau munci diferite metode de activitate cu grupul/clasa de elevi: metode de muncă frontală profesor-clasă (în mod esențial în sens
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
dificultăți de integrare socială, care intră în conflict cu cerințele unui anumit sistem valorico-normativ, inclusiv cu normele juridice. Având în vedere faptul că maturizarea socială a individului suferă influența directă, nemijlocită a relațiilor interpersonale și a climatului socio-afectiv existent în microgrupurile în care trăiește și se dezvoltă ( familie, școală, grup de prieteni etc), cauzele insuficientei maturizări sociale a unor indivizi trebuie căutate în perturbarea acestor relații și în carențele educative și socio-afective din grupurile respective. Teoria disociabilității <footnote V.Preda, Profilaxia
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
Varianta I: Se apelează la un grup de profesori de specialitate care pot stabili coordonatele generale implicate de stimulare a creativității la studenți. Ei pot formula alternative metodologice aplicabile În diferite contexte. Concluziile lor sunt supuse analizei și concretizării pe microgrupuri de profesori În funcție de disciplină și, În interiorul fiecărei microgrupe, pe categorii de vârste (ani de experiență la catedră). Sintezele elaborate de către fiecare subgrupă a microgupelor se discută., mai Întâi la acest nivel, până la găsirea unor modalități convergente de acțiune. Apoi sintezele
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
de reconversie profesională se pune În discuție un subiect legat de domeniul de activitate către care se face reconversia. În grupul aflat În formare continuă se află persoane cu formații profesionale anterioare relativ diferite dar care se pot reuni pe microgrupuri bazate pe apropieri sau similitudini. Se dă temă spre analiză acestor subgrupuri. După stabilirea principiului de abordare În cadrul fiecărui subgrup se trece la elaborarea În scris a comentariilor (punctelor de vedere). Se realizează reunirea , se face prezentarea comentariilor (sau se
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
abordare În cadrul fiecărui subgrup se trece la elaborarea În scris a comentariilor (punctelor de vedere). Se realizează reunirea , se face prezentarea comentariilor (sau se afișează pe un panou spre consultare). Se trece la o nouă grupare, de această dată În microgrupuri eterogene, ca formație inițială. Fiecărui microgrup Îi revine un comentariu al unui grup din care nu au făcut parte membrii săi. Se discută În cadrul microgrupului, apoi fiecare membru contribuie la elaborarea unui nou George-Ștefan COMAN 101 T 0,82 10
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
la elaborarea În scris a comentariilor (punctelor de vedere). Se realizează reunirea , se face prezentarea comentariilor (sau se afișează pe un panou spre consultare). Se trece la o nouă grupare, de această dată În microgrupuri eterogene, ca formație inițială. Fiecărui microgrup Îi revine un comentariu al unui grup din care nu au făcut parte membrii săi. Se discută În cadrul microgrupului, apoi fiecare membru contribuie la elaborarea unui nou George-Ștefan COMAN 101 T 0,82 10 8,2 10 8,2 F
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
pe un panou spre consultare). Se trece la o nouă grupare, de această dată În microgrupuri eterogene, ca formație inițială. Fiecărui microgrup Îi revine un comentariu al unui grup din care nu au făcut parte membrii săi. Se discută În cadrul microgrupului, apoi fiecare membru contribuie la elaborarea unui nou George-Ștefan COMAN 101 T 0,82 10 8,2 10 8,2 F 0,42 9 3,78 10 4,2 D 0,09 9 0,81 9 0,81 Σ 161
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Varianta I: Se apelează la un grup de profesori de specialitate care pot stabili coordonatele generale implicate de stimulare a creativității la studenți. Ei pot formula alternative metodologice aplicabile În diferite contexte. Concluziile lor sunt supuse analizei și concretizării pe microgrupuri de profesori În funcție de disciplină și, În interiorul fiecărei microgrupe, pe categorii de vârste (ani de experiență la catedră). Sintezele elaborate de către fiecare subgrupă a microgupelor se discută., mai Întâi la acest nivel, până la găsirea unor modalități convergente de acțiune. Apoi sintezele
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
de reconversie profesională se pune În discuție un subiect legat de domeniul de activitate către care se face reconversia. În grupul aflat În formare continuă se află persoane cu formații profesionale anterioare relativ diferite dar care se pot reuni pe microgrupuri bazate pe apropieri sau similitudini. Se dă temă spre analiză acestor subgrupuri. După stabilirea principiului de abordare În cadrul fiecărui subgrup se trece la elaborarea În scris a comentariilor (punctelor de vedere). Se realizează reunirea , se face prezentarea comentariilor (sau se
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
abordare În cadrul fiecărui subgrup se trece la elaborarea În scris a comentariilor (punctelor de vedere). Se realizează reunirea , se face prezentarea comentariilor (sau se afișează pe un panou spre consultare). Se trece la o nouă grupare, de această dată În microgrupuri eterogene, ca formație inițială. Fiecărui microgrup Îi revine un comentariu al unui grup din care nu au făcut parte membrii săi. Se discută În cadrul microgrupului, apoi fiecare membru contribuie la elaborarea unui nou George-Ștefan COMAN 103 punct de vedere. Se
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
la elaborarea În scris a comentariilor (punctelor de vedere). Se realizează reunirea , se face prezentarea comentariilor (sau se afișează pe un panou spre consultare). Se trece la o nouă grupare, de această dată În microgrupuri eterogene, ca formație inițială. Fiecărui microgrup Îi revine un comentariu al unui grup din care nu au făcut parte membrii săi. Se discută În cadrul microgrupului, apoi fiecare membru contribuie la elaborarea unui nou George-Ștefan COMAN 103 punct de vedere. Se realizează o nouă regrupare cu prezentarea
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
pe un panou spre consultare). Se trece la o nouă grupare, de această dată În microgrupuri eterogene, ca formație inițială. Fiecărui microgrup Îi revine un comentariu al unui grup din care nu au făcut parte membrii săi. Se discută În cadrul microgrupului, apoi fiecare membru contribuie la elaborarea unui nou George-Ștefan COMAN 103 punct de vedere. Se realizează o nouă regrupare cu prezentarea succintă a materialelor. Dacă sunt Încă diferențe majore se poate continua. Moderatorul poate interveni cu dirijarea discretă către materiale
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
necesare cunoașterii unui anumit obiect de învățământ. Competența psiho-pedagogică și cea psiho- socială, considerate ca un al treilea și al patrulea tip de competență, ocupă un loc deosebit pentru zonele interpersonale, de contact și interferență cu personalitatea elevului și cu microgrupul școlar.. În concluzie, competența didactică apare ca o dimensiune inter personală cu multe fațete de relaționare: cognitive și funcțional simpatice, comunicaționale, motivaționale și operaționale. Problema competenței profesorului pentru munca instructiv educativă privită în interacțiune cu comportamentul elevilor și al grupului
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
îmbolnăvire (boala infecțioasă sau nu) 4.psihici. Agenții stresori psihologici (psihici) situaționali sunt: a) Situațiile de examen: S. P. (stres psihic) rezultă din acțiunea mai multor agenți stresori: -teama de eșec; -evaluarea consecințelor școlare (profesionale) și a eșecului în familie, microgrup în planul autoevaluării propriilor posibilități (sentimente de inferioritate etc.) -starea de „start” dinainte de examen și momentul imediat premergător subiectului. b) Stresul psihic preoperator și postoperator Primul are la bază caracterele situației de „examen” dar cu riscuri vitale uneori sau cu
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
îndeplinite funcțiile conducerii, modalitatea tipică de comportament a liderului față de membrii grupului” (F. Sîntion; A. Papari, 2000, p. 45) După D. Cristea (2000, p. 263), leadership-ul vizează „procesele și fenomenele psihosociale legate de exercitarea funcțiilor de conducere și control în cadrul microgrupurilor sociale”, acestea implicând trei aspecte esențiale: aspectul funcțional, referitor la rolul pe care îl are actul conducerii în desfășurarea activităților, realizarea sarcinii și menținerea grupului ca sistem, precum și la condițiile în care această funcție se poate realiza ca urmare a
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
de la rădăcina latină „tag” - a atinge, a impresiona, de unde derivă „integer” - cel afectat, unit. Problematica integrării a apărut, la Început, În teoriile funcționaliste. „Integrarea, În științele sociale, va fi concepută adesea ca adaptarea părților la Întreg, părțile fiind membri sau microgrupurile, Întregul fiind grupul sau societatea globală”: footnote> prin adaptare sau prin constrângere este specifică (ca proces) managementului autoritar, birocratic și viziunii structuralist-funcționaliste (T. Parsons). Acest mod de a trata raporturile omului cu organizația privește socializarea prin organizații pornind de la ipoteza
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]